Două variante ale Omicron provoacă îngrijorare în UE

Premieră absolută în lumea medicală. Un bărbat diagnosticat cu Parkinson și-a recăpătat mirosul după ce i s-au implantat în creier 7 milioane de celule crescute în laborator.

Thomas Matsson este primul pacient cu Parkinson din lume care a primit milioane de celule cerebrale crescute în laborator.

Operația a avut loc în 2023, iar până astăzi el și-a recăpătat mirosul și poate face sport.

Cercetătorii de la Universitatea Lund din Suedia au implantat cu succes 7 milioane de celule cerebrale crescute în laborator în pacientul care suferă de boala Parkinson.

Cetățeanul suedez Thomas Matsson a fost primul din lume care a testat metoda acum aproximativ un an.

Matsson a fost diagnosticat cu Parkinson pe când avea 42 de ani, potrivit Euronews.com . 

Astăzi, Matsson recunoaște din nou mirosurile și face sport. Matsson spune că reușește să joace golf, ceea ce nu a mai putut să facă de 10 ani.

„Starea de dezorientare a dispărut. Am cele 7 milioane de celule ale mele și încep să funcționeze acum”, a spus Matsson.

„Fac patinaj pe distanțe lungi, slalom, schi fond, tenis și, mai ales, golf”, a spus el.

Cum functioneazã tratamentul revoluționar?

Boala Parkinson este o tulburare neurodegenerativă care afectează mișcarea din cauza pierderii celulelor care produc dopamină, care ajută la transmiterea semnalelor care controlează mișcarea și coordonarea ca neurotransmițător.

Terapia celulară concepută de cercetătorii de la Universitatea Lund implică expunerea celulelor stem din ouă fecundate- numite celule stem embrionare- la factori de creștere și semnale pe care le-ar primi în mod normal în timpul dezvoltării embrionului pentru a le direcționa să devină celule mature de dopamină.

Celulele sunt apoi implantate într-o zonă de 4 mm în centrul creierului pacientului, cel mai aproape de trunchiul cerebral, pentru a înlocui celulele dopaminergice pe care pacienții cu Parkinson le-au pierdut.

După câteva luni, aceste celule încep să trimită fibre nervoase și să producă dopamină.

„Speranța noastră este că ar putea fi administrat ca un tratament unic și speranța este ca pacienții să își reducă medicația, să evite efectele secundare ale tratamentului medicamentos și să obțină un efect motor bun pe termen lung de la celule pentru viață”, a explicat Gesine Paul-Visse, medic senior în neurologie la Spitalul Universitar din Skåne și profesor adjunct la Universitatea Lund.

Matsson nu s-a simțit bine imediat când s-a trezit de la procedura de 13 ore. A suferit o psihoză timp de 10 zile.

„Printre altele, am scăpat de două ori din secție. A doua oară, poliția a fost cea care m-a condus înapoi. Nu este ceva ce vreau să experimentez din nou. Absolut nu”, a spus Matsson.

Nu se știe dacă a fost un efect al expunerii îndelungate la anestezie sau dacă a avut de-a face cu adaptarea creierului  la noile celule cerebrale.

sursa

O dietă bogată în fructe, legume, nuci și cereale integrale poate reduce șansele de răspândire a cancerului de prostată la aproape jumătate, potrivit unui studiu, conform Daily Mail.  

Bărbații care au consumat cele mai multe alimente pe bază de vegetale au avut mai puține șanse să vadă cum cancerul lor crește, se răspândește la oase sau, în cele din urmă, să moară din cauza acestuia decât cei care au mâncat cel mai puțin.

Oamenii de știință cred că acest lucru s-ar putea datora, printre altele, nivelului ridicat de antioxidanți și compuși antiinflamatori din fructe și legume, care s-au dovedit a proteja împotriva bolii.

Constatările indică faptul că schimbările simple ale stilului de viață pot ajuta mulți bărbați care trăiesc cu o boală la un nivel mai scăzut să trăiască o viață normală.

Cercetarea a implicat peste 2.000 de bărbați din SUA diagnosticați cu cancer de prostată localizat între 1999 și 2018, care nu se răspândise.

Aceștia au fost chestionați cu privire la regimul alimentar și la stilul de viață și au fost urmăriți în medie timp de 6,5 ani.

Cei care aveau cele mai multe diete bazate pe vegetale mâncau, de obicei, cu 1,9 porții mai multe de legume, cu 1,6 porții suplimentare de fructe și cu 0,9 porții mai multe de cereale integrale pe zi decât cei care mâncau cel mai puțin.

De asemenea, aceștia au mâncat în medie cu o porție mai puțin de lactate – cum ar fi brânza – cu 0,4 porții mai puțin de grăsimi animale, puțin mai puține ouă și marginal mai puțină carne.

Cercetătorii de la Universitatea din California, San Francisco, spun că evoluția cancerului de prostată, inclusiv recidiva, tratamentul secundar au fost cu 47% mai mici la cei care au avut cele mai ridicate niveluri de alimentație bazată pe vegetale.

„Aceste constatări sugerează că consumul unei diete bazate în principal pe legume și fructe poate fi asociat cu rezultate mai bune pentru sănătatea specifică cancerului de prostată în rândul bărbaților” au scris aceștia în revista JAMA.

sursa

Cercetătorii de la MIT, Brigham and Women\”s Hospital și Harvard Medical School au dezvoltat un nou tratament potențial pentru alopecia areata, o boală autoimună care provoacă căderea părului și afectează persoane de toate vârstele, inclusiv copii.

Majoritatea pacienților cu acest tip de cădere a părului nu au niciun tratament eficient. Echipa a dezvoltat un plasture cu microneedule care poate fi aplicat fără durere pe scalp și care eliberează medicamente care ajută la reechilibrarea răspunsului imunitar la fața locului, oprind atacul autoimunitar.

Într-un studiu efectuat pe șoareci, cercetătorii au constatat că acest tratament a permis regenerarea părului și a redus dramatic inflamația la locul tratamentului, evitând în același timp efectele imunitare sistemice în alte părți ale organismului. Potrivit cercetătorilor, această strategie ar putea fi adaptată și pentru a trata alte boli autoimune ale pielii, cum ar fi vitiligo, dermatita atopică și psoriazisul.

„Această abordare inovatoare marchează o schimbare de paradigmă. Mai degrabă decât să suprimăm sistemul imunitar, ne concentrăm acum pe reglarea acestuia cu precizie la locul de întâlnire cu antigenul pentru a genera toleranță imunitară”, spune Natalie Artzi, cercetător științific principal în cadrul Institutului de Inginerie și Știință Medicală al MIT, profesor asociat de medicină la Școala Medicală Harvard și la Spitalul Brigham and Women\”s și membru asociat al facultății la Institutul Wyss al Universității Harvard.

Artzi și Jamil R. Azzi, profesor asociat de medicină la Harvard Medical School și Brigham and Women\”s Hospital, sunt autorii principali ai noului studiu, care a fost publicat în revista Advanced Materials. Nour Younis, postdoctorand la Brigham and Women\”s, și Nuria Puigmal, postdoctorandă la Brigham and Women\”s și fostă afiliată de cercetare la MIT, sunt autorii principali ai lucrării.

Cercetătorii lucrează în prezent la lansarea unei companii pentru a dezvolta în continuare tehnologia, condusă de Puigmal, care a primit recent o bursă Blavatnik Fellowship de la Harvard Business School.

Alopecia areata, care afectează peste 6 milioane de americani, apare atunci când propriile celule T ale organismului atacă foliculii de păr, ceea ce duce la căderea părului. Singurul tratament disponibil pentru majoritatea pacienților – injecții de steroizi imunosupresori în scalp – este dureros și, adesea, pacienții nu îl pot tolera.

Unii pacienți cu alopecia areata și alte boli autoimune ale pielii pot fi, de asemenea, tratați cu medicamente imunosupresoare care se administrează pe cale orală, dar aceste medicamente duc la o suprimare generalizată a sistemului imunitar, ceea ce poate avea efecte secundare adverse.

„Această abordare reduce la tăcere întregul sistem imunitar, oferind o ameliorare a simptomelor inflamației, dar conducând la recurențe frecvente. În plus, crește susceptibilitatea la infecții, boli cardiovasculare și cancer”, spune Artzi.

În urmă cu câțiva ani, la o întâlnire a unui grup de lucru din Washington, Artzi s-a întâmplat să stea lângă Azzi (locurile erau în ordine alfabetică), un imunolog și medic de transplant care căuta noi modalități de a administra medicamente direct în piele pentru a trata bolile legate de piele.

Conversația lor a dus la o nouă colaborare, iar cele două laboratoare și-au unit forțele pentru a lucra la un plasture cu microneedule pentru a administra medicamente la nivelul pielii. În 2021, aceștia au raportat că un astfel de plasture poate fi utilizat pentru a preveni respingerea în urma unui transplant de piele. În noul studiu, au început să aplice această abordare la afecțiunile cutanate autoimune.

„Pielea este singurul organ din corpul nostru pe care îl putem vedea și atinge, și totuși, când vine vorba de administrarea de medicamente la nivelul pielii, revenim la administrarea sistemică. Am văzut un mare potențial în utilizarea plasturelui cu microneedule pentru a reprograma sistemul imunitar la nivel local”, spune Azzi.

Plasturii cu microace utilizați în acest studiu sunt realizați din acid hialuronic reticulat cu polietilenglicol (PEG), ambele fiind biocompatibile și utilizate în mod obișnuit în aplicații medicale. Cu această metodă de administrare, medicamentele pot trece prin stratul exterior dur al epidermei, care nu poate fi penetrat de cremele aplicate pe piele.

„Această formulă de polimer ne permite să creăm ace foarte durabile, capabile să penetreze eficient pielea. În plus, ne oferă flexibilitatea de a încorpora orice medicament dorit”, spune Artzi. Pentru acest studiu, cercetătorii au încărcat plasturii cu o combinație de citokine IL-2 și CCL-22. Împreună, aceste molecule imune ajută la recrutarea celulelor T de reglementare, care proliferează și ajută la reducerea inflamației. Aceste celule ajută, de asemenea, sistemul imunitar să învețe să recunoască faptul că foliculii de păr nu sunt antigeni străini, astfel încât să nu-i mai atace.

Cercetătorii au descoperit că șoarecii tratați cu acest plasture o dată la două zile, timp de trei săptămâni, au avut mult mai multe celule T reglatoare prezente la fața locului, împreună cu o reducere a inflamației. Părul a putut să crească din nou în acele locuri, iar această creștere a fost menținută timp de câteva săptămâni după ce tratamentul s-a încheiat. La acești șoareci, nu au existat modificări ale nivelurilor de celule T de reglementare în splină sau în ganglionii limfatici, ceea ce sugerează că tratamentul a afectat doar locul unde a fost aplicat plasturele.

Într-un alt set de experimente, cercetătorii au grefat piele umană pe șoareci cu un sistem imunitar umanizat. La acești șoareci, tratamentul cu microneedle a indus, de asemenea, o proliferare a celulelor T reglatoare și o reducere a inflamației.

Cercetătorii au conceput plasturii cu microneedule astfel încât, după eliberarea încărcăturii de medicament, să poată colecta și probe care ar putea fi utilizate pentru a monitoriza evoluția tratamentului. Acidul hialuronic face ca acele să se umfle de aproximativ zece ori după ce intră în piele, ceea ce le permite să absoarbă lichidul interstițial care conține biomolecule și celule imunitare din piele.

După îndepărtarea plasturelui, cercetătorii pot analiza eșantioanele pentru a măsura nivelurile de celule T reglatoare și markerii inflamației. Acest lucru s-ar putea dovedi valoros pentru monitorizarea viitorilor pacienți care ar putea fi supuși acestui tratament. Cercetătorii intenționează acum să dezvolte în continuare această abordare pentru tratarea alopeciei și să o extindă și la alte boli autoimune ale pielii.

sursa