Una dintre particularitățile trăsăturilor faciale considerată atractivă este reprezentată de prezența gropițelor din obraji. Acestea devin vizibile când o persoană zâmbește sau râde. Este curios faptul că oamenii de știință văd gropițele din obraji ca pe un defect genetic. Cum este explicată de specialiști prezența lor.
Medicii le explică prezența în felul următor: scurtarea unui anumit mușchi facial. Mai precis, este vorba despre mușchiul numit „bifid zygomaticus”, care creează „gropițele” în momentul în care este flexat. Din acest motiv ele sunt vizibile cu precădere dacă o persoană zâmbește, râde sau când are o expresie facială ce presupune flexarea mușchiului respectiv.
Un medic chirurg plastician a declarat, pentru „Smithsonian Magazine”, că acest mușchi are o diviziune anormală în cazul gropițelor din obraji: „Acest mușchi are o diviziune anormală și se atașează de obraji. Conexiunea fibroasă determină ca o simplă cută să devină mai adâncă când o persoană zâmbește, flexând mușchiul.”
Specialiștii vin cu această precizare: în special bebelușii tind să aibă gropițe în obraji în condițiile în care obrajii sunt mai grăsuți. Treptat, pe măsură ce vor crește, este posibil ca aceste gropițe să se atenueze și chiar să dispară. De asemenea, anumite persoane au gropițe în obraji doar în copilărie și când sunt tinere, iar altele le au pe durata întregii vieți.
Din acest punct de vedere, oamenii de știință vin cu următorul argument: gropițele din obraji apar din cauza unui defect al unei gene din țesutul cutanat conectiv al obrajilor, ce survine pe parcursul dezvoltării embrionului. Transferul gropițelor din obraji de la părinți la copii se datorează unei singure gene.
„Genetic Australia” explică moștenirea acestei trăsături faciale astfel:
- Dacă ambii părinți au gropițe în obraji, șansele ca și copiii lor să aibă sunt cuprinse undeva între 50-100%
- Dacă doar unul dintre părinți le are, șansele ca și micuțul să le moștenească sunt de 50%
- Gropițele din obraji se pot moșteni din generație în generație- Frecvența cu care o trăsătură moștenită este transmisă prin gene se numește persistență. Astfel, unele persoane pot avea o anumită genă, dar aceasta nu se va manifesta prin trăsăturile ce i-ar fi asociate. De cealaltă parte, la alte persoane gena se va manifesta, fiind transmisă din generație în generație. Așa se poate întâmpla și în cazul gropițelor din obraji, de aceea de-a lungul timpului s-a putut sesiza că acestea sunt prezente, de pildă, la bunici, la tați și la fiii acestora.
Alt aspect asupra cărora experții în genetică au atras atenția este: moștenirea mai multor tipuri de gene poate să conducă la diminuarea posibilității ca gropițele din obraji să apară. Spre exemplu, o persoană moștenește atât gena responsabilă de apariția lor, cât și gene pentru o față de dimensiuni mici. În acest context, fața de dimensiuni mici nu îi va permite genei responsabile de apariția gropițelor să se manifeste pe deplin.
Cel mai rar tip de gropițe din obraji
Potrivit oamenilor de știință, printre cele mai rare tipuri de gropițe din obraji sunt cele care se află pe un singur obraz, nu pe ambii, așa cum se întâmplă de obicei.
Cu toate acestea, studiile au demonstrat că există un tip de gropițe și mai rar decât cel menționat. Un studiu efectuat în Turcia a adus în prim-plan prezența unor gropițe aflate în fiecare colț al gurii. Din datele avute la dispoziție de cercetători, cel mai probabil și această formă de gropițe se moștenește genetic, plecându-se de la premisa că bunica voluntarei implicate în studiu avea și ea gropițe în aceleași locuri.
