Fructul care îţi curăţă arterele, te protejează contra îmbătrânirii şi te energizează, datorită cantităţii mari de vitamina C

28/05/2015

Conţin multă vitamina C, mangan, kaliu şi antioxidanţi benefici pentru sănătate. Folosite în mod constant în dietă oferă protecţie cardiovasculară, reduc nivelul de colesterol în sânge, au proprietăţi anti-inflamatoare. Acizii pe care îi conţin, s-a demonstrat, ajută la reglarea nivelului de glucoză în sânge. De ce sunt delicioase, dar şi valoroase căpşunile?

Căpşunile sunt remarcate pentru cantitatea lor înaltă de vitamina C şi antioxidanţi

100g de căpşuni conţin 58,8mg de vitamina C, iar o porţie de căpşune (o cană, 150g căpşune) – are 97,6mg vitamina C, mai mult de 100% din doza zilnică recomandată de vitamina C pentru un adult. Pe lângă vitamina C, căpşunile conţin antioxidanţi, mangan, kaliu, acid folic, doze mici de calciu, fier, magneziu, cupru. Căpşunile sunt printre cele mai bune 50 de surse de antioxidanţi.

Căpşunile sunt aliatul vaselor de sânge

Inima şi vasele de sânge au nevoie de protecție zilnică contra stresului oxidativ şi daunelor inflamatorii, iar conținutul de antioxidanţi şi nutrienţi anti-inflamatori în căpşuni este, pur și simplu, remarcabil. Căpșunile sunt printre cele mai bune surse de vitamina C, cu rol esenţial antioxidant. În plus, acestea conţin mangan, cofactor pentru activarea enzimelor antioxidante (superoxid-dismutaza), considerat mineral antioxidant esenţial. Cele mai importante substanţe antioxidante şi nutrienți anti-inflamatorii în căpşunile proaspete, coapte sunt: antocienii, flavonolii, acizii hidroxi-benzoici, elagici, hidroxi-cinamici, resveratrolul.

Aceşti fitonutrienţi reduc oxidarea grăsimilor din sânge şi a lipidelor de la nivelul membranelor celulare, protejând în acest mod vasele de sânge contra aterosclerozei. Există, de asemenea, rezultate ce au documentat capacitatea căpşunilor de a scădea nivelul activității enzimei de conversie a angiotensinei, substanţă ce contribuie la creşterea nivelului tensiunii arteriale, în urma unui aport zilnic de 1-2 căni de căpșuni, pe parcursul unei perioade de 1-3 luni.

Căpşunile reduc procesele inflamatoare în organism

Datorită cantităţii lor mari de antioxidanţi şi acizi, consumul de căpşuni reduce procesele inflamatoare în organism. În studii pe animale, extractul de căpşuni a scăzut procesul inflamator în colita ulcerativă și boala Crohn, artrite, degenerescenţa maculară a retinei. De asemenea, căpşunile scad în sânge nivelul proteinei-C reactive, marker proinflamator.

Beneficiile în diabetul zaharat

Mai multe studii au determinat că aportul regulat de căpșuni, cel puțin 2-3 porţii de căpșuni pe săptămână, este asociat unui risc scăzut de diabet tip 2. Cercetătorii pun acest lucru pe seama conţinutului înalt de polifenoli din căpşuni, ce inhibă enzima alfa-amilaza, necesară pentru scindarea carbohidraţilor din alimente în zaharuri simple.

Protecţie anti-cancer

Cancerul poate fi indus de procesele inflamatoare cronice şi stresul oxidativ în exces. Datorită proprietăţilor lor antioxidante remarcabile, căpșunile în alimentaţie scad riscul de cancer. Există documentări în acest sens cu referire la cancerul de sân, de col uterin, de colon și esofagian. Majoritatea studiilor de laborator au determinat capacitatea polifenolilor de a distruge celulele canceroase.

Căpşunile asigură efect anti-îmbătrânire

Aportul de extract de căpşuni la animale a contribuit la consolidarea funcţiei cognitive, inclusiv a îmbunătăţit funcţia motorie – echilibrul și coordonarea mișcărilor. Conţinutul înalt de substanţe antioxidante oferă căpşunilor proprietăţi remarcabile anti-îmbătrânire.

Căte căpşuni poţi consuma zilnic?

Este încurajat consumul a 5-10 porţii de fructe şi legume, în fiecare zi, în diverse combinaţii. Poţi consuma zilnic o porţie de căpşuni (o cană, 150g căpşuni). Dacă nu ai mai consumat alte fructe în ziua respectivă este în regulă să mănânci 1,5-2,5 căni de căpşuni.

În acelaşi timp, 100g de căpşuni aportă 32 de calorii. Ia în considerare acest lucru, dacă eşti la un regim de slăbire, şi încearcă să consumi căpşuni, dar să reduci alte alimente calorice în dietă, întrucât căpşunile sunt foarte bogate în vitamina C, iar tu ai nevoie să-ţi pui metabolismul în funcţiune. Vitamina C te ajută să slăbeşti. Ea activizează carnitina, substanţă depozitată în muşchi ce transformă grăsimea în energie.

Poţi substitui o felie de pâine albă de 67cal cu 200g de căpşuni.

Cum să alegi căpşunile pentru consum

Optează pentru fructe crescute ecologic;
Căpșunile sunt un aliment uşor perisabil, de aceea se achiziționează doar cu 1-2 zile înainte de consum;
Alege fructe ferme, fără mucegai, de culoare roşie intensă, fără pete galbene sau verzi, pentru mai multe substanţe nutritive, vitamina C;
Căpșunile de mărime medie sunt adesea mai aromate decât cele excesiv de mari;
Căpșunile nu ar trebui spălate decât înainte de a le consuma. Scoate capacele verzi doar după ce ai înmuiat căpşunile în apă, le-ai spălat şi le-ai scurs.

Chirurg oncolog: „Nimeni nu e scutit de dezvoltarea unui cancer de colon sau rect”

Din păcate, la noi în țară cancerul de colon este diagnosticat într-o fază avansată, când e extins și în alte părți din organism. De aceea, am considerat că acest articol trebuie să-l citiți și voi.

Dr. Nadim Al Hajjar, medic chirurg la Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie din Cluj-Napoca din România, a declarat pentru Monitorul de Cluj că acest tip de cancer e depistat când are deja metastaze în ficat sau în alte organe.

„Din păcate, de foarte multe ori acest cancer este identificat într-o fază tardivă. E depistat când are deja fie metastaze în ficat sau în alte organe, fie extidere locoregională care de multe ori împiedică un tratament curativ al cancerului și te obligă la o terapie paliativă. Iar rezultatele și impactul asupra pacientului sunt cu totul diferite’, a declarat dr. Nadim Al Hajjar, scrie avantaje.ro

Simptome cancer de colon la care trebuie să fii atent

Pentru că nu prezintă simptome specifice, pacienții primesc destul de târziu diagnosticul care indică faptul că e vorba despre un cancer localizat la colon sau rectal.

„Bolnavul prezintă o simptomatologie nespecifică, precum lipsa apetitului alimentar, incapacități de concentrare, scăderea în greutate, niște simptome comune bolii neoplazice.

În cancerul colorectal pot fi lucrurile mai accentuate când apare un sindrom anemic care presupune pierderi oculte de sânge, fără să fie o pierdere evidentă (nu e vorba de hematochezie), ci un sindrom anemic care nu găsește o explicație.

Bolnavul nu are o boală hematologică ce poate explica această anemie și atunci te gândești de ce pierde sânge: acest bolnav poate avea o sângerare ocultă printr-un cancer de colon sau rectal.

Când vorbim de cancerul de rect, bolnavul poate să prezinte în plus și alte simptome caracteristice: tenesme, senzație falsă de defecație sau eliminarea de produse patologice în scaun. Acestea ridică un semn de întrebare care-l obligă pe medicul curant/de familie să se gândească ce protocol trebuie urmat pentru a găsi un diagnostic pozitiv’, a explicat medicul.

Cine trebuie să fie atent la acest tip de cancer?

Nimeni nu e scutit de niciun tip de cancer, dar există câțiva factori de risc de care unele persoane trebuie să țină cont: cei care au fost diagnosticați anterior cu boli inflamatorii intestinale (cum e rectocolita ulcerului hemoragic sau boala Crohn), cei care știu că au o alimentație necorespunzătoare și un stil de viață agitat, cei care mănâncă regulat fastfood și au stres clinic. Cei care au mai avut cazuri în familie au un risc mai crescut să dezvolte cancer de colon sau de rect.

Cum poate fi prevenit un cancer de colon?

După vârsta de 45 de ani, e recomandat ca fiecare dintre noi. o dată la cinci ani, să facă o colonoscopie și o gastroscopie.

„În cazul cancerului colorectal, prima examinare, în afară de diagnosticul clinic, este endoscopia digestivă-inferioară, care are o mare importanță pentru toți medicii care se ocupă de tratament. Ea îți spune exact la ce distanță de marginea anală este localizată tumoarea, fie la nivelul rectului sau al colonului. Această examinare te ajută pentru biopsia necesară examenului anatomopatologic.„

Prunele uscate, delicioase în Postul Paștelui, bune pentru sănătate

Prunele uscate, un aliment nelipsit pentru persoanele care țin tot Postul Paștelui, sunt apreciate atât pentru aroma savuroasă, cât și pentru multiplele beneficii pe care le aduc organismului. Aceste fructe sunt bogate în fibre, vitamine, minerale și antioxidanți, contribuind la menținerea sănătății în mod natural, scrie medikatv.ro

Consumul regulat de prune uscate sprijină buna funcționare a sistemului digestiv.

Datorită conținutului ridicat de fibre și sorbitol, un compus cu efect laxativ blând, aceste fructe ajută la reglarea tranzitului intestinal și previn disconfortul cauzat de constipație.

Pe lângă efectele benefice asupra digestiei, prunele uscate contribuie la menținerea unei flore intestinale sănătoase.

Un alt avantaj important al acestor fructe este susținerea sănătății oaselor.

Prunele uscate conțin bor, un mineral esențial pentru absorbția calciului și menținerea densității osoase. Studiile au arătat că includerea acestora în alimentație poate reduce riscul de osteoporoză și poate contribui la prevenirea pierderii masei osoase odată cu înaintarea în vârstă.

Protecția sistemului cardiovascular reprezintă un alt beneficiu semnificativ.

Bogate în antioxidanți și potasiu, prunele uscate ajută la menținerea tensiunii arteriale în limite normale și reduc stresul oxidativ, prevenind astfel deteriorarea celulelor.

De asemenea, fibrele solubile din compoziția lor contribuie la scăderea colesterolului rău, reducând riscul de boli de inimă.

Reglarea nivelului de zahăr din sânge este un alt motiv pentru care prunele uscate ar trebui incluse în alimentație.

Deși au un gust dulce natural, indicele lor glicemic este relativ scăzut, ceea ce le face o opțiune sănătoasă pentru persoanele care doresc să își mențină glicemia sub control. Fibrele încetinesc absorbția zahărului, prevenind fluctuațiile bruște ale glicemiei și oferind o sursă de energie de lungă durată.

Pe lângă beneficiile asupra sănătății interne, aceste fructe sunt recunoscute și pentru efectele lor pozitive asupra pielii.

Antioxidanții prezenți în prunele uscate combat efectele radicalilor liberi, contribuind la prevenirea îmbătrânirii premature și la menținerea unui aspect tânăr și luminos al pielii.

Prunele uscate sunt versatile și pot fi consumate ca gustare, adăugate în cereale, iaurt, salate sau chiar în diverse preparate culinare.

Gustul lor dulce și consistența lor moale le transformă într-un ingredient apreciat atât în deserturi, cât și în mâncăruri sărate.Introducerea acestor fructe în dieta zilnică aduce numeroase beneficii, contribuind la o stare generală de bine și la prevenirea unor afecțiuni.

Prin combinația lor unică de nutrienți, prunele uscate devin un aliat de încredere pentru un stil de viață sănătos.

Cum prepari fasolea ca să nu te baloneze

Cu un conţinut excepţional de nutrienţi, fasolea este valoroasă în orice dietă sănătoasă. Prin componenţa ei, fasolea este un aliment unic, combinaţia proprie de fibre cu proteine nemaifiind întâlnită la un alt produs. Pe lângă aceasta, fasolea conţine amidon rezistent, minerale, vitamine, antioxidanţi şi fibre, fără grăsimi.

Beneficiile fasolei sunt mult peste cele pe care ţi le-ai închipuit. Rămâi aici, ca să le afli pe toate.

Fasolea – sprijin sănătos pentru funcţia tractul digestiv

Cercetările recente au arătat că fasolea în alimentaţie oferă un sprijin important pentru sănătatea tubului digestiv, în special colon. Fasolea este bogată în fibre dietetice (15g fibre, adică ½ din doza zilnică/100g produs), iar fracţiunea nedigerabilă a acestora este o sursă importantă de hrană pentru bacteriile intestinale din intestinul gros, acolo unde gazele sunt produse natural. Fasolea albă, neagră, roşie îmbunătăţeşte funcţia intestinelor şi previne cancerul de colon. În plus, fasolea conţine amidon rezistent, care ajunge nedigerat la nivelul intestinului gros şi contribuie la întreţinerea bacteriilor dorite în acea zonă a tractului digestiv.

Antioxidanţii din fasole combat cancerul

Fasolea, în special cea neagră şi roşie, este un pretendent de valoare în materie de fitonutrienţi antioxidanţi. Partea exterioară a fasolei colorate este o sursă remarcabilă de flavonoide antocieni: delfinidina, petunidina, malvidina, kaempferol, quercetina, acizi hydroxycinamic, ferulic, sinapic, acid clorogenic, triterpenoide. Brazilia şi India sunt ţările campioane în cultivarea fasolei negre, acolo unde zilnic se consumă cel puţin o porţie de fasole. În studii de laborator antioxidanţii din fasole au inhibat dezvoltarea celulelor tumorale intestinale. Este posibil ca fasolea să contribuie la prevenirea cancerului de sân şi ficat.

Fasolea – combinaţie unică de proteine şi fibre, fără grăsimi

Dintre toate alimentele consumate la nivel mondial, fasolea este unică prin combinaţia sănătoasă de proteine cu fibre, fără grăsimi. 100g de fasole îţi oferă 15g de fibre (28g fibre este doza zilnică recomandată) şi 21-23g de proteine (aproape 1/3 din DZR, cât s-ar conţine în 56g carne de pui sau somon). Această combinație remarcabilă de proteine cu fibre nu există în alt produs!

Fasolea conţine amidon rezistent

Tipul de amidon rezistent din alimente ajută ca acestea să nu ducă la absorbţia rapidă a carbohidraţilor din intestin şi previne astfel creşterea bruscă a nivelului de glucoză în sânge, prin urmare fasolea este un aliment cu indice glicemic scăzut, iar acest lucru este foarte important când vine vorba de diabetul zaharat tip 2. Pe deasupra, proteinele şi fibrele ajută ca zahărul să nu fie eliberat excesiv din tractul digestiv în sânge.

Fasolea scade riscul bolilor cardiovasculare

Bogată în fibre şi antioxidanţi, fasolea previne apariţia aterosclerozei – duşmanul vaselor sanguine. Fitonutrienţii antioxidanţi din fasolea neagră şi cea roşie împiedică înfundarea arterelor cu grăsimi. Aceştia scad riscul de boală coronariană, infarct miocardic şi accidente vasculare cerebrale. Fasolea este încărcată în magneziu şi kaliu (1795mg/100g produs), minerale deosebit de importante în valori crescute ale tensiunii arteriale şi tot mai mult necesare cu vârsta. Mai mult, antioxidanţii au şi acţiune anti-inflamatoare asupra organismului, anti-îmbătrânire.

Fasolea este o sursă excepţională de folaţi, benefici pentru făt

O cana de fasole furnizează 2/3 din necesarul zilnic de acid folic – una dintre cele mai importante vitamine ale grupului B, necesară pentru scăderea riscului bolilor de inimă, demenţei şi malformaţiilor congenitale neurale la făt.

Fasolea – sursă excepţională de minerale

Conţinutul de mangan, fier, cupru, magneziu, zinc, calciu, seleniu este uimitor în boabele de fasole. Fasolea conţine de 50 de ori mai mult fier decât mărul şi de 1,5 ori mai mult calciu decât laptele (vezi mai jos cum poţi spori absorbţia mineralelor din fasole). Fierul şi cuprul participă la sinteza hemoglobinei, manganul şi calciul combat osteoporoza. Magneziul este un stimulent metabolic, ajută la producerea, distribuirea energiei, dar şi sinteza de proteine. Kaliul este important pentru buna funcţionare a inimii, sistemului nervos şi muşchilor.

Recomandat este consumul minim a 3 căni (cana are 240ml) de leguminoase fierte pe săptămână sau 1/2 cană – șase zile pe săptămână, pentru a reduce riscul de boli cardiovasculare, cancer, obezitate şi diabet zaharat tip 2.

Fasolea în managementul greutăţii corpului

Fasolea nu îngraşă. Ea conţine 333 de calorii/100g produs, se digeră uşor, oferă energia de care ai nevoie, saţietate, o suită de nutrienţi importanţi pentru sănătate, fibre şi proteine pentru a slăbi şi zero colesterol. Calorii în plus aduce fasolea consumată cu pâine – o combinaţie periculoasă în dieta de slăbire.

Sfaturi pentru a preveni flatulenţa:

Înmoaie fasolea în apă timp de 12 ore înainte de consum, pentru a ajuta fasolea să dizolve amidonurile care cauzează probleme gastro-intestinale.
Fibrele nedigerabile din fasole provoacă flatulenţă în cazul în care tractul digestiv nu este pregătit funcţional pentru a le digera, iar asta ar putea să însemne că mănânci fasole rar de tot (încearcă să le introduci treptat în dietă).
Disconfortul intestinal poate fi redus dacă apa este schimbată de câteva ori în timp ce boabele sunt puse la înmuiat, întrucât aceasta aruncă o parte din fibre, însă trebuie de ştiut că apa înlătură şi fitonutrienţi benefici.
Consumă fasolele cu lichid, bea suficientă apă după ce le mânânci, aceasta reduce din balonare.
Prelungeşte timpul ei de fierbere.

Absorbţia fierului din fasole poate fi îmbunătăţită dacă aceasta este consumată la masă cu o bucăţică de carne, fructe de mare sau în combinaţie cu alimente bogate în vitamina C, cum ar fi portocale, lămâi, roşii, ardei graşi.

Dacă ai uitat să pui fasolea la înmuiat peste noapte, fierbe-o timp de 2-3 minute şi las-o să stea acoperită timp de o oră la temperatura camerei înainte de preparare, pentru a-i reduce timpul de fierbere şi riscul de disconfort digestiv.