Imunoterapia, tratamentul care luptă împotriva cancerului

15/01/2024

Imunoterapia este un tratament care folosește propriul sistem imunitar al unei persoane pentru a lupta împotriva cancerului. Imunoterapia poate stimula sau modifica modul în care sistemul imunitar funcționează, astfel încât să poată identifica și ataca celulele canceroase.

Imunoterapia poate fi utilizată pentru a întări sistemul imunitar astfel încât să recunoască și să distrugă celulele canceroase. Aceasta poate implica administrarea de medicamente care stimulează anumite componente ale sistemului imunitar sau utilizarea terapiei celulare, cum ar fi terapia cu limfocite T modificatoare de receptor chimeric (CAR-T), în care celulele T ale pacientului sunt modificate genetic pentru a recunoaște și a distruge celulele canceroase.

Imunoterapia poate fi, de asemenea, utilizată în tratarea unor boli autoimune, prin reglarea sau suprimarea răspunsului imun al organismului pentru a preveni atacul asupra propriilor țesuturi.

Imunoterapia, descoperită încă din secolul XIX

Dr. Eniko Reka Fejer, medic primar oncologie la Spitalul Clinic Sanador, a explicat că imunoterapia nu este un concept nou. Aceasta este folosită încă din secolul XIX.

”Sistemul imunitar este cel care ne apără de presiunile externe, infecțiile virale și bacteriene, dar elimină și celulele noastre modificate bolnave. Deși mulți cred că acest concept al imunoterapiei este o invenție recentă, acest mecanism de acțiune a fost folosit încă de la finalul secolului XIX de către un ortoped de peste Ocean, care a injectat bacterii active, printre care și banalul streptococ în tumorile maligne ale membrelor inferioare numite sarcoame.

Acesta a constatat reducerea dimensională a acestor tumori și a publicat rezultatele sale. De atunci, metodele de evaluare și cercetare s-au perfecționat, s-au rafinat și în momentul de față avem molecule mult mai moderne, mai pure, mai eficiente și mai sigure decât mixtura bacteriană a ortopedului”, a explicat dr. Eniko Reka Fejer, medic primar oncologie la Spitalul Clinic Sanador, la Digi24.

Imunoterapia, mai multe tipuri

Aceste metode diferite de administrare permit adaptarea tratamentului în funcție de tipul de cancer și de stadiul acestuia, precum și de necesitățile specifice ale pacientului. Este important ca medicul să stabilească ce metodă este cea mai potrivită pentru fiecare caz în parte.

”În oncologie folosim predominant imunoterapia pasivă, ceea ce înseamnă că în anumite puncte de control cheie ale sistemului imunitar acționăm cu niște substanțe. Acestea sunt denumite inhibitori ai punctelor de control. În hematologie se folosește imunoterapia activă care are beneficiul de a antrena organismul în recunoașterea celulelor care nu sunt proprii sau sunt bolnave”, a mai subliniat dr. Eniko Reka Fejer.

Medicamentele de imunoterapie au fost aprobate pentru tratarea multor tipuri de cancer.

”La început, imunoterapia a fost indicată în stadii avansate, metastatice, în tumorile puternic imunogene, cum este melanomul malign, dar în timp investigațiile au arătat eficiența lor și în stadii mai puțin avansate, în stadii preoperatorii, în timpul radioterapiilor, în mai toate localizările tumorale fiind testate”, a mai subliniat medicul.

Imunoterapia, cum se administrează

Imunoterapia reprezintă o formă de tratament medical care utilizează sistemul imunitar al organismului pentru a combate diverse afecțiuni, inclusiv cancerul și bolile autoimune. Tratamentul este eficient în toate stadiile bolilor oncologice.

Diverse forme de imunoterapie pot fi administrate în moduri diferite. Acestea includ:

Intravenos (IV): Imunoterapia este administrată direct într-o venă.

Oral: Imunoterapia este disponibilă sub formă de pastile sau capsule pe care le înghiți.

Topic: Imunoterapia este disponibilă sub formă de cremă pe care o aplici direct pe piele. Acest tip de imunoterapie poate fi utilizat pentru cancerul de piele în stadii foarte incipiente.

Intravezical: Imunoterapia este administrată direct în vezică.

”Imunoterapia se administrează după un set de analize speciale pentru siguranța pacientului. Sunt substanțe administrate intravenos la intervale regulate de timp cuprinse între două și șase săptămâni, în funcție de localizarea tumorală. Pot fi folosite singure, în combinație între ele, în combinație cu chimioterapia, respectiv cu alte tipuri de terapii.

Imunoterapia, efecte adverse

”Efectele adverse sunt total diferite față de ceea ce ne-am obișnuit să avem legat de chimioterapie sau terapiile țintite. Toleranța imediată la administrare este foarte bună, pacienții nu se plâng de reacții adverse, ulterior la câteva săptămâni sau luni pot să apară reacții adverse cel mai frecvent la nivel cutanat, sub formă de erupții sau mâncărimi, la nivel pulmonar sub formă de tuse sau dificultăți respiratorii.

La nivelul tractului intestinal poate să apară diareea sau crampele abdominale. Important este ca aceste efecte adverse să fie recunoscute și menționate încă din prima zi pentru că se tratează foarte eficient”, a mai subliniat dr. Eniko Reka Fejer.

Semnele care indică agravarea unei infecții respiratorii

Odată cu instalarea sezonului rece crește numărul infecțiilor respiratorii, în cele mai multe cazuri fiind vorba despre răceală și gripă. Deși în majoritatea situațiilor astfel de afecțiuni pot fi tratate la domiciliu, conform recomandărilor oferite de medicul de familie sau de medicul infecționist, în unele cazuri manifestările clinice se pot agrava și atunci este necesară prezentarea într-un compartiment de primiri urgențe, scrie digi24.ro.

Persoanele care au un risc crescut de a dezvolta o infecție respiratorie și complicații ulterioare sunt cele cu un sistem imunitar slăbit, copiii, femeile însărcinate, pacienții cu boli cronice și vârstnicii. În unele situații, pe lângă manifestările clinice obișnuite în infecțiile respiratorii, precum tuse, strănut, congestie nazală, rinoree, o stare generală de rău și dureri musculare, pot să apară semne și simptome care indică agravarea acestei afecțiuni. Printre semnalele de alarmă se numără dispnee, adică dificultăți de respirație, wheezing sau respirație șuierătoare și febră persistentă. Indiferent de tipul infecției respiratorii, boala nu trebuie neglijată sau tratată necorespunzător, deoarece pot apărea complicații severe, precum pneumonia, sinuzita acută, bronșiectazia sau sindromul de detresă respiratorie la adult. Consultul medical este foarte important, pentru stabilirea diagnosticului corect și a tratamentului corespunzător, evitând astfel declanșarea acestor complicații. În cazul în care acestea totuși apar, este esențial ca pacientul să se prezinte de urgență la spital.

Crește numărul cazurilor de pneumonii și viroze la copii în Capitală

În municipiul Chișinău crește numărul cazurilor de bronhopneumonii, pneumonii acute, precum și viroze la copii. Despre aceasta a anunțat șefa-adjunctă la Direcția generală asistență medicală și socială, Marina Buga, în cadrul ședinței Primăriei, transmite Moldova1.

Potrivit Marinei Buga, cazuri de gripă nu au fost înregistrate.

„Situația epidemiologică s-a caracterizat prin prezența maladiilor infecțioase specifice perioadei sezonului rece. Este îmbucurător că nu sunt înregistrate cazuri de gripă. Motivele adresărilor sunt diverse, însă se atestă o creștere a adresărilor legate de bronhopneumonii, pneumonii acute, precum si virozele în mod special în rândul copiilor”, a declarat Marina Buga.

Conform datelor prezentate, în cadrul unităților de primiri urgente a spitalelor clinice municipale pe parcursul săptămânii trecute au fost înregistrate 3240 de adresări.

Peste 12 800 cetățeni au solicitat ambulanța în ultima săptămână

În perioada 18-24 noiembrie 2024, Dispeceratul comun de urgență al IMSP CNAMUP a înregistrat 12863 solicitări, inclusiv 1747 la copii. După acordarea asistenței medicale urgente la etapa de prespital, 5326 pacienți, dintre care 4230 adulți și 1096 copii au fost transportați la spitalele din țară. Din numărul total de solicitări – 319 au fost inutile, care nu corespundeau criteriilor de urgențe medico-chirurgicale, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Pe parcursul săptămânii, intervenția ambulanței a fost solicitată pentru pacienți din următoarele motive: 3736 urgențe cardiovasculare, dintre care 60 cu sindrom coronarian acut; urmate de 1894 patologii neurologice, dintre care 236 cu accidente vasculare cerebrale, 1548 boli respiratoria și 1132 urgențe traumatologice.

În perioada de referință, Serviciul de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească a fost solicitat pentru 61 persoane, care au suferit în urma a 47 accidente rutiere. După acordarea primului ajutor medical, echipele AMU au transportat 47 pacienți, inclusiv 8 copii la spital pentru continuarea tratamentului în condiții de staționar.

De asemenea au fost înregistrate 67 urgențe toxice, printre care 20 intoxicații cu medicamente, 18 intoxicații cu dioxid și monoxid de carbon, 9 cu ciuperci, 8 cu alcool, o persoană intoxicată cu droguri și 11 altele.

La Serviciul de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească au parvenit 36 solicitări pe motivul urgențelor generate de agenții chimici și de mediu: 17 persoane cu combustii, 11 cu mușcături/înțepături de insecte, 7 cu hipotermii și cite o persoană cu degerături și o electrocutare.