Frunzele de păpădie îmbunătățesc digestia, previn obezitatea, cancerul și ficatul gras!

27/04/2017

Păpădia este o plantă foarte cunoscută, care crește ușor, pretutindeni, fiind una dintre primele verdețuri de primăvară. Puțini știu, însă, că această plantă are proprietăți deosebit de prețioase pentru sănătate. Frunzele de păpădie abundă în fier, calciu, vitamina A, C și K. Folosite în mod regulat în dietă, frunzele de păpădie contribuie la reglarea digestiei, detoxifierea organismului, curățarea sângelui de grăsimi și prevenirea obezității. Păpădia nu este doar o plantă medicinală. Datorită proprietăților benefice, frunzele de păpădie pot fi incluse constant în dietă.

De la păpădie se consumă frunzele, rădăcinile și bobocii florali. În timp ce rădăcinile se strâng toamna, frunzele de păpădie se folosesc primăvara.

Păpădia (Taraxacum officinale) poate fi folosită atât ca aliment, cât și ca medicament. Rădăcinile strânse toamna sunt dulci, pe când cele strânse primăvara conțin substanțe amare. Rădăcina și frunzele, fiecare are propria utilizare.

Primăvara vom folosi frunzele de păpădie, despre ale căror beneficii vom relata aici.

Atenție! Ceaiul de păpădie se prepară doar din părți uscate (2 lingurițe de frunze, rădăcini și flori uscate și mărunțite se infuzează timp de 10 minute în 200 ml apă clocotită).

Frunzele crude, cu gust amărui, se pot consuma sub formă de salate, fierte în aburi sau ca ingredient în supe, ciorbe și sendvișuri, întrucât conțin multe vitamine, reglează digestia, manifestă proprietăți diuretice, previn obezitatea și distrofia grăsoasă a ficatului.

Beneficii! Frunzele și rădăcinile de păpădie conțin vitaminele A, C, K, cantități semnificative de zinc, fier, calciu, magneziu și potasiu.

Sunt sărace în calorii și previn îngrășarea organismului

Pe lângă faptul că sunt foarte nutritive, frunzele de păpădie conțin foarte puține calorii (2 căni de 240 ml de frunze mărunțite conțin doar 50 de calorii). Acest aspect este unul foarte important într-o cură de slăbire. Consumate în mod regulat frunzele de păpădie contribuie la prevenirea obezității, aterosclerozei precoce, diabetului zaharat, ficatului gras și altor boli grave, scad nivelul grăsimilor din sânge.

În curele de slăbire, păpădia se folosește sub formă de ceai, la indicația medicului, ori se includ în dietă frunzele de păpădie, crude, fierte, în salate.

Frunzele de păpădie curăță și dezinfectează căile renale

În timp ce rădăcina este mai puternică pentru probleme hepatice, frunzele de păpădie sunt potrivite pentru boli de rinichi, deoarece manifestă proprietăți importante diuretice. „De asemenea, pot reduce apariția infecțiilor tractului urinar la femei“, afirmă Dr. Robert Kachko, naturopat american.

Frunzele de păpădie te scapă de burtă umflată

Frunzele de papadie sunt folosite ca diuretic pentru a ajuta organismul sa elimine excesul de lichide. De asemenea, acestea îmbunătățesc digestia, sporesc lactația. Frunzele de păpădie curăță căile biliare și hepatice, rădăcinile având o acțiune mai pronunțată în acest sens.

Nutrienții din frunzele de păpădie contribuie la reducerea riscului apariției cancerului, a cataractei, a sclerozei multiple. Păpădia are și proprietăți importante antiinflamatoare.

Înainte de a începe să utilizezi ceaiul de păpădie, în scop terapeutic, este bine să consulți medicul.

Frunzele de păpădie, însă, poți să le incluzi zilnic în dietă, crude sau fierte, în mărimea unei porții, ceea ce constituie două căni (240ml) de frunze crude mărunțite, potrivit Centrului National de Medicina alternativă din SUA.

Frunzele de păpădie se spală bine de impurități, în apă sărată, și se mărunțesc apoi.

Cum se consumă frunzele de păpădie:

– proaspete, crude, în salate de primăvară și vară, sendvișuri;

– poți prepara un smoothie verde sănătos, alături de alte legume și verdețuri (se pun în blender
câteva frunze de păpădie, o mână de spanac, o mână de urzici, o banană, apă, miere, zeama de la o jumătate de lămâie);

– frunze înăbușite cu ceapă tocată și usturoi tocat ori preparare la aburi;

– salată de frunze de păpădie, spanac, frunze de salată;

– salată de ridichi, ceapă verde și frunze de păpădie (2-3 linguri de ulei, 2-3 fire de ceapa verde, 500 gr frunze de păpădie se pun la înăbușit, poi se adaugă 2-3 catei de usturoi, 6-8 bucăți de nuci mărunțite, câteva bucățele zdrobite de ardei iute uscat fără semințe, 5-6 ridichi, suc de lămâie, sare, piper, opțional – parmezan ras).

Precauții pentru consum

Dacă ești alergic la mai multe plante medicinale, precum gălbenele, mușețel, ar trebui să eviți consumul de flori de păpădie, care, și ea, poate manifesta alergie.

Păpădia poate provoca creșterea acidității gastrice și arsuri. Persoanele cu pietre la rinichi, disfuncții ale vezicii biliare sau calculi biliari, ulcer gastric sau duodenal, gravidele ar trebui să manifeste precauție la consumul de păpădie.

Păpădia nu se combină cu medicamente anticoagulante, diuretice (furosemida), preparate de litiu, ciproflaxina.

ANSP recomandă părinților să-și vaccineze copiii contra rujeolei pentru a-i proteja de îmbolnăviri

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) atenționează că rujeola este o infecție extrem de contagioasă care poate duce la complicații grave și îndeamnă părinții să vaccineze copiii conform Programului Național de Imunizări, aceasta fiind cea mai sigură și eficientă metodă de prevenire a cazurilor de îmbolnăvire, informează unica.md cu referire la un comunicat al instituției.

În Republica Moldova, în perioada 01 ianuarie 2024 – 08 august 2024, au fost înregistrate 149 de cazuri confirmate de rujeolă, dintre care 12 de import (România, Azerbaidjan, Marea Britanie, Germania și Federația Rusă). Cele mai multe dintre acestea au fost raportate în mun. Chișinău (62) și raionul Sîngerei (55). Alte teritorii afectate de rujeolă, de la începutul acestui an, sunt: Strășeni – 7 cazuri; Bălți – 6 cazuri; Dondușeni – 4 cazuri; Ialoveni – 3 cazuri; Drochia, Râșcani, Călărași – câte 2 cazuri; Fălești, Ștefan Vodă, Ungheni, Orhei, Ceadîr-Lunga, Dubăsari – câte 1 caz. Menționăm că peste 90% dintre cazuri sunt înregistrate la copii nevaccinați.

În condițiile de acoperire vaccinală joasă, (sub 90% pentru vaccinarea ROR la vârsta de 1 an) și a reticenței la vaccin, care persistă mai mult între membrii confesiilor religioase, există riscul de răspândire a rujeolei și a altor maladii ce pot fi prevenite prin vaccinare. Copiii mici sunt cel mai des expuși riscului de complicații severe. Ratele ridicate de spitalizare și slăbirea sistemului imunitar îi fac mai vulnerabili la alte boli infecțioase.

Tratament specific împotriva rujeolei nu există, dar boala poate fi prevenită prin vaccinare, care se efectuează gratuit, la 12 luni, 6-7 ani și 15-16 ani. Încurajăm părinții să meargă la instituția medicală, în cazul în care copiii nu au beneficiat de vaccin la vârstele corespunzătoare, unde medicul de familie va propune o schemă individuală de vaccinare.

Parazitul de 10 metri care poate trăi în corp până la 30 de ani

Una dintre infecţiile parazitare pe care oamenii le pot face de-a lungul vieţii este teniaza. Aceasta reprezintă infecţia cu tenie, un vierme intestinal care se transmite în urma consumului de alimente contaminate, cum ar fi carnea de porc sau de bovină.

Există mai multe tipuri de tenii, dar oamenii fac mai ales infecţii cu:

– Taenia solium, care poate atinge lungimea de 3 metri; are ca gazdă porcul.

– Taenia saginata, parazit care la vârsta adultă poate atinge lungimea de 10 metri. Gazda acestei tenii sunt bovinele.

Oamenii pot face teniază în urma consumului de carne de porc sau de vită crudă sau insuficient preparată termic, infectată cu ouă sau larve de tenie.

O altă cale de contaminare este cea fecal-orală. Când persoana infectată nu se spală riguros pe mâini după defecaţie şi manipulează alimente, poate contamina hrana cu ouă de tenie. Astfel, teniaza apare şi la cei care nu au consumat carne infectată. Contaminarea se poate face la orice vârstă.

Tenia este parazitul cunoscut a fi foarte rezistent în organismul uman

Când ouăle ei sunt ingerate de oameni, acestea încep să crească până ajung la vârsta adultă. Parazitul trăieşte la nivelul intestinului subţire, zona cea mai potrivită de dezvoltare pentru ciclul lui de viaţă. De acolo, se dezvoltă hrănindu-se cu alimentele ingerate de oameni.

În doar 3 luni devine adult și se poate reproduce. Există unii dintre acești paraziți care se pot stabili în ochi, în țesuturile subcutanate, în sistemul nervos și în mușchi.

Fragmentele de tenie pot fi observate şi pe lenjeria intimă sau în materiile fecale. Fără tratament, tenia poate trăi în corpul uman până la 30 de ani. O persoană infectată va răspândi mereu ouă şi larve.

Simptomele teniazei sunt adesea observate la începutul vieții acestui parazit. Printre manifestările posibile ale infecţiei se numără:

– Greață + multă poftă de mâncare fără a lua în greutate

– Diaree sau chiar constipație

– Mâncărime în jurul rectului sau anusului

– Dureri abdominale

– Tulburare alimentară (bulimie sau anorexie)

Dacă observi în mod regulat aceste simptome, este recomandat să te adresezi medicului pentru a efectua anumite analize: examenul coproparazitologic (examinarea materiilor fecale), amprenta anală, testarea anticorpilor serici.

În cazul diagnosticului de teniază, medicul va indica medicamente antiparazitare, antihelmintice.

De ce scad oamenii în înălțime la bătrânețe. Totul începe de la 40 de ani. Explicația specialiștilor

Multe persoane scad în înălțime pe măsură ce avansează în vârstă. Potrivit specialiștilor, acesta este un lucru normal, care se întâmplă în timpul procesului de îmbătrânire, scrie fanatik.ro.

Procesul începe de la 40 de an și este unul normal, conform experților. Când devine acest lucru un motiv de îngrijorare?

După 40 de ani, oamenii pierd aproximativ un centimetru în înălțime la fiecare 10 de ani, potrivit Medline Plus. Ritmul accelerează după vârsta de 70 de ani. Odată cu vârsta, oamenii ajung să piardă, în medie, între 1 și 3 centimetri.

Procesul de îmbătrânire presupune schimbări la nivelul oaselor, articulațiilor și mușchilor, supă cum a explicat Dr. Angela Catic, medic geriatru și profesor asociat la Centrul Huffington pentru Îmbătrânire de la Colegiul de Medicină Baylor.

“Discurile dintre vertebrele coloanei vertebrale pierd lichid pe măsură ce îmbătrânești, se deshidratează și, odată cu asta, pierzi puțin din înălțime”, a explicat aceasta.

În plus, mușchii abdominali au tendința de a slăbi în timp. Din acest motiv, multe persoane au o postură cocoșată și devin mai scunde la bătrânețe.

În cazul femeilor, pierderea osoasă poate fi grăbită de menopauză. Acest lucru se întâmplă “din cauza pierderii efectelor protectoare ale estrogenului asupra oaselor”, potrivit Dr. Arashdeep Litt, medic intern la Spectrum Health.

Ce problemă de sănătate provoacă pierderea în înălțime

O altă problemă care cauzează pierderea în înălțime este osteoporoza. Afecțiunea se dezvoltă în momentul în care densitatea minerală osoasă și masa osoasă scad. Un alt motiv este atunci când structura sau calitatea osului suferă modificări. Rezistența oaselor poate fi, astfel, redusă, iar riscul de fracturi e mai mare.

Din cauza osteoporozei, pot apărea fracturi de compresie a coloanei vertebrale. Acestea sunt, de fapt, mici rupturi la vertebrele coloanei, motiv pentru care “în multe cazuri, oamenii nici nu-și dau seama că se întâmplă acest lucru”.

Dacă o persoană pierde în înălțime 3 sau mai mulți centimetri, medicul va suspecta că aceasta suferă de osteoporoză. Diagnosticul poate fi confirmat printr-un test de densitate osoasă.

Pentru a reduce riscul de pierdere a înălțimii odată cu vârsta, dr. Catic a spus că acest lucru poate fi prevenit prin respectarea unui stil de viață sănătos.

Mai exact, este nevoie de sport regulat pentru a menține oasele cât mai puternice, dar și de o dietă bogată în calciu și vitamina D. Fumatul, consumul excesiv de alcool și de cofeină trebuie evitate, deoarece reprezintă factori de risc pentru dezvoltarea de osteoporoză.