Administrarea vaccinurilor conform calendarului naţional de vaccinare se face în scopul de a proteja îmbolnăvirea copiilor şi adulţilor contra unei serii de maladii infecţioase grave. Multe persoane nu sunt suficient de informate cu privire la riscurile pe care le prezintă bolile ce pot fi prevenite prin vaccinare şi, ca urmare, imunizarea devine din ce în ce mai puţin acceptată la nivelul comunităţilor, susţin experţii în sănătate.
În prezent există peste 27 de boli care pot fi prevenite prin imunizare. În ţara noastră sunt elaborate scheme de administrare a vaccinurilor pentru majoritatea bolilor infecţioase, transmisibile copilului şi adultului, ele fiind în permanenţă actualizate conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi a experţilor locali din domeniul imunizării.
În orice instituţie medicală, medicul de familie este cel care examinează starea de sănătate a copilului şi adultului şi decide dacă este oportun să se facă vaccinarea.
Când vaccinurile sunt contraindicate
Există, însă, cazuri când vaccinarea, din anumite motive medicale, nu se poate înfăptui la copii. De aceea, am considerat că este bine şi părinţii să cunoască care sunt cazurile contraindicaţiei vaccinurilor.
Din rapoartele prezentate de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, observăm că sunt foarte rare, aproape excepţionale, cazurile când medicii sunt obligaţi să interzică în mod absolut vaccinarea copilului.
Iată ce spun specialiştii
,,Vaccinurile sunt contraindicate pe viaţă doar persoanelor care au manifestat reacţii alergice severe, precum şocul anafilactic sau anafilaxia, la administrarea dozei precedente de vaccin, inclusiv la componentele vaccinului (substanţele sale adjuvante). Vaccinurile sunt contraindicate excepţional în cazurile reacţiilor diferite de cele expuse mai sus, chiar şi în situaţiile incerte.’’
Evaluarea raportului risc/beneficiu favorizează, de obicei, vaccinarea, întrucât aceasta se face împotriva unora dintre cele mai severe şi grave boli infecţioase care există în acest moment în lume. Prin urmare, potrivit OMS, vaccinul se administrează de fiecare dată, copiilor şi adulţilor, cu excepţia doar a situaţiei prezentate mai sus. În cazurile incerte – este evaluat beneficiul şi riscul administrării unui vaccin. Dacă beneficiul prevalează, medicul îţi va indica de fiecare dată să administrezi vaccinul.
În caz de reacţie alergică severă, şoc anafilactic sau anafilaxie, la doza precedentă a vaccinului, vaccinarea cu acesta este contraindicată pe viaţă.
Vaccinarea este foarte rar contraindicată de către medici
Mai des, aceasta poate fi amânată temporar. Care sunt cazurile?
– Hepatita B – vaccinarea contra acestei boli se amână dacă organismul este afectat de vreo maladie acuta, moderată sau severa, (cu sau fără febra), şi dacă copilul are o greutate mai mică de 2000 de grame;
– Infecţia cu rotavirus – vaccinarea se face cu precauţie dacă copilul suferă de maladie cronică intestinala sau invanginare intestinală în istoricul bolii, în tulburări ale sistemului imun, spina bifida sau extrofia vezicii urinare, maladie acută, moderată sau severă, cu sau fără febră;
– DTP (difterie, tetanos, pertusis) – vaccinarea cu vaccinul DTP este contraindicată pe viaţă dacă, la componentul pertusic, copilul a dezvoltat encefalopatie, non atribuită altor cauze, pe parcursul primelor 7 zile după administrarea dozei precedente de vaccin şi reacţie alergică severă. Conform raportului, vaccinul nu este contraindicat, ci se administrează cu precauţie dacă, la componentul pertusic, copilul a dezvoltat, la doza precedentă de vaccin, dereglări neurologice progresive sau instabile, convulsii necontrolate, encefalopatie progresivă, reacţii alergice de tip Arthus, hipersensibilitate, sindrom Sindrom Guillain–Barré în decurs de 6 săptămâni după vaccinarea anterioară, maladie acută moderata sau severa, cu sau fără febră în momentul examinării.
– Vaccinul antiPolio (IPV) – vaccinarea cu vaccinul atenuat intramuscular se face cu atenţie în sarcină şi maladie acută la momentul examinării;
– Vaccinul ROR (rujeola, oreion, rubeola) – este contraindicat în timpul sarcinii, în stări grave de imunodeficienţă şi reacţii alergice severe la vaccin în antecedente. Vaccinul se administrează cu precauţie în caz de necesitate a probei tuberculinice, trombocitopenie sau purpură trombocitopenica în anamneză, hemotransfuzii recente cu anticorpi antirujeolă, oreion, rubeolă, în caz de maladie acută, moderată sau severă, cu sau fără febră.
– Vaccinul contra bacteriei Haemophilus influenzae tip b, sau Hib, şi vaccinul pneumococic – se administrează cu precauţie în caz de maladie acută, moderată sau severă, cu sau fără febră la momentul examinării, copiilor mai mici de cinci ani.
Naşterea prematură şi vaccinarea
Naşterea prematură, maladia acută uşoară, cu sau fără febră, reacţia locală uşoară sau moderată la doza precedentă de vaccin, reacţie alergică la penicilină, alte reacţii alergice care nu sunt legate de vaccinare, imunoterapia, faza de convalescenţă (însănătoşire) a unei maladii, maladie infecţioasă recentă, tratamentul cu antibiotice, potrivit experţilor, nu reprezintă contraindicaţie pentru vaccinare.
De asemenea, nu reprezintă contraindicaţie, vaccinarea cu vaccinuri injectabile, în caz de maladii neurologice, greutate mică la naştere, icter neonatal, encefalopatie, nivelul scăzut de hemoglobină, hemangioma.
Pentru vaccinul ROR, nu prezintă contraindicaţie vaccinarea în caz de test la tuberculină pozitiv, infecţie HIV asimptomatică sau moderată, administrare concomitenta a tuberculinei, alergie la ouă, imunodeficienţă la membrii de familie, sarcină la mama copilului sau la femeile din familie, alăptarea.
Potrivit experţilor OMS, vaccinarea nu este periculoasă în caz de maladii uşoare, contact cu bolnavi, tratament antibacterian, alăptare, naştere prematură, majoritatea alergiilor cu excepţia şocului anafilactic, reacţii postvaccinale la membrii familiei.
Poţi vaccina copilul dacă urmează tratament cu antibiotice?
Dacă se face un tratament cu antibiotice la momentul examinării copilului, vaccinarea nu este contraindicată, cu excepţia celei orale, împotriva febrei tifoide.
În cazul tratamentului cu preparate antivirale antigripale, vaccinul ROR se administrează nu mai devreme de 48 de ore după încheierea tratamentului. Totodată, medicamentele cu acţiune antivirală nu se administrează niciodată mai devreme de 14 zile după administrarea vaccinului gripal viu atenuat.
Copiii născuţi prematur sunt supuşi vaccinării?
Copiilor născuţi prematur, li se administrează toate vaccinurile, conform calendarului, indiferent de greutatea corporala sau vârsta gestaţională la naştere, cu excepţia vaccinului contra Hepatitei B. Aceştia sunt vaccinaţi în conformitate cu vârsta cronologică, iar vaccinul BCG (contra tuberculozei) se face până la externarea din spital. Vaccinul contra Hepatitei B se face doar copiilor cu greutatea mai mare de 2 kg. Dacă greutatea copilului este mai mică de 2 kg, vaccinul se face la o lună de la naştere. Deseori, copiii născuţi prematur sunt vaccinaţi şi cu vaccinul pneumococic, rotaviral, antigripal.
Vaccinuri contraindicate în timpul sarcinii
În timpul sarcinii este contraindicată efectuarea vaccinului ROR şi vaccinului antivaricelic. De asemenea, medicul poate recomanda gravidei să facă vaccinul DTP, vaccinul contra gripei, hepatitei B, febrei galbene (pentru persoanele care călătoresc în afara ţării).
În prezenţa factorilor de risc, gravida ar putea fi sfătuită să facă şi vaccinul polio (IPV), vaccinul contra hepatitei A , vaccinul pneumococic, meningococic, DTP, antigripal.
Notă: Informaţiile din acest articol au fost preluate din ghidurile cu privire la vaccinare, elaborate de către OMS.