Dacă ai suferit o operaţie, ai trecut, cel mai probabil, şi printr-o anestezie. A fost o minune binevenită, care ţi-a blocat durerea. Mai mult de atât, însă, probabil nu ştii despre anestezie.
Medical Daily vine în întâmpinarea curiozităţii tale, oferindu-ţi câteva informaţii surprinzătoare.
Anestezia cauzează amnezie
Anestezia generală te ţine relaxat, blochează durerea, însă poate cauza amnezie. Un studiu din 2012, publicat de jurnalul medical Analele Neurologiei, a arătat că inhalarea amestecului care formează anestezicul induce schimbări în creierul cobailor asemănătoare cu cele produse de Alzheimer.
Acest amestec este toxic pentru o anumită regiune cerebrală, cea implicată în controlarea amintirilor şi procesul de învăţare. Deşi anestezia este folosită de multă vreme, nu se cunosc încă efectele sale pe termen lung. Totuşi, se ştie că e nevoie de mai multe zile până ce organismul îşi revine complet.
La pacienţii vârstnici, anestezia creşte riscul dedemenţă
În cazul pacienţilor vârstnici, e nevoie şi de şase luni să se întoarcă la o viaţă normală, după ce au suportat o anestezie, arată o cercetare realizată în 2013. În cazul acestora, se observă o mică schimbare în capacitatea mentală şi chiar un risc de demenţă crescut cu 35%. Cercetatorii cred că o explicaţie e aceea că anestezia cauzează inflamarea ţesuturilor neurale.
Expunerea frecventă în timpul copilăriei poate duce la probleme de dezvoltare neurologică
Copiii care trec prin anestezii de la vârste fragede prezintă un risc mai mare de a suferi de probleme de dezvoltare la nivel neurologic. Un studiu publicat în 2012, în jurnalul Pediatrics, a arătat că cei operaţi înainte de trei ani prezintă un risc dublu de a se alege cu probleme de învăţare. În plus, şi raţionamentul lor are de suferit, limbajul lor fiind şi unul deficitar, cel puţin până la vârsta de 10 ani.
Nu au fost însă observate diferenţe în ceea ce priveşte comportamentul, acuitatea vizuală şi atenţia sau funcţia motorie. Cercetarea sugerează că nu toate funcţiile cognitive sunt afectate în acelaşi fel.
Anestezia nu inseamna somn
Deşi anesteziştii aşa se exprimă, spunându-le pacienţilor că urmează să adoarmă, adevărul e că acestora li se induce o comă reversibilă.
Cercetatorii au descoperit, în urma unui studiu realizat în 2010, ca un creier profund anesteziat nu se deosebeşte prea mult de cel al unei persoane aflată în comă, când activitatea cerebrală e la cote joase, deosebindu-se însă clar de creierul unei persoane care pur şi simplu doarme.
Te poţi trezi în timpul operaţiei
În situaţii rare, pacienţii anesteziaţi se pot trezi în timpul operaţiei, devenind conştienţi de mediul în care se află şi chiar de ceea ce li se întâmplă. Pot simţi presiune sau chiar durere. Chirurgii folosesc însă dispozitive care monitorizează activitatea cerebrala şi starea de conştientă, ca o măsură de precauţie.
Unii oameni au reacţii alergice la anestezic
Există oameni care pot avea reacţii alergice potenţial fatale la anestezic. E vorba despre o boală care se transmite genetic, care face ca temperatura corpului să crească şi să apară contracţii ale muşchilor şi chiar dureri la nivelul acestora atunci când pacientul inhalează anestezicul. Pot apărea sângerări, iar urina se poate colora în maroniu închis.
Roşcaţii au nevoie de mai mult anestezic?
Până în 2012 s-a crezut că persoanele roşcate natural au nevoie de o cantitate mai mare de anestezic, din cauza unei gene, MC1R. Se credea că aceasta face ca sensibilitatea la anestezic să fie mai mică. Un studiu realizat în 2012 contrazice însă aceste informaţii.
Fumătorii ar putea avea nevoie de doze mai mari de anestezic
Fumătorii şi cei expuşi la fumul de ţigară pot avea nevoie de mai mult anestezic decât în mod normal. Un studiu recent, realizat chiar anul acesta, la Berlin, s-a descoperit că femeile care fumează au nevoie de o cantitate de anestezic cu 38% mai mare decât celelalte şi cu 17% mai mare decât fumatoarele pasive.
