Remedii naturiste cu rostopască! Cum le foloseşti şi la ce te ajută

Datorită compuşilor săi bioactivi, rostopasca este utilă în tratarea diferitelor boli. Planta posedă proprietăţi de curăţare a ficatului şi a căilor biliare, înlătură spasmele, are acţiune antibacteriană şi antivirală puternică, antiaterosclerotică şi anticanceroasă.

separator

chistotel4

Rostopasca, (în rusă – Чистотел), mai este numită şi iarba de negi, Chelidonium majus, iar romanii o numeau „darul cerului”. Rostopasca este unul dintre cele mai puternice şi eficiente remedii naturiste. Ea are în componenţa sa multe substanţe active, precum alcaloizi (chelidonina, sanguinarina, berberina, protopina), acid chelidonic, saponozide, carotenoide, flavonozide, taninuri, acid nicotinic, sparteină, vitamina C, ulei volatil, săruri minerale. Planta conţine de asemenea enzime proteolitice, substanţe rezinoase.

Rostopasca acţionează în mai multe feluri, aceasta are acţiune coleretică şi colagogă, adică stimulează secreţia şi eliminarea bilei, antispastică, relaxează muşchii netezi ai vezicii biliare şi a căilor biliare înlăturând spasmele. Rostopasca stimulează funcţia ficatului, prin creşterea producerii de bilă, creşte secreţia lipazei pancreatice. Planta manifestă acţiune hipolipemiantă, adică scade nivelul de colesterol ,,rău’’ în sânge, şi este un puternic remediu antibacterian şi antiviral, datorită berberinei pe care o conţine. Extern, rostopasca manifestă acţiune antiseptică, antibacteriană, regenerantă, cicatrizantă, antitumorală.

117.1

În medicina tradiţională sucul plantei este folosit pentru înlăturarea negilor, prin aplicaţii locale repetate. Extractele de rostopască se studiază în prezent pentru proprietăţile lor antitumorale şi de stimulare a sistemului imunitatar. Se consideră că în cazul cancerelor de ficat şi leucemiei, extractul de plantă poate opri procesul de dezvoltare a tumorilor.

De la rostopască se utilizează partea aeriană a plantei, adică tulpina, frunzele și florile.

imagesRostopasca înflorește din aprilie pană în iulie şi se culege numai în zilele însorite, neploioase. În medicina naturistă se poate utiliza sub formă de pulbere, tinctură, infuzie și cataplasmă.

Cum se obţine pulberea

Se face prin măcinarea tulpinilor, frunzelor şi a florilor uscate. Praful se păstrează în vase de sticlă, în spații răcoroase.

Cum se prepară o tinctură

Ca să prepari tinctura de rostopască ai nevoie de un borcan cu capac, în care se pun 15 linguri de pulbere de plantă uscată și 400ml de alcool alimentar de 60 de grade. Se amestecă toate, se închide borcanul și se lasă la macerat 14 zile, după care se filtrează. Soluţia se păstrează în sticle inchise la culoare, la întuneric, timp de un an.

пить-чистотелInfuzia de rostopască

Se pun 4 linguri de plantă uscată mărunțită în 500 ml apă fierbinte și se lasă să stea opt ore, după care se filtrează. Planta rămasă după strecurare se mai fierbe cinci minute în 500 ml apă, după care se lasă la răcit și se strecoară din nou. Apa de la prima filtrare și cu lichidul fiert și răcit de la a doua se amestecă și se obține aproximativ un litru de infuzie.

43

În afecţiuni hepatice şi biliare

Un grup de cercetători români, condus de medicul A. Hrişcu, a demonstrat efectele exceptionale ale rostopascăi în combaterea tulburărilor biliare, inclusiv a dischineziei. Se administrează câte un vârf foarte mic de linguriţă de trei ori pe zi, la orele 8, 13 si 19, vreme de 30 de zile, urmate de 10 zile de pauză, după care se poate relua. Tratamentul este binevenit şi pentru prevenirea pietrelor la fiere. Rostopasca este utilă în caz de colici biliare, dischinezie biliară, pe un colecist fără calculi, pancreatită. Se utilizează intern tinctura de rostopască, de 3 ori pe zi, câte 10 picături, dizolvate în 2-3 linguri de apă. În gastrită, ca remediu antibacterian şi antiinflamator, se recomandă consumul a câte 10 picături de tinctură dizolvate în apă, de 3-4 ori pe zi, trei săptămâni.

Ce simptome apar în cazul infecției cu hepatita A

În caz de hepatita A, fitoterapeutul francez Maurice Messegue a tratat foarte eficient această boală, prin băi cu infuzie de rostopască. În fiecare seară, se fac băi de mâini şi de picioare cu apă caldă, în care se pun 1-2 litri de infuzie de rostopască, vreme de 15 minute. Se consideră că principiile active ale plantei sunt preluate de către circulaţia sanguină periferică şi transportate în ficat, unde îşi exercită actiunea terapeutică.

Indigestie, dispepsie, intoxicaţie alimentară

Potrivit cercetărilor medicului german J.C. Bauman, nu există remediu mai eficient ca rostopasca în tratarea problemelor legate de digestie. Jumătate de lingură de tinctură de rostopască pe stomacul gol, dizolvată în puţină apă, de 3 ori pe zi, diminuează senzaţia de greaţă, stimulează producerea sucurilor gastrice şi a bilei, elimină disconfortul, spasmele, greutatea la stomac şi diareea.

Eczeme şi psoriazis

Psoriazisul este o altă afecţiune ce poate fi vindecată cu rostopască. Se consumă infuzie de plantă şi se unge zilnic locul afectat. În caz de eczeme se face un tratament cu alifie de rostopască. Se prepară din 30 g pulbere de rostopască şi 10-15 ml ulei de măsline. Cu acest amestec se ung rănile de 2 ori pe zi.

Bătături, negi

Bătăturile şi negii pot fi eliminate de pe piele cu suc de rostopască. Acesta se aplică pe suprafaţa afectată în cantitate foarte mică, tamponând uşor, repetat, dimineaţa şi seara, până când negii vor dispărea treptat. Sucul de rostopască s-a dovedit eficient şi în vindecarea verucilor şi a herpesurilor bucale şi genitale.

Cancerul

Cercetătorii ruşi au studiat efectele rostopascăi asupra cancerului vreme de mai multe decenii şi au creat la un moment dat chiar un medicament de semisinteză numit Ukrain. Din cercetările lor rezultă că tinctura sau infuzia  de rostopască aplicată pe zonele afectate de cancer de pe piele ori administrată intern ameliorează starea bolnavilor de cancer. Se ia un sfert de linguriţă de pulbere de rostopască de 4 ori pe zi, în cure de două luni, cu 3 săptămâni de pauză. Este un remediu ce ar distruge celulele maligne de câtre sistemul imunitar şi cu o posibilă acţiune citostatică directă.

Atenţie la toxicitatea plantei!

Din cauza alcaloizilor în număr mare pe care îi conţine, rostopasca devine toxică, dacă este depăşită doza recomandată pentru folosire. Depăşirea dozei recomandate duce la complicaţii precum gastroenterită, tuse, probleme de respiraţie, spasme digestive, halucinaţii şi tulburări cardiace. Nu se recomandă să consume preparate din rostopască copiii sub 12 ani şi femeile însărcinate sau care alăptează. Cea mai toxică este în stare proaspătă, 20-30g de plantă ingerată duce la o intoxicaţie severă, iar 50-60g – intoxicaţie mortală. În stare uscată, rostopasca este mai puţin toxică, dar este necesară o atenţie sporită la administrarea dozelor, deoarece pot apărea accidente.

Informaţiile conţinute în acest articol nu pot substitui recomandările medicului, în caz de îmbolnăvire. Înainte de a face tratamente cu rostopască este bine să ceri avizul medicului.

Trecerea la ora de vară. Ce reguli trebuie respectate, conform medicilor

Cum ne afectează trecerea la ora de vară? Potrivit medicilor, lumea trebuie să conștientizeze impactul trecerii la ora de vară asupra sănătății și că este necesară ajustarea ritmului circadian, în paralel cu respectarea regulilor de somn, activitate fizică și repaus alimentar.

„E important de avut în vedere ajustarea ritmului circadian odată cu schimbarea orelor. Vorbim aici de o ajustare a eliberării de cortizol şi melatonină, în organismul fiecăruia dintre noi, care ar trebui cumva să fie eliberate într-o manieră să ne permită o viaţă sănătoasă. Cortizolul este pe de o parte un hormon care începe să se elibereze de pe la 2, 3 noaptea, în organism, începe să crească către 5, 6 dimineaţa când sunt vârfurile de eliberare de cortizol din sânge. Este un hormon care, pe de o parte, este protector pentru inimă, dar pe de altă parte, în anumite condiţii, când se asociază în creşteri excesive, poate să dăuneze, provocând hipertensiune, dislipidemie şi rezistenţă la insulină”, a spus doctorul cardiolog Ștefan Busnatu, din București, pentru news.ro.

Cardiologul a adăugat că sunt necesare cele 8 ore de somn în noaptea de sâmbătă spre duminică, atunci când ceasurile se dau cu o oră înainte.

„Ar trebui să avem 8 ore de somn în condiţii de întuneric, aşa cum se întâmpla şi înainte de schimbarea orei, pentru eliberarea optimă de melatonină şi de cortizol în organism. În afară de odihnă, mişcarea făcută în prima parte a zilei şi repaosul alimentar după o anumită oră ne pot ajuta să depăşim mai uşor perioada de trecere către ora de vară”, a menționat el.

„Cei cu depresie pot resimţi această perioadă mai dificil”

Psihologul Bianca Poptean a vorbit și ea despre consecințele privării de somn și a subliniat că persoanele care suferă de depresie sau afecțiuni cardiace pot fi mai afectate de schimbarea orei de vară.

„Cei care au diferite forme de depresie pot resimţi această perioadă mai dificil, pentru că în cazul lor tocmai această amigdală, acest centru al emoţiilor fiind deja impactat cumva, ei vor fi printre primii care vor simţi mai puternic schimbarea orei. Mai sunt şi adolescenţii, cei care pot simţi tot genul ăsta de iritabilitate, de nervozitate, nemulţumire, privarea asta de somn şi la ei, creierul fiind în dezvoltare”, a punctat psihologul.

Aceasta a mai afirmat că după schimbarea orei de vară pot apărea tulburări ale somnului, oboseală, irascibilitate, instabilitate emoţională, iar adaptarea organismului la ora de vară poate dura până la două săptămâni.

Poziția de somn care poate provoca hipertensiune arterială, migrene şi dureri lombare

Persoanele care dorm cu faţa în jos, pe burtă, sunt mai predispuse la diverse probleme de sănătate, au declarat experții pentru New York Post, iar una dintre cele frecvente este durerea lombară.

„Dacă vă confruntaţi deja cu probleme la nivelul gâtului și al spatelui, dormitul în această poziție este aproape garantat că le va înrăutăți”, a explicat dr. Tony Nalda de la Scoliosis Reduction Center, referindu-se la dormitul cu faţa în jos.

Somnul în această poziţie poate face, de asemenea, mai dificilă respirația şi este mai puţin odihnitor. „Dormitul cu faţa în jos poate face mai dificilă respirația profundă, deoarece poziția comprimă diafragma”, a explicat expertul.

Un alt neajuns al acestui stil de a vă odihni este acela că se pune presiune asupra inimii şi, în timp, pot apărea afecţiuni cardiace precum hipertensiunea arterială.

„Prin apăsarea pe piept, îngreunezi circulația sângelui. Cu timpul, acest lucru crește riscul de probleme cardiace, mai ales dacă aveți deja probleme. Dacă faceţi un efort să respirați profund, acest lucru poate duce la creșterea tensiunii arteriale”, a adăugat dr. Tony Nalda.

Dormitul pe burtă a mai fost indicat drept cauză şi pentru apariţia migrenelor, dar şi a altor probleme neurologice, din cauză că presupune că o lungă perioadă de timp staţi cu gâtul răsucit.

Femeile însărcinate ar trebui, de asemenea, să evite dormitul pe burtă, deoarece această poziţie poate duce la privarea de somn, la risc crescut de naștere prematură, la un travaliu mai dureros și la depresie postpartum.

Dacă obişnuiţi să dormiţi cu faţa în jos și doriți un somn de mai bună calitate și o sănătate îmbunătățită, schimbarea poziției de dormit poate fi o soluție ușoară, potrivit Adevărul.ro.

„Dormitul pe spate sau pe o parte oferă mai multe beneficii pentru sănătate și mai puțin disconfort decât dormitul pe burtă”, scrie Fundația Sleep pe site-ul său. „De exemplu, un studiu efectuat pe persoane cu dureri de spate care dormeau pe burtă a constatat că cei care au trecut la somnul pe o parte sau pe spate au raportat semnificativ mai puține dureri”, au continuat specialiştii de la Sleep.

Totuşi, trebuie să ştiţi că dormitul pe spate, deşi menține coloana vertebrală în aliniere şi oferă o odihnă de calitate, nu este cea mai bună opțiune pentru persoanele cu apnee în somn, deoarece limba poate cădea înapoi în gât.

sursa

Motive mai puţin ştiute pentru care îţi creşte colesterolul

Colesterolul este o grăsime esențială, pentru că este implicată în numeroase procese ale organismului. Totuşi, când nivelurile colesterolul LDL și total sunt ridicate (hipercolesterolemie), apar probleme de sănătate. Această condiție medicală se dezvoltă de-a lungul anilor, când colesterolul se acumulează pe pereții vaselor de sânge sub forma plăcilor de aterom, blocând fluxul sangvin. Hipercolesterolemia favorizează apariția cheagurilor de sânge, mărește riscul de accident vascular cerebral și de infarct.

Valorile ridicate ale colesterolului rău (LDL) și total apar în urma unui aport mărit de alimente bogate în grăsimi saturate și trans. De asemenea, stresul, problemele cu glanda tiroidă și menopauza contribuie la aceste creșteri.

Cauzele creșterii colesterolului sunt multiple, iar cele mai cunoscute sunt: factorii genetici, consumul excesiv de grăsimi saturate și grăsimi trans (care se găsesc în alimentele procesate, produsele de origine animală, de pastiserie și în cele de tip fast-food), dieta bogată în zahăr și în carbohidrați rafinați, obezitatea şi sedentarismul.

Există şi alte cauze care duc la creşterea nivelului colesterolului, pe care este bine să le ştii.

Stresul 

Cercetările arată că stresul cronic poate să scadă nivelul de colesterol HDL (bun) și să îl crească pe cel LDL (rău), deoarece hormonii stresului, cortizolul și adrenalina, afectează metabolizarea grăsimilor. De asemenea, duc la o reacție inflamatorie în corp, care crește riscul de boli cardiovasculare. În plus, este dovedit că persoanele care se simt stresate recurg la obiceiuri nesănătoase, cum ar fi consumul de alimente bogate în zahăr și grăsimi, alcool și fumat, alte cauze ale creșterii colesterolului.

Consum de cafea nefiltrată

Cafeaua nefiltrată, cum ar fi cea preparată prin fierbere, conține substanțe care cresc colesterolul în sânge. Potrivit studiilor, uleiurile care se găsesc în mod natural atât în cafeaua cofeinizată, cât și în cea decofeinizată, cum ar fi cafestolul, sunt implicate. Aceste uleiuri afectează capacitatea corpului de a metaboliza colesterolul. Pentru a preveni riscurile, limitează consumul de cafea la cel mult 2 cești pe zi.

Persoanele care consumă prea mult alcool pot avea un nivel mai mare al colesterolului total.

Anumite boli

Dacă eşti diagnosticat cu hipertiroidism, diabet, HIV, lupus sau boală cronică de rinichi, poţi avea nivelul colesterolului mai mare.

Glanda tiroidă și nivelurile de colesterol sunt în strânsă legătură, deoarece organismul folosește hormoni tiroidieni, cum ar fi tiroxina (T4) și triiodotironina (T3), pentru a elimina colesterolul suplimentar. Așadar, dacă ai hipotiroidism și nivelurile de colesterol vor crește. Printre simptomele hipotiroidismului, se numără: oboseala, pielea uscată, slăbiciune și dureri musculare. Afecțiunea poate fi depistată printr-un simplu test de sânge.

Unele tratamente  

Un nivel crescut al colesterolului poate fi pus în legătură şi cu unele tratamente. Printre acestea, se numără tratamentele pentru acnee, cancer, hipertensiune, aritmie, transplant de organe, infecţie cu HIV.

Vârsta

În prezent, s-a constatat că până şi copiii pot avea un nivel mai mare al colesterolului. Totuşi, excesul de colesterol este o problemă care apare mao frecvent după 40 de ani. Pe măsura înaintării în vârstă, ficatul devine mai puțin capabil să elimine colesterolul LDL.

Menopauză şi sarcina

O altă cauză a creșterii colesterolului este menopauza. În timpul acestei etape, care marchează încheierea perioadei fertile a unei femei, estrogenul scade și influențează creșterea colesterolului. De fapt, nivelul colesterolului total și LDL (rău) cresc în jurul și după ultima menstruație. Datele cercetărilor arată că, în urma menopauzei, femeile pot lua, în medie, între 8 și 10 kilograme.

În timpul sarcinii, organismul gravidei folosește colesterol pentru a ajuta fătul să se dezvolte. Prin urmare, nivelul de colesterol poate să crească până la 50% în al 2-lea și al 3-lea trimestru. Nivelurile pot rămâne până la 1 lună după naștere.

sursa

Această femeie s-a ras pe față timp de un an. Cum arată tenul ei acum!
Articolul anterior
Clătite din tărâțe – un desert delicios și foarte sănătos
Articolul următor