Grăsimea în exces din ficat lasă creierul fără oxigen. Cercetătorii au stabilit care este legătura dintre demență și ficatul gras

Ficatul gras poate avea consecințe dezastruoase la nivelul creierului, arată un nou studiu. Acumularea de grăsime în ficat, numită și boala ficatului gras sau steatoză hepatică nonalcoolică, ar putea fi un factor de risc major în dezvoltarea bolii Alzheimer, cea mai frecventă formă de demență, potrivit unei cercetări publicate de curând în Journal of Hepatology.

Ficatul gras este o afecțiune asociată în peste 80% din cazurile de obezitate, însă nici persoanele normoponderale sau subponderale nu sunt ferite de această problemă.

De la ce se îngrașă ficatul?

Cauza principală a acumulării de grăsime în ficat este consumul excesiv de alimente care conțin zahăr și grăsimi saturate. La fel de periculoase sunt sucurile îndulcite sau energizantele, care au în compoziție cantități uriașe de zahăr.

Atunci când „agresezi” ficatul cu astfel de alimente și băuturi nocive, celulele care căptușesc acest organ se inflamează. Mai departe, inflamația determină fibrozarea țesutului hepatic, ceea ce înseamnă că ficatul nu își mai face treaba așa cum trebuie și începe să acumuleze grăsimi în celule. În consecință, toate toxinele acumulate din mediu sau din alimentație nu mai sunt eliminate din organism, ci stagnează la nivel celular și provoacă degradarea acestora.

Dacă nu este tratat corespunzător printr-un regim alimentar strict, ficatul gras duce la boli mult mai grave, cum ar fi ciroza hepatică sau cancerul de ficat.

Ficatul gras îmbolnăvește creierul

Însă o altă victimă a ficatului gras poate fi și creierul, potrivit studiului realizat de o echipă de savanți de la Institutul Național de Sănătate și Cercetare Medicală din Franța, Universitatea din Poitiers, Institutul de Hepatologie Robert Williams din Londra și Universitatea din Lausanne.

Potrivit acestora, persoanele care au ficat gras și nu se tratează au un risc crescut să dezvolte tulburări neurologice grave, așa cum este demența Alzheimer.

În urma studiilor realizate pe animale de laborator, cercetătorii au descoperit că grăsimea în exces din ficat poate cauza o scădere a oxigenului la nivelul creierului și inflamarea țesutului cerebral, ambele fiind asociate cu un risc major de boli neurologice.

Cercetarea a constat în împărțirea șoarecilor în două grupuri, fiecare dintre ele primind o alimentație diferită. Un grup de șoareci a fost hrănit cu alimente care nu depășeau 10% grăsimi din totalul de calorii zilnice, iar al doilea a primit alimente în care proporția de grăsimi din aportul caloric total zilnic era de 55%.

După o perioadă de 16 săptămâni, experții au efectuat o serie de teste pentru a compara efectele celor două diete asupra organismului șoarecilor, în special asupra ficatului și creierului.

Astfel, au constatat că șoarecii care au avut o alimentație bogată în grăsimi au devenit obezi și, pe deasupra, au dezvoltat steatoză hepatică și rezistență la insulină. De asemenea, s-a constatat o disfuncție cerebrală marcantă, manifestată prin probleme de comportament, precum și o scădere a nivelului de oxigen la nivelul creierului.

Explicația savanților pentru aceste consecințe este că grăsimea acumulată în ficat îngustează vasele de sânge și astfel este îngreunată circulația oxigenului și a substanțelor nutritive către organe vitale, inclusiv creierul. Totodată, este posibilă apariția inflamațiilor cerebrale survenite pe fondul hipoxemiei, care poate determina simptome de anxietate și depresie.

„Aceste descoperiri sunt îngrijorătoare, mai ales că ficatul gras este o boală atât de frecventă, dar silențioasă. Oamenii nici nu știu că au o problemă, nu dă semne decât foarte târziu”, a declarat dr. Anna Hadjihambi, lector onorific la King’s College London.

Proteina care împiedică „lipirea” grăsimii de ficat

Ficatul gras și consecințele sale asupra sănătății generale în particular, precum și asupra creierului, în particular, ar putea fi împiedicate prin „reglarea” unei proteine numite MCT1 (monocarboxylate transporter-1).

Savanții au observat că, în cazul șoarecilor cu niveluri mai scăzute de MCT1, acumularea de grăsimi în ficat este blocată, chiar dacă animalele sunt hrănite cu alimente bogate în grăsimi și zahăr.

„Proteina MCT1 ar putea fi un element-cheie în prevenirea ficatului gras și o posibilă țintă terapeutică”, a adăugat dr. Luc Pellerin, profesor la Universitatea din Poitiers.

Ficatul gras nu doare, este o boală silențioasă, ca toate bolile metabolice, precum ateroscleroza, bolile cardiovasculare. La fel ca diabetul, boala de ficat gras se instalează treptat și dă semne abia când ajunge la stadiul de complicații, de fibroză sau ciroză, când procesul este ireversibil, deci ficatul nu se mai poate regenera. De multe ori, steatoza hepatică este o afecțiune neglijată de majoritatea pacienților.

sursa

Centrul de Sănătate Publică recomandă neadmiterea copiilor nevaccinați la procesul educațional

În legătură riscul infectării cu rujeolă în Chișinău, dar și în toată țara, Centrul de Sănătate Publică recomandă de a nu admite copiii nevaccinați în procesul educațional. Despre aceasta a anunțat șeful adjunct al Direcției generale asistență medicală și socială din municipiul Chișinău, Vladimir Bolocan, în cadrul unei ședințe la Primărie. Curtea Constituțională și Curtea Europeană pentru Drepturile Omului au explicat că, în cazul în care vaccinarea este obligatorie, persoanele care nu doresc să se vaccineze trebuie să opteze pentru metode alternative de învățământ, a subliniat Vladimir Bolocan, transmite IPN.

Potrivit lui Vladimir Bolocan, contraindicațiile absolute la vaccinare sunt doar reacțiile alergice periculoase, ceea ce se întâmplă foarte rar.

În cadrul Centrului Mamei și Copilului, există un centru special creat pentru a analiza cazuri de contraindicații temporare pentru vaccinare. În momentul în care contraindicații temporare nu mai există, atunci copilul poate fi vaccinat.

Șeful adjunct al Direcției generale asistență medicală și socială a declarat că vaccinurile sunt sigure, sunt utilizate de mai mulți ani. „Îndemn pe toți să se vaccineze și pe toți liderii de opinie să se alăture mesajului nostru de a promova vaccinarea, mai ales că se aproprie și Săptămâna Conștientizării Vaccinării, o săptămână în care noi intensiv și explicit pentru fiecare vom aduce mesaje corecte și clare despre vaccinare, despre vaccin și despre totul ce se învârte în jurul vaccinului”, a menționat Vladimir Bolocan.

De la începutul anului curent, în Republica Moldova, au fost raportate 37 de cazuri de rujeolă. Din numărul total, cele mai multe cazuri de îmbolnăviri au fost confirmate în municipiul Chișinău.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică atenționează că tratament specific contra rujeolei nu există, dar boala poate fi prevenită prin vaccinare. Vaccinarea se efectuează gratuit, la vârstele de 12 luni, 6-7 ani și 15-16 ani. În cazul în care copiii nu s-au vaccinat la vârstele corespunzătoare, medicul de familie va propune o schemă individuală de vaccinare.

ALARMANT! Numărul tinerilor sub 50 de ani diagnosticaţi cu CANCER a crescut brusc cu 80%! De ce se îmbolnăvesc

Lumea medicală internaţională este alarmată de faptul că numărul cazurilor de cancer în rândul tinerilor a crescut brusc, tendinţele fiind îngrijorătoare la nivel mondial.

Specialişti spun că există măsuri de prevenţie care pot fi luate pentru a diminua riscurile de cancer şi alte boli care pun viaţa în pericol, având un risc major de deces.

Cancerele cu debut precoce, definite ca fiind cazurile diagnosticate la persoane sub 50 de ani, au crescut la nivel global cu un procent uluitor de 79%.

În Statele Unite, Societatea Americană de Cancer a raportat că datele demografice ale pacienţilor cu cancer se deplasează din ce în ce mai mult de la persoanele în vârstă la  persoanele de vârstă mijlocie.

În timp ce adulţii cu vârsta peste 50 de ani au înregistrat o scădere a incidenţei globale a cancerului din 1995 până în 2020, s-a înregistrat o creştere notabilă în cazul persoanelor mai tinere de 50 de ani.

De ce tinerii se îmbolnăvesc mai des de cancer?

Expertul CNN în domeniul sănătăţii, dr. Leana Wen – este medic de urgenţă şi profesor asociat adjunct la Universitatea George Washington – susţine că tipurile de cancer cu debut precoce care provoacă cel mai mare număr de decese şi cea mai mare povară la nivel global sunt cancerul de sân; cancerul de trahee, bronhii şi plămâni; şi cancerul de stomac şi colorectal, potrivit unui studiu 2023 publicat în revista BMJ Oncology, citată de news.ro. Acestea sunt statistici similare pentru populaţiile mai în vârstă.

Dr Wen citează unii cercetători, potrivit cărora rata tot mai mare a obezităţii din ultimele decenii este asociată cu riscul de apariţie timpurie a cancerului.

„Schimbarea obiceiurilor alimentare, mai exact creşterea consumului de alimente ultraprocesate, şi sedentarismul sunt, de asemenea, asociate cu rate mai mari de cancer. Alţii speculează că ar putea fi în joc factori de mediu, cum ar fi substanţele cancerigene eliberate în aer, apă şi alimente”, explică medicul.

Programele de screening, esenţiale

Dr. Wen spune că toată lumea ar trebui să vorbească cu medicul în fiecare an despre depistarea cancerului şi ar trebui să se asigure că îşi fac analizele care le sunt recomandate.

„Oamenii pot sări peste aceste teste din mai multe motive, fie că sunt ocupaţi cu munca şi cu responsabilităţile de îngrijire a familiei, sau s-ar putea să nu aibă un furnizor de îngrijire primară sau să se confrunte cu alte bariere în calea accesului la îngrijire.

Şi s-ar putea să creadă că nu au nevoie de aceste teste pentru că sunt tineri, sănătoşi şi se simt foarte bine. Dar statisticile surprinzătoare privind creşterea numărului de cazuri de cancer la persoanele tinere ar trebui să fie un apel la acţiune”, opinează specialistul.

Măsurile pe care tinerii le pot lua pentru a-şi reduce riscul de cancer

Multe cancere sunt asimptomatice în stadii incipiente. De aceea este nevoie de screening: pentru a detecta aceste cancere înainte ca ele să se răspândească. Tratamentul poate fi curativ dacă cancerele sunt depistate la timp, spune dr. Wen care are şi câteva recomandări pentru persoanele tinere. „Este esenţial ca oamenii să îşi cunoască riscurile”, spune dr. Wen.

„Mai exact, trebuie să ştie care este istoricul lor familial şi dacă au alte afecţiuni medicale sau factori legaţi de stilul de viaţă care le cresc riscul de cancer cu debut precoce. Toată lumea ar trebui să încerce să îşi afle istoricul familial de cancer. Există rude de gradul întâi care au avut cancere? Să-şi cunoască propriul istoric medical şi să-şi întrebe medicul dacă o anumită afecţiune le poate creşte riscul de cancer.

De asemenea, nu uitaţi să menţionaţi toţi factorii legaţi de stilul de viaţă, inclusiv fumatul, consumul de alcool, obiceiurile alimentare şi activitatea fizică, avertizează medicul. Fumatul şi consumul mare de alcool sunt factori de risc majori”, conchide medicul.

Ce medicamente ar trebui să eviți când te urci la volan. Vor indica că ești drogat

Există o serie de medicamente cu efecte psihoactive, cum ar fi antidepresivele, antipsihoticele, stimulantele sau opioidele, ce pot afecta gândirea, sentimentele și comportamentul unei persoane, scrie doctorulzilei.ro.

Cu toate acestea, este esențial să fim conștienți de potențialele efecte ale medicamentelor pe care le luăm și să consultăm întotdeauna un specialist medical sau un farmacist cu privire la influența acestora asupra capacității noastre de a conduce în condiții de siguranță.

Atenție la medicamentele pe care le iei înainte să te sui la volan

Din păcate, ignorarea acestor avertismente poate avea consecințe grave atât pentru șoferi, cât și pentru ceilalți participanți la trafic.

Dr. Cristian Paparău, medic legist, atrage atenția asupra unei situații tot mai frecvente, mai ales printre persoanele în vârstă de peste 40 de ani.

Aceste persoane iau adeseamedicamente eliberate pe bază de rețetă, precum Anxiar sau Xanax, și se urcă la volan fără să realizeze că se pot confrunta cu consecințe legale grave.

„Tot mai multe persoane, de obicei trecute de vârsta de 40 de ani, mă întreabă dacă reprezintă o problemă faptul că seara iau ‘un Anxiar’, ‘un Xanax’, iar a doua zi conduc.

Atunci când le spun că în fața legii vor fi tratați precum consumatorii de droguri se îngrozesc. În caz că Doamne ferește vor face un accident cu decesul victimei, sunt șanse mari să ajungă la închisoare”, a avertizat dr. Paparău.

Exemple de medicamente care pot fi considerate droguri

  • Antidepresivele, cum ar fi sertralina (Zoloft) sau fluoxetina (Prozac), pot duce la schimbări ale dispoziției, ale gândirii și ale comportamentului.
  • Antipsihoticele, cum ar fi risperidona (Risperdal) sau olanzapina (Zyprexa), pot avea efecte asemănătoare cu cele ale drogurilor psihedelice, cum ar fi LSD sau halucinogene.
  • Stimulantele, cum ar fi amfetamina (Adderall) sau metilfenidat (Ritalin), pot duce la o stare de euforie și pot crește vigilența și concentrarea.
  • Opioidele, cum ar fi morfina sau codeina, sunt analgezice puternice care pot fi abuzate și pot duce la dependență.

Este important de menționat că nu toate persoanele care iau medicamente cu efecte psihoactive sunt considerate drogate.

În cazul în care medicamentele sunt luate conform prescripției medicale și nu cauzează probleme de sănătate sau de comportament, nu se poate spune că persoana este drogată.

Mesajul lui Alexei Navalnîi adresat soției sale de Valentine’s Day. Cum a început povestea lor de dragoste
Articolul anterior
Locuitorii din trei raioane vor beneficia de consultații profilactice gratuite
Articolul următor