Atenţie la cele 3 probleme ale părului

09/03/2013

Individualitatea fiecăruia din noi constă din mai multe trăsături – caracter, aspect fizic, inteligență, temperament, poziție socială etc. Unele din aceste componente sunt determinate genetic, altele sunt circumstanțiale. Aspectul fizic are un rol primordial în realizarea implicită a procesului de comunicare, iar pielea și anexele ei, părul și unghiile, au funcții primare în această interacțiune. Atunci când pielea, părul și unghiile au de suferit se constată o labilitate psiho-emoțională ce duce la instalarea barierelor în comunicare, integrare și adaptare socială. Conștientizarea acestor probleme este esențială pentru adresarea la medicul dermatolog.

Părul, podoaba pe care o purtăm oriunde și oricând, pe cât de bine arată, pe atât este de sensibil, fiind afectat de diverse stări patologice ale organismului, de la dezechilibrele hormonale, maladiile autoimune, afecțiunile metabolice, dieta precară, stresul cronic, precum și probleme care la moment nu pot fi diagnosticate.

Irina Batir,
doctor triholog clinica Sancos

Dna Irina Batîr, medic dermatolog, menționează că în mod normal, se pierd zilnic în medie 100-150 de fire de păr. La depășirea acestui număr de câteva ori cu o durata de peste o lună, se constată alopecia, este necesară adresarea neîntârziată la medic. Cele mai frecvente 3 afecțiuni care conduc la căderea părului sunt: alopecia androgenetică (inclusiv la femei), effluvium telogen și alopecia areata.

Alopecia androgenetică numită si alopecia de tip masculin, este mai frecventă la rasa albă şi este produsă de hormonii androgeni pe fondul unei predispoziții genetice. În această afecțiune este scurtat ciclul pilar pe seama fazei de creștere (anagen). Alopecia debutează, de regula, la 30-40 ani, prin pierderea progresivă a părului la nivelul regiunii fronto-temporale și în vertex. Tegumentele din zonele alopecice par mai subțiri datorită absenței bulbilor piloși. Foliculii produc păr terminal din ce în ce mai subțire pâna la înlocuirea completă cu păr de tip imatur (vellus). Alopecia androgenetică feminină reprezintă aproximativ 85% din cazurile de alopecie la femei, tipul de alopecie diferă de cel la bărbați: se produce o pierdere difuză a părului care afectează mai ales regiunea centrală a scalpului și mai puțin zona frontală. În declanșarea ei sunt implicați: sensibilitatea crescută a firului de păr la concentrații fiziologice de androgeni, producerea crescută de androgeni (ovar polichistic, sindromul adrenogenital), consumul de medicamente cu acțiune androgenică. Chiar și cu mijloace terapeutice actuale, rezultatele sunt modeste, şi depind foarte mult de începerea cât mai rapidă a tratamentului. Nu trebuie neglijată igiena părului, recomandându-se folosirea șamponului cu ketoconazol, seleniu, novo-phane (vit.E, vit.C, biotină, vit.B5, vit. PP, vit. B6). Tratamentul local se face cu minoxidil și loţiuni cu estrogeni, iar corticosteroizi topici pot fi folosiți o perioada scurtă pentru tratarea simptomelor asociate (mătreață, dermatita seboreică).

Alopecia difuză câştigată non-androgenetică (effluvium telogen) reprezintă căderea firelor de păr în mod difuz, ducând la rărirea podoabei capilare. Poate interveni în mai multe circumstanțe: după naștere; postabortum; în cazul tulburărilor endocrine, în mod special în disfuncții ale glandei tiroide, în diabetul zaharat, hiperprolactinemie, hipoestrogenemie; după stări febrile (peste 39 grade Celsius); anumite tratamente cu citostatice, anticoagulante, antimalarice, unele anticoncepționale; după intervenții chirurgicale traumatisante; afecțiuni hepatice severe, carențe nutriționale grave, deficit de fier, zinc, cupru, calciu, seleniu, magneziu, vitaminele A si C; alcoolosimul cronic şi malabsorbția; intoxicații cu săruri de arsenic, bismut, mercur; după agresiuni cosmetice când se urmăreşte modificarea culorii sau modificarea de durată a formei firului de păr; stresul puternic, instalarea anxietăţii, depresiuni psihice. Identificarea factorului producator este principială, pentru definirea tacticii de tratament. Inlăturarea acestui factor contribuie la vindecări spontane.

Alopecia areată (pelada) este o pierdere focală a părului, de obicei reversibilă, de cauza necunoscută, fiind cea mai importanta alopecie inflamatorie. Afectează copiii şi adulţii şi are o distribuţie egală pe sexe. Pelada este considerată o maladie autoimună pe teren genetic predispozant. Pot participa următorii factori: factorul imunologic – asociere cu alte boi cu substrat imun (vitiligo, tiroidita Hashimoto); factorul genetic – 20% sunt cazuri familiale; factorul psihic – pelada se instalează frecvent după un șoc psihic; disfuncţiile endocrine, indeosebi cele tiroidiene; tulburările microcirculaţiei locale; deficitul latent de zinc; focarele infecţioase (dentare, sinusale). Are loc o pierdere rapidă şi completă a firelor de păr, care conduce la plăci alopecice, rotund-ovalare, de 1-5 cm diametru. Se localizează pe scalp, barbă, sprancene şi rare ori în alte zone păroase ale corpului. Smulgerea cu uşurinţă, fără durere a perilor de la periferia plăcilor alopecice, este un semn de avansare al bolii. Un număr mic de cazuri (sub 10%) se însoţesc de modificări unghiale. Acestea pot precede sau coincide cu debutul alopeciei şi pot persista şi după remisia acesteia. Evoluţia bolii este imprevizibilă. Formele de alopecie cu pronostic nefavorabil sunt cele cu debut prepubertar, pelada cu plăci multiple, când sunt afectate genele, sprâncenele şi în cazurile când există interesari unghiale sau evoluţia peladei depăşeşte un an. În scop terapeutic se abordează factorii de fond, la specialiştii respectivi: afecţiunile renale, hepatice, tulburările endocrine, carențele nutriţionale, starea psihică. În tratamentul propriu-zis se aplică: vasodilatatoare sistemice şi topice, terapia cu vitamine și aminoacizi; alergeno-terapia de contact, crioterapia, revulsive locale.

Problemele menționate pot fi și trebuie depistate cât mai devreme, atunci când corecția terapeutică administrată de medicul dermatolog se dovedește mai eficientă, nu conduce la reacții adverse și este mai ieftină pentru pacient.

O soluţie ideală pentru un păr sănătos şi unghii ferme este gama de produse NOVOphane(ACM Franţa). Ea conţine:

NOVOphane 60 capsule pentru unghii şi păr – supliment alimentar bogat în aminoacizi, vitamine şi oligoelemente. Favorizează creşterea şi vitalitatea părului şi unghiilor.
NOVOphane Energizing sampon – un şampon energizant împotriva căderii părului, conţine substanţe active: vitaminele B5, B6, E, PP, biotină, panthenol, lauril sulfat de sodium.
Novophane nail cream – este o cremă hidratantă pentru unghii. Conţine urea, ulei de migdale dulci, ceară de albine, vitamina E şi lecitină de soia. Este destinată unghiilor casante, uscate şi neregulate, hrăneşte şi hidratează unghiile. Datorită ingridientelor naturale va conferi unghiilor flexibilitate şi putere.
NOVOphane şampon cheratoregulator pentru tratamentul dermatitei seboreice, sebopsoriasisului, reacţiilor inflamatorii şi alergiei scalpului. Conţine pirocton olamin, zinc pzrithione, acid salicilic şi extract de jneapăn care au acţiune antimicotică şi bactericidă, antiinflamatorie şi antifungică, reducând descuamarea şi iritarea pielii scalpului, stopează căderea părului şi stimulează creşterea lui.
NOVOphane loţiune contra căderii părului este un antioxidant puternic, protejând părul de acţiunea razelor solare şi stimulează creşterea părului.

Medicii explică de ce nu trebuie să stați pe toaletă mai mult de 10 minute

O călătorie de trei minute la toaletă se poate transforma cu ușurință în 15 minute de citit, derulat și postat și asta pentru că oamenii au obiceiul de a-și aduce telefoanele la baie. Cu toate acestea, experții avertizează că ceea ce ei numesc statul prelungit la toaletă poate dăuna sănătății, informează CNN.

Foto: Profimedia

A sta vreme îndelungată pe toaletă poate duce la slăbirea mușchilor pelvieni și la un risc crescut de hemoroizi, a declarat Dr. Lai Xue, chirurg colorectal la University of Texas Southwestern Medical Center din Dallas.

„Atunci când pacienții se prezintă la mine cu nemulțumiri, unul dintre principalele domenii pe care trebuie să le aprofundăm este petrecerea mult timp la toaletă”, a spus Xue.

Probleme la toaletă din cauza șederii prea lungi

Oamenii ar trebui să petreacă în medie între cinci și 10 minute pe toaletă, potrivit Dr. Farah Monzur, profesor asistent de medicină și director al Centrului de boli inflamatorii intestinale de la Stony Brook Medicine din Long Island, New York.

De ce este o problemă dacă stați mai mult?

În primul rând, iată o scurtă lecție de fizică. Gravitația ne ține la sol pe Pământ, dar aceeași gravitație forțează, de asemenea, organismul să lucreze mai mult pentru a pompa sângele înapoi la inimă, a spus Xue. Scaunul deschis al toaletei, de formă ovală, comprimă fesele, menținând rectul într-o poziție mai joasă decât dacă ați sta pe canapea. Cu gravitația care trage jumătatea inferioară a corpului în jos, presiunea crescută afectează circulația sângelui. Ca urmare, venele și vasele de sânge care înconjoară anusul și rectul inferior devin mărite și saturate cu sânge, crescând riscul de hemoroizi.

Fiți mai atenți la timpul petrecut la baie

Pentru a evita să petreceți prea mult timp pe tronul de porțelan, Dr. Lance Uradomo, gastroenterolog intervențional la City of Hope Orange County din Irvine, California, a sfătuit să țineți telefoanele, revistele și cărțile departe de baie. „Nu vreți să mergeți cu gândul că veți fi acolo pentru mult timp. Pentru că atunci veți dori să aduceți ceva care să vă țină mintea ocupată”, a spus Monzur. „Faceți ca statul pe vasul de toaletă să fie cât mai neinteresant posibil.”

Dacă aveți probleme să vă ușurați, Xue a sfătuit să renunțați după 10 minute. În schimb, plimbați-vă puțin – deoarece mișcarea poate stimula mușchii intestinali să producă o mișcare intestinală.

Xue a recomandat, de asemenea, hidratarea și consumul de alimente bogate în fibre, cum ar fi ovăzul și fasolea, pentru a produce mișcări intestinale regulate și a evita încordarea.

Timpul îndelungat la baie și cancerul colorectal

Cu toate acestea, există situații în care oamenii trebuie să petreacă o perioadă neobișnuită de timp la toaletă. Dificultatea constantă sau disconfortul la eliminarea scaunului poate fi un simptom al problemelor gastrointestinale, cum ar fi sindromul intestinului iritabil și boala Crohn.

Înrăutățirea constipației sau nevoia de a sta mult timp la toaletă poate fi, de asemenea, un semn de cancer. „Dacă o excrescență din interiorul colonului crește suficient de mult, aceasta poate bloca fluxul scaunelor, ceea ce poate provoca constipație și sângerări”, a declarat Uradomo.

Societatea Americană de Cancer a raportat recent o creștere a ratelor de cancer colorectal în rândul persoanelor sub 55 de ani de la mijlocul anilor 1990, iar organizația non-profit a estimat că vor exista 106.590 de cazuri noi de cancer de colon și 46.220 de cazuri noi de cancer rectal în acest an. În cariera sa, Uradomo și-a amintit de mai mulți tineri care i-au vorbit despre hemoroizi și constipație și care ulterior au fost diagnosticați cu cancer rectal.

Dacă ați avut aceste simptome de constipație sau de ședere pe toaletă pentru o lungă perioadă de timp pentru mai mult de trei săptămâni, Monzur a spus că ar putea fi timpul să vă aduceți îngrijorările la medicul dumneavoastră. În funcție de gravitatea simptomelor, medicul dumneavoastră primar vă poate trimite la un gastroenterolog sau la un chirurg colorectal pentru o examinare mai atentă.

Dieta în gastrită: alimente permise și interzise

Gastrita este procesul inflamator localizat la nivelul mucoasei stomacului. Este una dintre cele mai frecvente afecțiuni ale tractului digestiv, provocată frecvent de un stil alimentar deficitar și dezorganizat, înmulțirea bacteriei Helicobacter Pylori în stomac, surmenajul moral, stresul cronic, fumatul, abuzul de alcool, predispoziția genetică.

Gastrita, netratată la timp, poate duce la ulcer și la alte afecțiuni grave ale stomacului. Una dintre cele mai importante măsuri în algoritmul de tratament al gastritei este respectarea dietei. Dacă ai fost diagnosticat cu această afecțiune este absolut necesar să adopți un regim alimentar sănătos.

Pe lângă faptul că vei respecta un orar fix al meselor, există o serie de alimente pe care le poți introduce în meniu ori care îți sunt nerecomandate.

Cum se manifestă gastrita?

Gastrita cronică, însoțită de aciditate gastrică crescută, se manifestă prin dureri de stomac îndată după luarea meselor, senzație de arsuri gastrice, greutate la stomac după ingerarea unor porții mici de hrană, grețuri, vomă postprandială, scăderea poftei de mâncare, constipație (în gastrita cu hiperaciditate), crampe abdominale, balonare, producerea în exces a gazelor intestinale, intoleranță alimentară la alimente grase, picante sau acide, prăjeală și dulciuri.

Dacă mai mulți ani în urmă exista o dietă strictă recomandată de specialiști în caz de gastrită, care presupunea interzicerea totală a alimentelor necruțătoare din punct de vedere mecanic, mese mici și fracționate, acum, specialiștii și-au revizuit recomandările, o astfel de dietă nu este necesară pentru a trata gastrita sau ulcerul. Fiecare persoană cu gastrită trebuie să își ajusteze meniul în functie de reacțiile pe care le are la anumite alimente și de nivelul de toleranță a acestora.

Care sunt alimentele permise în gastrită?

– carne slabă, pește, tofu, fasole;
– uleiuri sanatoase, cum ar fi uleiul de măsline;
– alimentele bogate în flavonoide cu acțiune antiinflamatoare, cum ar fi cireșele, afinele, ardeiul gras, pot inhiba creșterea H. pylori;
– alimente bogate în vitamina B și calciu, cum ar fi migdale, fasole, cereale integrale (în cazul în care nu-ți provoacă dureri de stomac), legume cu frunze verzi, spanacul, varza înăbișită, broccoli;
– lactate cu mai puține grăsimi;
– legume fierte sau coapte;
– piureuri de legume;
– verdețuri;
– supe și ciorbe;
– oua fierte;
– pește.

Ce alimente să scoți din meniu?

– eliminarea grăsimilor hidrogenate (se găsesc în biscuiți, prăjituri, gogoși, alimente procesate și margarină din comerț);
– evitarea băuturile care pot irita mucoasa stomacului și crește producția de acid (cafeaua, alcoolul, băuturile carbogazoase, ceaiul negru foarte concentrat, ciocolata neagră);
– evitarea alimentelor rafinate, cum ar fi pâinea albă, pastele și zahărul.
– nuci, seminte și alune (în cazul în care nu sunt tolerate);
– alimentele picante;
– alimentele prăjite;
– sosurile grase;
– mezelurile;
– cartofi prăjiți;
– sosurile cu făină;
– produse de patiserie;
– prăjituri cu mult zahăr și grăsimi;
– conserve;
– sucuri;
– compoturi;
– unt.

Ce alimente să consumi cu moderație?

– fructe și legume acide, cum ar fi roșii și suc de roșii, căpșuni, vișine, citrice etc;
– ciocolata neagră, ceaiul.

Soluții care te vor ajuta să lupți contra asteniei de primăvară

Ce este astenia de primăvară și cum se manifestă? Cu siguranța este o întrebare destul de actuală. Potrivit specialiștilor, astenia afectează majoritatea oamenilor care de obicei, demonstrează că organismul este lipsit de energie. Starea de moleșeală pe care o percep destule persoane se datorează transformărilor fizice și psihice resimțite de organismul uman la schimbarea anotimpurilor. Din fericire însă, există destule „arme” la care putem să apelăm ca să preîntâmpinăm și să combatem simptomele și efectele asteniei de primăvară.

Somnul ajută

Insomniile se numără printre simptomele asteniei de primăvară, așa că dacă nu putem să ne odinim în timpul nopții ar fi bine să găsim cât mai repede o soluție care să ne ajute să dormim bine. O astfel de soluție ar putea fi să o lenjerie nouă de pat. Alături de saltea și de perne, lenjeria de pat are un rol esențial când vine vorba de calitatea somnului nostru. Prin urmare, dacă nu poți să te odihnești așa cum ți-ai dori, ar merita să vizitezi un magazin care vinde lenjerii de pat la cele mai bune prețuri, și să-ți iei una confecționată integral din bumbac. Lenjeriile de pat din bumbac de calitate ne permit să avem parte de un somn odihnitor, deoarece lasă pielea să respire și, de asemenea, nu rețin umezeala.

Ieși cât mai mult din casă

Cel mai simplu mod prin care poți să-ți recapeți energia ar fi să stai cât mai mult în aer liber și să faci mișcare. Dacă ți-ai propus de mult să te apuci să alergi, dar până acum nu ți-ai îndeplinit dorința, nu mai sta pe gânduri și acționează cât mai repede. Însă înainte să începi să alergi vizitează un medic, care să te consulte și să te asigure că totul este în regulă.
Pe lângă alergat, există și alte moduri ca să faci mișcare. Ai putea, de exemplu, să mergi la shopping și să-ți cumperi niște pantofi de damă ieftini, pe care să-i porți zilnic, dar și unii eleganți, pentru ocazii speciale.

Ai grijă ce mănânci

Alimentația este una dintre cele mai eficiente „arme” în lupta cu astenia de primăvară. Așadar, încearcă să urmezi o dietă echilibrată, în care să se regăsească foarte multe fructe și legume bogate în vitamine și în minerale. În cazul în care nu îți place să consumi fructe și legume în stare brută, folosește-te de un blender ca să-ți prepari sucuri și smoothiuri.

Ai grijă de sănătatea ta!!!

Sursa