Israelienii care au efectuat schema completă de vaccinare anti-COVID-19 pot primi doza booster după trei luni.
Ministerul Sănătății a facut acest anunț, scurtând astfel durata de la cinci la trei luni, notează Reuters. Noul interval este valabil pentru vaccinurile Pfizer, Moderna și Astra Zeneca, scrie hotnews.ro.
Și Italia a anunțat luni că administrarea dozei booster se va face la patru luni de la efectuarea schemei complete de vaccinare antiCOVID-19.
Oamenii de știință de la un institut de cancer recent deschis de la Universitatea Cambridge au început lucrările care identifică schimbările în celule cu mulți ani înainte ca acestea să devină tumori. Cercetarea ar trebui să ajute la proiectarea unor modalități radical noi de tratare a cancerului, spun ei, transmite stirileprotv.ro.
Institutul Early Cancer – care tocmai a primit 11 milioane de lire sterline de la un donator anonim – se concentrează pe găsirea unor modalități de a aborda tumorile înainte ca acestea să producă simptome.
Cercetarea va exploata descoperirile recente care au arătat că mulți oameni dezvoltă afecțiuni precanceroase care stau în așteptare pentru perioade lungi.
„Latența ca un cancer să se dezvolte poate dura ani de zile, uneori pentru un deceniu sau două, înainte ca afecțiunea să se manifeste brusc la pacienți”, a spus profesorul Rebecca Fitzgerald, directorul institutului.
„Atunci, medicii descoperă că se luptă să trateze o tumoare care, până atunci, sa răspândit prin corpul unui pacient. Avem nevoie de o abordare diferită, una care să poată detecta o persoană cu risc de cancer de la început, folosind teste care pot fi administrate unui număr mare de oameni”.
Un exemplu în acest sens este citoburetele – un burete pe o sfoară – care a fost dezvoltat de Fitzgerald și echipa ei.
Este înghițit ca o pastilă, se extinde în stomac într-un burete și apoi este tras în sus de esofag, colectând celulele esofagului pe drum. Acele celule care conțin o proteină, numită TFF3 – care se găsește numai în celulele precanceroase – oferă apoi un avertisment timpuriu că un pacient este expus riscului de cancer esofagian și trebuie monitorizat.
În mod esențial, acest test poate fi administrat simplu și pe scară largă.
Acest lucru contrastează cu abordările actuale ale altor tipuri de cancer, a adăugat Fitzgerald.
„În prezent, detectăm multe tipuri de cancer cu întârziere și trebuie să venim cu medicamente, care au devenit din ce în ce mai scumpe. Adesea prelungim viața cu câteva săptămâni la un cost de zeci de mii de lire sterline. Trebuie să privim asta dintr-o perspectivă diferită”.
O abordare adoptată de institut – care urmează să fie redenumită Institutul de Cancer precoce Li Ka-shing după filantropul din Hong Kong, care a susținut alte cercetări Cambridge privind cancerul – se concentrează pe probe de sânge.
Furnizate de femei ca parte a serviciilor anterioare de screening pentru cancer ovarian și păstrate în magazine speciale, aceste mostre au fost acum reutilizate de institut.
„Avem aproximativ 200.000 de astfel de mostre și sunt o mină de aur”, a spus Jamie Blundell, un lider al grupului de cercetare la institut.
Folosind aceste probe, cercetătorii au identificat modificări care îi diferențiază pe acei donatori care au fost ulterior diagnosticați cu cancer de sânge la 10 sau chiar 20 de ani după ce au furnizat mostre.
„Descoperim că există modificări genetice clare în sângele unei persoane cu mai mult de un deceniu înainte ca acestea să înceapă să prezinte simptome de leucemie”, a spus Blundell.
„Asta arată că există o fereastră lungă de oportunitate pe care o poți folosi pentru a interveni și a oferi tratamente care vor reduce șansele de a face cancer”.
Longevitatea umană reprezintă de mult timp un subiect important de cercetare la nivel mondial, scrie stirileprotv.ro.
Mulţi cercetătorii au încercat să determine de ce unii oameni trăiesc mai mult decât alţii, progresele fiind inegale.
Acum, o echipă de oameni de ştiinţă de la Universitatea din Copenhaga, Danemarca, a identificat o proteină despre care există dovezi că poate influenţa longevitatea.
Cercetătorii au pornit de la analiza unui grup de proteine controlat de factorul de transcripţie FOXO, cunoscut ca un hub de reglare a longevităţii în organism.
În acest grup, cercetătorii au identificat o proteină, denumită OSER1, despre care au obţinut dovezi că are o influenţă importantă asupra longevităţii.
“Am identificat această proteină care poate extinde longevitatea. Este un nou factor de creştere a longevităţii, fiind o proteină care există la multe animale, precum muşte de fructe, nematode, viermi de mătase, dar şi la oameni”, a declarat prof. Lene Juel Rasmussen, coautor al studiului, citat de sciencedaily.com.
Cercetătorii au analizat date privind prezenţa proteinei la diferite animale şi au comparat datele cu cele dintr-un grup de oameni, pentru a verifica dacă efectele sunt similare.
“Dacă gena există doar în modelele animale, poate fi greu de transpus în sănătatea umană, motiv pentru care am analizat încă de la început potenţialele proteine asociate longevităţii care există în multe organisme, inclusiv la oameni. Pentru că, în definitiv, suntem interesaţi să identificăm gene ale longevităţii umane pentru posibile intervenţii şi dezvoltări de medicamente”, a explicat cercetătorul Zhiquan Li, autor principal al studiului.
După ce au demonstrat efectul OSER1 asupra longevităţii, cercetătorii analizează în prezent modul în care proteina funcţionează la nivelul celulelor, în modele preclinice.
“Acesta este primul studiu care demonstrează că OSER1 este un regulator semnificativ al îmbătrânirii şi longevităţii. În viitor, sperăm să oferim indicii despre bolile specifice legate de vârstă şi procesele de îmbătrânire pe care OSER1 le influenţează”, a mai spus Zhiquan Li.
Următorul pas este identificarea unor posibile ţinte terapeutice în legătură cu proteina OSER1, pentru afecţiuni asociate îmbătrânirii, precum bolile metabolice, cardiovasculare şi neurodegenerative.
Nu este doar un condiment oarecare, ci și un remediu natural împotriva mai multor afecțiuni. Piperul negru este un excelent antioxidant și antibacterian, susținând sănătatea sistemului digestiv. Stimulează pofta de mâncare și descompune celulele grase, menținându-vă în formă.
Piperul negru stimulează papilele gustative care trimit o comanda stomacului să crească secrțtia de acid clorhidric, îmbunătățind astfel digestia, scrie sfatulmedicului.ro.
Acidul clorhidric este util pentru digestia proteinelor și a altor componente alimentare din stomac. Atunci când în organism producția de acid clorhidric este insuficientă, produsele alimentare pot rămâne o perioadă mai lunga în stomac, ceea ce determină apariția de arsuri sau indigestii sau pot ajunge în stomac unde servesc ca hrana pentru bacteriile intestinale nocive, ale căror activități produc gaze, iritații, diaree ori constipație.
De asemenea, piperul negru vă ajută să obțineți mai multe beneficii din alimente și chiar stimulează distrugerea celulelor de grăsime, permițându-va să vă păstrați greutatea dorita în timp ce vă oferă energie pentru a arde grăsimile.
Înghite câte 3-4 boabe de piper înainte de fiecare masă sau bea 3-4 căni cu infuzie de piper pe zi. Prepara infuzia de piper astfel: toarnă o ceașcă de apă clocotită peste 3-4 g de boabe de piper. Lasă-le la infuzat 15-20 de minute, acoperind vasul cu un capac, apoi strecoară.
Îmbunătăţeşte digestia. Piperul începe prin a separa unii compuşi din alimentele pe care le-am consumat pentru a le face mai uşor de asimilat de organism şi ne protejează dinţii reducând aciditatea din mediul bucal. Chavicina, o răşină picantă prezentă în piper, posedă proprietatea de a creşte producţia de salivă. De unde şi acţiunea sa pozitivă asupra procesului digestiv.
Tratează bronşita şi gripa. Piperul facilitează eliminarea mucozităţilor şi posedă o acţiune dezinfectantă locală. De aceea, este ideal împotriva afecţiunilor specifice iernii: bronşită, laringită sau gripă.
Stimulează libidoul. Piperul are o acţiune afrodiziacă, această acţiune datorându-se proprietăţilor tonifiante şi acţiunii vasodilatatoare.
Luptă împotriva gastritei. Piperul este un antibiotic şi un antiparazitar intestinal care permite reducerea fermentării.
Este un bun diuretic. Piperul ajută organismul să elimine toxinele deoarece posedă proprietăţi diuretice. Provoacă dilatarea arterei renale, ceea ce înseamnă că sporeşte producţia de urină. Această proprietate detoxifiantă este amplificată de un alt proces. Piperul sporeşte calibrul vaselor sanguine de la suprafaţa pielii, ceea ce are un efect diaforic. Pe scurt, facilitează transpiraţia.
Orice problemă medicală aveţi, în primul rând cereţi ajutorul unui medic.