Ce boli trădează aspectul feţei, potrivit medicinei tradiţionale chineze!

Aspectul pielii poate să furnizeze detalii importante despre sănătatea organismului. Roșeața în obraji, petele din jurul gurii, coșurile sunt, potrivit medicinei tradiţionale chineze, indicii ale unor afecțiuni ascunse ale organelor interne.

separator
chinese-face-reading-health-diagnosisSute de ani, vracii chinezi s-au folosit de această metodă, de a analiza faţa oamenilor pentru a stabili bolile de care suferă, scrie clicksanatate.ro. Astfel, studierea unor zone faciale, poate „arăta“ cum funcţionează anumite organe din corp.

Boli cardiovasculare

O erupţie uşoară pe față poate transmite semnalul că organismul are nevoie de oxigen, întrucât obrajii corespund sistemului respirator. Indicat este să ieşi puţin la aer şi să bei apă. Încearcă să inspiri cât mai profund şi să expiri cu putere. De asemenea, este bine de știut că bolile de inimă, mai cu seamă stenozele la nivelul valvelor cardiace, sunt semnalate uneori de roșeața apărută în obraji.

Tranzit intestinal îngreunat

Zona gurii este asociată cu stomacul şi intestinele. Analizând aspectul buzelor poţi găsi indicii despre sănătatea stomacului şi a intestinelor. Părţile care înconjoară buzele, atât la interior cât şi pe exterior pot spune multe despre colon. Apariţia oricăror pete sau modificări de culoare a pielii în jurul buzelor pot fi semne ale unui tranzit intestinal îngreunat  şi balonare.

rosaceaHiperaciditate stomacală

Când ai gingiile inflamate sau îţi sângerează, să ştii că e posibil ca aciditatea din stomac să fie crescută. Dacă buzele îţi sunt uscate şi se descuamează, e semn că eşti deshidratat. Fisurile sau rănile de pe suprafaţa gingiilor pot indica probleme cu splina.

Între sprâncene se vede „furia“ ficatului

Băuturile alcoolice şi toxinele obosesc organismul, iar starea de epuizare se poate vedea în zona dintre sprâncene, prin ridurile de expresie. În medicina tradiţională chineză, ficatul este asociat cu sentimentul de furie, ridurile care brăzdează această zonă pot fi văzute la persoanele care consumă cantităţi mari alcool.

Boală renală

Dezechilibrele hormonale, care apar de obicei prin acnee în zona bărbiei, în special la adolescenţi, pot sugera că sănătatea rinichilor şi a vezicii urinare este în pericol, potrivit vracilor chinezi. În cazul adulţilor, coşurile apărute pe bărbie pot demasca episoade prelungite de stres.

sursa

Trecerea la ora de vară. Ce reguli trebuie respectate, conform medicilor

Cum ne afectează trecerea la ora de vară? Potrivit medicilor, lumea trebuie să conștientizeze impactul trecerii la ora de vară asupra sănătății și că este necesară ajustarea ritmului circadian, în paralel cu respectarea regulilor de somn, activitate fizică și repaus alimentar.

„E important de avut în vedere ajustarea ritmului circadian odată cu schimbarea orelor. Vorbim aici de o ajustare a eliberării de cortizol şi melatonină, în organismul fiecăruia dintre noi, care ar trebui cumva să fie eliberate într-o manieră să ne permită o viaţă sănătoasă. Cortizolul este pe de o parte un hormon care începe să se elibereze de pe la 2, 3 noaptea, în organism, începe să crească către 5, 6 dimineaţa când sunt vârfurile de eliberare de cortizol din sânge. Este un hormon care, pe de o parte, este protector pentru inimă, dar pe de altă parte, în anumite condiţii, când se asociază în creşteri excesive, poate să dăuneze, provocând hipertensiune, dislipidemie şi rezistenţă la insulină”, a spus doctorul cardiolog Ștefan Busnatu, din București, pentru news.ro.

Cardiologul a adăugat că sunt necesare cele 8 ore de somn în noaptea de sâmbătă spre duminică, atunci când ceasurile se dau cu o oră înainte.

„Ar trebui să avem 8 ore de somn în condiţii de întuneric, aşa cum se întâmpla şi înainte de schimbarea orei, pentru eliberarea optimă de melatonină şi de cortizol în organism. În afară de odihnă, mişcarea făcută în prima parte a zilei şi repaosul alimentar după o anumită oră ne pot ajuta să depăşim mai uşor perioada de trecere către ora de vară”, a menționat el.

„Cei cu depresie pot resimţi această perioadă mai dificil”

Psihologul Bianca Poptean a vorbit și ea despre consecințele privării de somn și a subliniat că persoanele care suferă de depresie sau afecțiuni cardiace pot fi mai afectate de schimbarea orei de vară.

„Cei care au diferite forme de depresie pot resimţi această perioadă mai dificil, pentru că în cazul lor tocmai această amigdală, acest centru al emoţiilor fiind deja impactat cumva, ei vor fi printre primii care vor simţi mai puternic schimbarea orei. Mai sunt şi adolescenţii, cei care pot simţi tot genul ăsta de iritabilitate, de nervozitate, nemulţumire, privarea asta de somn şi la ei, creierul fiind în dezvoltare”, a punctat psihologul.

Aceasta a mai afirmat că după schimbarea orei de vară pot apărea tulburări ale somnului, oboseală, irascibilitate, instabilitate emoţională, iar adaptarea organismului la ora de vară poate dura până la două săptămâni.

Poziția de somn care poate provoca hipertensiune arterială, migrene şi dureri lombare

Persoanele care dorm cu faţa în jos, pe burtă, sunt mai predispuse la diverse probleme de sănătate, au declarat experții pentru New York Post, iar una dintre cele frecvente este durerea lombară.

„Dacă vă confruntaţi deja cu probleme la nivelul gâtului și al spatelui, dormitul în această poziție este aproape garantat că le va înrăutăți”, a explicat dr. Tony Nalda de la Scoliosis Reduction Center, referindu-se la dormitul cu faţa în jos.

Somnul în această poziţie poate face, de asemenea, mai dificilă respirația şi este mai puţin odihnitor. „Dormitul cu faţa în jos poate face mai dificilă respirația profundă, deoarece poziția comprimă diafragma”, a explicat expertul.

Un alt neajuns al acestui stil de a vă odihni este acela că se pune presiune asupra inimii şi, în timp, pot apărea afecţiuni cardiace precum hipertensiunea arterială.

„Prin apăsarea pe piept, îngreunezi circulația sângelui. Cu timpul, acest lucru crește riscul de probleme cardiace, mai ales dacă aveți deja probleme. Dacă faceţi un efort să respirați profund, acest lucru poate duce la creșterea tensiunii arteriale”, a adăugat dr. Tony Nalda.

Dormitul pe burtă a mai fost indicat drept cauză şi pentru apariţia migrenelor, dar şi a altor probleme neurologice, din cauză că presupune că o lungă perioadă de timp staţi cu gâtul răsucit.

Femeile însărcinate ar trebui, de asemenea, să evite dormitul pe burtă, deoarece această poziţie poate duce la privarea de somn, la risc crescut de naștere prematură, la un travaliu mai dureros și la depresie postpartum.

Dacă obişnuiţi să dormiţi cu faţa în jos și doriți un somn de mai bună calitate și o sănătate îmbunătățită, schimbarea poziției de dormit poate fi o soluție ușoară, potrivit Adevărul.ro.

„Dormitul pe spate sau pe o parte oferă mai multe beneficii pentru sănătate și mai puțin disconfort decât dormitul pe burtă”, scrie Fundația Sleep pe site-ul său. „De exemplu, un studiu efectuat pe persoane cu dureri de spate care dormeau pe burtă a constatat că cei care au trecut la somnul pe o parte sau pe spate au raportat semnificativ mai puține dureri”, au continuat specialiştii de la Sleep.

Totuşi, trebuie să ştiţi că dormitul pe spate, deşi menține coloana vertebrală în aliniere şi oferă o odihnă de calitate, nu este cea mai bună opțiune pentru persoanele cu apnee în somn, deoarece limba poate cădea înapoi în gât.

sursa

Motive mai puţin ştiute pentru care îţi creşte colesterolul

Colesterolul este o grăsime esențială, pentru că este implicată în numeroase procese ale organismului. Totuşi, când nivelurile colesterolul LDL și total sunt ridicate (hipercolesterolemie), apar probleme de sănătate. Această condiție medicală se dezvoltă de-a lungul anilor, când colesterolul se acumulează pe pereții vaselor de sânge sub forma plăcilor de aterom, blocând fluxul sangvin. Hipercolesterolemia favorizează apariția cheagurilor de sânge, mărește riscul de accident vascular cerebral și de infarct.

Valorile ridicate ale colesterolului rău (LDL) și total apar în urma unui aport mărit de alimente bogate în grăsimi saturate și trans. De asemenea, stresul, problemele cu glanda tiroidă și menopauza contribuie la aceste creșteri.

Cauzele creșterii colesterolului sunt multiple, iar cele mai cunoscute sunt: factorii genetici, consumul excesiv de grăsimi saturate și grăsimi trans (care se găsesc în alimentele procesate, produsele de origine animală, de pastiserie și în cele de tip fast-food), dieta bogată în zahăr și în carbohidrați rafinați, obezitatea şi sedentarismul.

Există şi alte cauze care duc la creşterea nivelului colesterolului, pe care este bine să le ştii.

Stresul 

Cercetările arată că stresul cronic poate să scadă nivelul de colesterol HDL (bun) și să îl crească pe cel LDL (rău), deoarece hormonii stresului, cortizolul și adrenalina, afectează metabolizarea grăsimilor. De asemenea, duc la o reacție inflamatorie în corp, care crește riscul de boli cardiovasculare. În plus, este dovedit că persoanele care se simt stresate recurg la obiceiuri nesănătoase, cum ar fi consumul de alimente bogate în zahăr și grăsimi, alcool și fumat, alte cauze ale creșterii colesterolului.

Consum de cafea nefiltrată

Cafeaua nefiltrată, cum ar fi cea preparată prin fierbere, conține substanțe care cresc colesterolul în sânge. Potrivit studiilor, uleiurile care se găsesc în mod natural atât în cafeaua cofeinizată, cât și în cea decofeinizată, cum ar fi cafestolul, sunt implicate. Aceste uleiuri afectează capacitatea corpului de a metaboliza colesterolul. Pentru a preveni riscurile, limitează consumul de cafea la cel mult 2 cești pe zi.

Persoanele care consumă prea mult alcool pot avea un nivel mai mare al colesterolului total.

Anumite boli

Dacă eşti diagnosticat cu hipertiroidism, diabet, HIV, lupus sau boală cronică de rinichi, poţi avea nivelul colesterolului mai mare.

Glanda tiroidă și nivelurile de colesterol sunt în strânsă legătură, deoarece organismul folosește hormoni tiroidieni, cum ar fi tiroxina (T4) și triiodotironina (T3), pentru a elimina colesterolul suplimentar. Așadar, dacă ai hipotiroidism și nivelurile de colesterol vor crește. Printre simptomele hipotiroidismului, se numără: oboseala, pielea uscată, slăbiciune și dureri musculare. Afecțiunea poate fi depistată printr-un simplu test de sânge.

Unele tratamente  

Un nivel crescut al colesterolului poate fi pus în legătură şi cu unele tratamente. Printre acestea, se numără tratamentele pentru acnee, cancer, hipertensiune, aritmie, transplant de organe, infecţie cu HIV.

Vârsta

În prezent, s-a constatat că până şi copiii pot avea un nivel mai mare al colesterolului. Totuşi, excesul de colesterol este o problemă care apare mao frecvent după 40 de ani. Pe măsura înaintării în vârstă, ficatul devine mai puțin capabil să elimine colesterolul LDL.

Menopauză şi sarcina

O altă cauză a creșterii colesterolului este menopauza. În timpul acestei etape, care marchează încheierea perioadei fertile a unei femei, estrogenul scade și influențează creșterea colesterolului. De fapt, nivelul colesterolului total și LDL (rău) cresc în jurul și după ultima menstruație. Datele cercetărilor arată că, în urma menopauzei, femeile pot lua, în medie, între 8 și 10 kilograme.

În timpul sarcinii, organismul gravidei folosește colesterol pentru a ajuta fătul să se dezvolte. Prin urmare, nivelul de colesterol poate să crească până la 50% în al 2-lea și al 3-lea trimestru. Nivelurile pot rămâne până la 1 lună după naștere.

sursa

Poze! Ala Pugaciova şi Maxim Galkin au sărbătorit aniversarea gemenilor
Articolul anterior
Surorile Penelope şi Monica Cruz au făcut senzaţie la Madrid. Vezi cât de bine seamănă
Articolul următor