Faptul că nu bei suficientă apă îți poate scurta viața, arată un nou studiu

14/02/2024

În noul studiu publicat de Lancet, cercetătorii au dorit să testeze ipoteza conform căreia hidratarea ar putea împiedica și încetini procesul de îmbătrânire. Constatările din The Lancet arată că menținerea hidratării este esențială pentru o îmbătrânire sănătoasă și pentru bunăstarea generală, iar deshidratarea constantă poate scurta viața. Experții recomandă cel puțin șase până la opt căni de apă pe zi.

Cercetătorii își dedică eforturile pentru a găsi modalități prin care putem încetini îmbătrânirea și pentru a învăța despre obiceiurile care pot accelera procesul natural de îmbătrânire. De fapt, o nouă cercetare din Lancet, care evaluează modul în care testele de sânge normale sau ridicate de sodiu ca indicator potențial al îmbătrânirii biologice accelerate, al afecțiunilor cronice de sănătate și al morții premature la persoanele de vârstă mijlocie, sugerează că deshidratarea poate contribui, eventual, la a vă încheia viața prea devreme.

Printre afecțiunile cronice comune care au fost asociate istoric cu îmbătrânirea se numără bolile de inimă, diabetul, cancerul, hipertensiunea, osteoporoza, demența și boala Alzheimer. Cu toate acestea, înaintarea în vârstă nu este neapărat singura condiție prealabilă pentru a dezvolta aceste afecțiuni de sănătate, existând și mulți alți factori care pot crește riscul de apariție a acestora. Potrivit CDC, riscul de a dezvolta aceste afecțiuni medicale poate crește pe baza unor factori precum consumul excesiv de alcool, consumul de tutun, lipsa de mișcare fizică și o alimentație deficitară.

Cu toate acestea, o mai bună înțelegere a modului în care obiceiurile noastre și ceea ce consumăm ne afectează sănătatea – chiar și posibilitatea de a ne prelungi sau scurta durata de viață – este un pas important către o îngrijire proactivă care poate duce la o existență sănătoasă, începând cu cele mai recente cercetări care evidențiază importanța hidratării.

Ce dezvăluie studiul despre legătura dintre deshidratare și îmbătrânire

În noul studiu publicat de Lancet, cercetătorii au dorit să testeze ipoteza conform căreia hidratarea ar putea împiedica și încetini procesul de îmbătrânire. Deși această cercetare a fost parțial motivată de studii anterioare efectuate pe rozătoare care au observat legături între restricția de apă și o viață mai scurtă, aceasta a fost realizată cu participanți adulți umani cu vârste cuprinse între 45 și 66 de ani.

Pentru a înțelege mai bine descoperirile cercetătorilor privind legătura dintre hidratare și îmbătrânire, trebuie să analizăm mai întâi metodele lor de măsurare a hidratării unei persoane. Pentru a determina gradul de hidratare a unei persoane a fost folosit un test de sodiu seric, care este o modalitate de a vedea cât de mult sodiu se află în sângele unei persoane. Deoarece sodiul este un electrolit care poate ajuta la echilibrarea fluidelor din organism, acest test este o modalitate obișnuită de a vedea dacă cineva este deshidratat. Potrivit Clinicii Mayo, un nivel normal de sodiu în sângele unei persoane este între 135-145 miliechivalenți (sau milimoli) pe litru.

Interesant este faptul că, deși acesta este cunoscut ca fiind intervalul normal pentru nivelul de sodiu din sânge, studiul a constatat că nivelurile de sodiu de 142 milimoli pe litru sau mai mult au fost asociate cu o creștere de 39% a riscului de boli cronice, iar nivelurile mai mari de 144 milimoli pe litru au fost asociate cu un risc crescut cu 21% de mortalitate prematură. Cercetătorii notează că aceste constatări înseamnă că cei care au niveluri de sodiu seric de 142 mmol/l sau mai mari au șanse mai mari de a muri mai tineri sau de a dezvolta o boală cronică. Cu alte cuvinte, faptul de a fi deshidratat cronic poate scurta în mod absolut durata de viață.

Ce înseamnă acest lucru pentru viața de zi cu zi?

Constatările din The Lancet arată că menținerea hidratării este esențială pentru o îmbătrânire sănătoasă și pentru bunăstarea generală, iar deshidratarea constantă poate scurta viața. Cu excepția cazului în care medicul poate cere să faci un test de sodiu seric, este dificil să ști exact cât de hidratat ești. În plus, nu există reguli sau orientări stricte care să stabilească în mod explicit câtă apă este recomandat să bei în fiecare zi. CDC spune că nu există nici o recomandare pentru cât de multă apă ar trebui să bea cineva, dar toată lumea ar trebui să se aprovizioneze cu lichide prin alimente și băuturi, în timp ce alți experți recomandă să beți cel puțin șase până la opt căni de apă pe zi. Între timp, Academiile Naționale pentru Științe, Inginerie și Medicină spun că 15,5 căni de lichid pe zi pentru bărbați și 11,5 căni pe zi pentru femei.

Cel mai bun mod de a menține o hidratare zilnică optimă este să bei în mod constant multă apă și lichide pe tot parcursul zilei, în special dacă ești activ în mod regulat. Cu toate acestea, dacă ești încă îngrijorat de capacitatea ta de a menține hidratarea pe parcursul zilei și dacă suspectezi că organismul tău funcționează în timp ce este deshidratat mai des decât de obicei, vorbește cu medicul tău despre strategii eficiente pentru a te asigura că rămâi sănătos hidratat pe parcursul zilei.

sursa

Efecte devastatoare! Cât de grav ne poate îmbolnăvi navigatul pe telefon în timpul nopții

Utilizarea telefoanelor inteligente, a tabletelor și a oricărui dispozitiv care generează lumină, mai ales albastră, în timpul nopții poate să ne îmbolnăvească grav, pe termen lung, spun specialiștii. Din cauza tehnologiei omenirea a început să sufere din cauza poluării luminoase, scrie adevarul.ro.

Electricitatea și aplicațiile sale sunt indispensabile în lumea modernă. Totul funcționează cu ajutorul curentului electric. Sunt lumini peste tot, pe străzi, firmele luminoase ale magazinelor, în casă și la serviciu.

Orașele dezvoltate, în special, sunt luminate și în timpul nopții, aproape ca în timpul zilei. Noile dispozitive precum calculatoarele, televizoarele sau telefoanele inteligente ne fac să stăm cu ochii în lumină mai tot timpul. Specialiștii au făcut însă o descoperire tulburătoare: lumina ne îmbolnăvește, mai ales noaptea. Evident, efectele sunt pe termen lung. Oamenii de știință au definit o nouă formă de poluare: poluarea luminoasă. Efectele ei sunt devastatoare, de la diabet la cancer sau alzheimer.

Conceptul de poluare luminoasă s-a conturat în anii 50. Specialiștii au constatat că lumina intensă, pe timpul nopții, ar putea să ne afecteze sănătatea. În anii 80 s-a născut o mișcare globală odată cu fondarea organizației International Dark-Sky Association( IDA). În ultimele două deceniii studiile asupra efectelor poluării luminoase s-au intensificat iar efectele nocive ale acesteia au fost studiate în mod amplu. Un studiu din anul 2024 care a folosit datele din satelit pentru a măsura poluarea luminoasă a 13.000 de locuințe, a demonstrat faptul că cei care trăiesc în orașe foarte luminate pe timpul nopții au un risc de a face hipertensiune arterială cu peste 31% la sută mai mare. Un alt studiu, realizat în Hong Kong, unul dintre cele mai luminate orașe pe timpul nopții, a scos la iveală faptul că persoanele aflate în zone foarte expuse poluării luminoase au un risc de deces provocat de bolile cardiovasculare cu 29% mai ridicat.

Alte studii indică faptul că poluarea luminoasă, mai ales din orașele mari, poate crește riscul de anevrism sau accident cerebral vascular cu 17%. Poluarea luminoasă este provocată de o combinație nocivă de iluminat stradal intens, panouri publicitare și firme luminate intens, circulația și activitatea nocturnă. La această poluare luminoasă exterioară se adaugă și poluarea luminoasă din interiorul locuințelor, provocată mai ales de tot felul de dispozitive care utilizează lumina albastră. Tot statisticile indică faptul că din anul 2011, procentul de iluminare a orașelor pe timpul nopții crește cu cel puțin 10% în fiecare an. Concomitent cu această creștere a poluării luminoase, se înmulțesc și studiile care indică faptul că lumina puternică din timpul nopții are consecințe devastatoare asupra organismului uman: diabet, cancer, boli cardiovasculare, Alzheimer și chiar infertilitate. ”Fiecare foton contează„ a precizat pentru webmed John Hanifin, medic și director asociat al Thomas Jefferson University’s Light Research Program.

„Lumina albastră„ inamicul sănătății noastre, pe timp de noapte

Până în epoca industrială, adică secolul al XIX lea, oamenii obișnuiau să doarmă în două etape. Prima dintre acestea începea seara, odată cu lăsarea întunericului, adică în jur de ora 7-8 seara iarna și 9-10 seara în timpul verii. În jur de ora 1.00 antemeridian, urma o perioadă de veghe în care oamenii se trezeau. După o oră de veghe, somnul era continuat până în jur de 5-6 dimineața. Odată cu iluminatul locuințelor dar mai ales odată cu apariția surselor de petrecere a timpului liber, precum radioul sau televizorul, somnul în două etape a dispărut.

Oamenii stau până mai târziu și folosesc lumina artificială pentru a-și continua activitățile chiar și după lăsarea întunericului. În era digitală, abundența gadgeturilor, prezența internetului în toate locuințele și colțurile lumii, țin tot mai mult oamenii în fața ecranelor cu lumină albastră, pe timpul nopții.

Dacă utilizarea telefoanelor inteligente, a tabletelor, laptop-urilor sau a calculatorelor pe timpul zilei nu este neapărat o problemă, evident dacă nu există o utilizare excesivă, pe timpul nopții poate duce la complicații serioase pentru organism. Prima dintre acestea este tulburarea somnului. Expunerea la lumina albastră pe timpul nopții afectează producția de melatonină, un hormon foarte important care are rolul de alternare a stării de veghe cu cea de somn. Tulburarea producției de melatonină duce la tulburări de somn, precum insomnie și întreruperea ciclurilor circadiene. Pe termen lung, această întrerupere a ciclurilor circadiene, ca o consecință a expunerii repetate la lumină albastră pe timpul nopții înainte de culcare, duce la boli grave precum diabet de tip 2, boli cardiovasculare, cancer sau disfuncții cognitive.

Cum ne poate îmbolnăvi poluarea luminoasă

Poluarea luminoasă care a devenit o problemă tot mai gravă în era digitală, fie că vorbim de iluminatul exterior, cel interior al locuinței sau despre lumina albastră a dispozitivelor, poate cauza probleme deosebit de serioase pe termen lung.

De exemplu, Randy Nelson, un medic și om de știință în domeniul neurologiei de la West Virginia University spune că între poluarea luminoasă și creșterea riscului de cancer la sâng este o legătură foarte strânsă. Acesta a participat la realizarea unui studiu asupra a peste 100.000 de profesori din California, privind impactul poluării luminoase asupra organismului. Rezultatele au indicat faptul că femeile care trăiau în zonele cu poluare luminoasă accentuată aveau un risc cu 12% mai mare de a dezvolta cancer la sân.

Riscurile produse de poluarea luminoasă sunt mai mare cu 2% decât cele cauzate de alimente ultra-procesate, arată același studiu. Totodată expunerea pe termen lung, la lumină, în timpul nopții, arată un studiu recent, comportă riscuri mai mari de îmbolnăvire decât consumul de alcool sau obezitatea. În plus, cercetările au demonstrat că iluminatul nocturn, fie în exterior, fie în interior, întrerupe ciclurile circadiene, crește inflamația în organism, afectează diviziunea celulară și are rol de supresor al melatoninei cunoscut drept „hormonul întunericului”.

Un alt studiu de această dată din China, indică faptul că oamenii care trăiesc în cele mai luminate zone au un risc de a face diabet cu 28% mai mare. Oamenii de știință chinezi spun că peste 9 milioane de chinezi suferă de diabet din cauza poluării luminoase.

Circa 13% dintre adolescenții de 13-15 ani din R. Moldova fumează țigări electronice. Campanie lansată în toată țara

12,7% dintre adolescenții de 13-15 ani din Republica Moldova întrebuințează în prezent țigări electronice. La nivel mondial, datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că 37 de milioane de copii cu vârste între 13 și 15 ani utilizează țigări electronice și alte produse din tutun și nicotină, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

În contextul creșterii alarmante a consumului produselor de tutun și nicotină, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și Cercetării, Agenția Națională pentru Sănătate Publică, în parteneriat cu Biroul Organizației Mondiale a Sănătății din Republica Moldova și cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, lansează campania antifumat și despre pericolul țigărilor electronice NU TE LĂSA ABURIT(Ă)!

Evenimentul va avea loc astăzi, 19 noiembrie 2024, ora 12:30, în incinta Liceul Teoretic Republican „Aristotel” (Chișinău, Telecentru, str. Sprîncenoaia, 1).

În cadrul experimentelor interactive, elevii vor afla despre conținutul substanțelor chimice din țigările electronice și efectele acestora asupra sănătății.

De asemenea, va fi lansat și concursul de videouri „Viața fără nicotină și tutun. Reportaj din viitor”, dedicat tuturor elevilor din Republica Moldova. Aceștia vor avea ocazia să participe și să devină reporteri ai unui viitor mai sănătos, liber de substanțe nocive.

Abuzul de antibiotice – o provocare în domeniul sănătății publice din țara noastră

În ciuda eforturilor autorităților și a campaniilor de conștientizare, utilizarea incorectă sau excesivă a antibioticelor continuă să reprezinte un risc major, nu doar pentru sănătatea individuală, ci și pentru întreaga comunitate. În acest context, medicii îi atenționează pe oameni să nu folosească antibiotice fără prescripție, pentru că astfel sporește rezistența bacteriilor la acestea, scrie moldova1.md.

„Riscurile rezistenței la AB pot fi echivalate cu pierderi de vieți omenești și dacă spunem pe glob mor din cauza infecțiilor rezistente la AB, vorbim despre 700 de mii, dar dacă continuăm ritmul ăsta nerațional, riscăm ca în 2050 să creștem cifra la 10 milioane și asta se întâmplă pentru că ne-am obișnuit să considerăm că AB este o pastilă magică, care ne rezolvă toate întrebările”, a declarat asistentul universitar de la USMF, Valeria Cotelea.

Anume rezistența la antibiotice face ca infecțiile comune să devină din ce în ce mai greu de tratat. Și mai complicată devine situația când oamenii practică auto-medicația și tratează diverse simptome cu antibiotice fără a consulta un specialist, de multe ori bazându-se pe recomandările din cercul de prieteni sau pe informații de pe internet.

„Omul la orice infecție apelează la AB, dar infecția este și virală, majoritatea sunt virale, antibioticul este anume pentru bacterii. Aș vrea că oamenii să înțeleagă că luând un antibiotic în virus, face presiune pe bacteriile rezistente și luând AB nimicim toate bacteriile care sunt străjeri, sunt bune, de protecție”, a apus Valeria Cotelea.

Potrivit datelor statistice, antibioticele constituie peste 10 la sută din numărul total de medicamente administrate de moldoveni.