Trebuie să știi! 10 antibiotice naturale

Eliberarea ficatului de grăsimile în exces este o măsură importantă de protejare a acestuia contra altor multor boli, potrivit oamenilor de ştiinţă de la Universitatea din Illinois. Savanţii au ajuns la concluzia că substanţa activă anticancer sulforafan, găsită în broccoli, ar putea fi responsabilă de curăţarea ficatului de grăsime.

Cercetătorii au arătat că un consum săptămânal de broccoli poate combate acumularea de grăsimi la nivelul ficatului.

În acest fel, persoanele care obişnuiau să consumă broccoli de 3-5 ori pe săptămână prezentau un risc scăzut de a dezvolta steatoză hepatică (boala în care ficatul este invadat de grăsime) şi cancer hepatic. Studiile efectuate până acum au determinat că broccoli oferă, de asemenea, protecţie împotriva cancerului de sân, de prostată şi de colon.

Sulforafanul, substanţa activă anticancer din broccoli, este prezentă în cantitate mare în leguma tocată şi fiartă puţin la aburi. Studiile au mai arătat că broccoli, împreună cu conopida şi varza de Bruxelles, are capacitatea de a opri acumularea grăsimilor în ficat.

Şi varza albă sau cea roşie este bogată în sulforafan, izotiocianat şi indol-3-carbinol (I3C). Aceşti compuşi anticancer au proprietăţi antioxidante şi de detoxifiere. În cadrul unei cercetări, consmul de varză a fost asociat cu o incidenţă mai mică a cancerului de plămâni, de colon, de sân şi de col uterin.

Studiile arată că, cu cât este mai mare aportul de legume din familia cruciferelor, adică a verzei, în meniul unei popor, cu atât mai mici sunt ratele de cancer, în special de ficat, prostată, colon, sân şi cancer pulmonar.

Bolile ficatului şi obezitatea pot fi prevenite printr-un consum regulat de varză în stare crudă sau uşor înăbuşită la aburi, sub formă de salată de trei-cinci ori pe săptămână, cu adaos de puţin ulei de floarea soarelui sau de măsline.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică continuă supravegherea infecțiilor respiratorii și monitorizarea circulației virusurilor gripale și SARS-CoV-2 la nivel teritorial și național. Astfel, în perioada 13.01.2025-19.01.2025, morbiditatea prin infecțiile respiratorii s-a manifestat la un nivel de intensitate joasă, cu circa 27% mai mult față de săptămâna precedentă a acesteia și o descreștere de peste 40% comparativ cu aceeași perioadă a sezonului anterior. În total, au fost înregistrate 4700 de cazuri de infecții acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS), majoritatea fiind la copii (56%), informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Pe parcursul săptămânii trecute, au fost înregistrate 201 cazuri de gripă sezonieră (mun. Chișinău – 162 de cazuri; Bălți, Nisporeni, Taraclia – câte 4 cazuri; Criuleni, Rezina, Soroca și Ungheni – câte 3 cazuri; Briceni, Căușeni și Ialoveni – câte 2 cazuri; Cahul, Ceadâr-Lunga, Cimișlia, Comrat, Florești, Glodeni, Orhei, Râșcani și Sângerei – câte un caz), atestându-se o descreștere cu 5,6% în comparație cu săptămâna precedentă. Cazurile au fost raportate la persoane care fac parte din următoarele grupe de vârstă: 0-4 ani (71 de cazuri), 5-14 ani (55 de cazuri), 15-29 ani (36 de cazuri), 30-64 ani (31 de cazuri) și >65 (8 cazuri).

De la începutul perioadei de monitorizare (30.09.2024 – 19.01.2025, săptămânile 40/2024-03/2025), au fost înregistrate 593 de cazuri de gripă, 71 391 de cazuri de IACRS și 7295 de cazuri de infecții respiratorii acute severe.

Totodată, în perioada 13.01.2025-19.01.2025, au fost înregistrate 16 cazuri de COVID-19, fiind o creștere de 3,2 ori comparativ cu săptămâna precedentă a acesteia. La copii, au fost raportate 3 cazuri.

Specialiștii ANSP reiterează importanța respectării măsurilor de igienă personală (spălarea mâinilor cu apă și săpun, utilizarea batistelor pentru strănut sau tuse) și menținerea unui stil de viață sănătos, care să includă o alimentație bogată în legume și fructe, odihnă adecvată și exerciții fizice regulate pentru prevenirea gripei și a altor infecții respiratorii.

China se confruntă cu un focar de metapneumovirus uman (HMPV). Virusul, care a fost identificat pentru prima dată în 2001, ridică îngrijorări în rândul experţilor pe fondul unei creşteri globale a infecţiilor respiratorii în această iarnă. În prezent nu există vaccinuri pentru HMPV, dar mai multe sunt în curs de dezvoltare, inclusiv unele care ar putea proteja atât împotriva acestuia, cât şi a virusului respirator sinciţial (VRS).

Spre deosebire de coronavirusul care a provocat pandemia Covid-19 în 2020, HMPV este un virus cunoscut, care face parte din familia Pneumoviridae, alături de virusul respirator sinciţial.

Cu toate acestea, el prezintă un risc pentru grupurile vulnerabile, cum ar fi bebeluşii, persoanele în vârstă şi cele cu un sistem imunitar slăbit. De asemenea, are unele caracteristici care îl pot face mai dificil de depistat decât alte virusuri.

„Este un agent patogen important, destul de greu de detectat şi adesea nu apare nici măcar în testele de laborator care se fac în spital”, a declarat pentru Euronews Health dr. Peter Openshaw, medic pneumolog şi expert în gripă şi VRS de la Imperial College din Londra, citat de News.ro.

HMPV este un virus respirator comun pe care oamenii de ştiinţă olandezi l-au detectat pentru prima dată în 2001, deşi există probabilitatea că acesta circula printre oameni cu mult timp înainte.

Majoritatea copiilor sunt infectaţi cu HMPV cel puţin o dată până la vârsta de cinci ani, infecţiile atingând de obicei vârful la sfârşitul iernii sau începutul primăverii.

„Face parte din cocktailul de virusuri de iarnă la care suntem expuşi”, a precizat dr. John Tregoning, un imunolog specializat în vaccinuri de la Imperial College.

Virusul provoacă simptome asemănătoare răcelii sau gripei, cum ar fi tuse, secreţii nazale, congestie şi dificultăţi de respiraţie, după care oamenii se recuperează de obicei în câteva zile. Cu toate acestea, unele infecţii pot fi grave, necesitând spitalizare.

Copiii mici şi adulţii în vârstă sunt mai susceptibili de a fi spitalizaţi cu HMPV, care poate provoca, de asemenea, boli mai grave la persoanele cu deficienţe ale sistemului imunitar sau afecţiuni pulmonare cronice.

Într-un studiu italian din sezonul virozelor de iarnă 2018-2019, între 10% şi 12% dintre pacienţii infectaţi fie cu HMPV, fie cu VRS – un virus similar – au avut nevoie de îngrijiri medicale la camerele de urgenţă.

Specialiştii sunt îngrijoraţi că valul de infecţii respiratorii şi gripă din timpul iernii va pune în dificultate sistemele naţionale de sănătate.

Cazurile de HMPV sunt în creştere în nordul Chinei, în special în rândul copiilor sub 14 ani, potrivit declaraţiilor oficialilor locali.

Între timp, o combinaţie de HMPV şi gripă pare să pună presiune pe sistemele de sănătate din regiunile dens populate, spune Vasso Apostolopoulos, profesor de imunologie la Universitatea RMIT din Australia.

HMPV care circulă în China nu pare să fi suferit mutaţii într-o tulpină mai periculoasă, a precizat Apostolopoulos, dar monitorizarea bolii şi eforturile de ţinere sub control a infecţiilor sunt importante pentru a minimiza riscurile pentru sănătatea publică.

„În acest stadiu, probabilitatea este că în China specialiştii se confruntă cu un sezon HMPV mai sever, în acelaşi mod în care în unii ani avem un sezon mai rău de gripă”, a indicat dr. Sanjaya Senanayake, specialist în boli infecţioase la Universitatea Naţională din Australia.

În timp ce oficialii chinezi monitorizează focarul, în prezent nu pare să existe un risc global din cauza virusului, spun experţii.

Cu toate acestea, cazurile de HMPV sunt în creştere şi în ţări precum Anglia, care a înregistrat o rată de pozitivitate a testelor de 4,53% la sfârşitul lunii decembrie, în creştere de la 2,29% cu o lună mai devreme, un indicator al răspândirii virusului.

Cazurile de gripă, Covid-19, VRS şi norovirus (virusul vărsăturilor de iarnă), au crescut, de asemenea, în Europa, în ceea ce unii experţi numesc o „cvadridemică”.

„O combinaţie a acestor virusuri deja cunoscute pare să cauzeze o creştere globală” a infecţiilor, a precizat dr. Openshaw.

În prezent nu există vaccinuri pentru HMPV, dar mai multe sunt în curs de dezvoltare, inclusiv unele care ar putea proteja atât împotriva HMPV, cât şi împotriva VSR, a indicat pentru sursa citată dr. Andrew Pollard, directorul departamentului de dezvoltare a vaccinurilor de la Universitatea Oxford.

Între timp, experţii în sănătate au cerut Chinei să împărtăşească datele sale pentru a confirma că HMPV este cauza epidemiei din această ţară şi pentru a ajuta la dezvoltarea unui vaccin.

Ca şi alte virusuri, HMPV se răspândeşte prin tuse şi strănut, astfel încât aerisirea locuinţei şi spălarea regulată a mâinilor pot ajuta la evitarea îmbolnăvirii, spun specialiştii. Aceştia recomandă izolarea la domiciliu în caz de îmbolnăvire, pentru a contribui la prevenirea răspândirii virusului şi la reducerea aglomerării spitalelor în acest sezon al infecţiilor respiratorii.