Compania farmaceutică daneză Novo Nordisk a anunţat ieri că unul dintre medicamentele sale emblematice, tratamentul antiobezitate Wegovy, a fost aprobat în China, transmite AFP, citat de Agerpres.
“Putem să confirmăm că Wegovy a fost aprobat în China pentru gestionarea pe termen lung a greutăţii în cazul persoanelor supraponderale şi obeze (…) care au cel puţin o comorbiditate legată de greutate”, a declarat pentru AFP compania daneză. Novo Nordisk nu ştie când va lansa produsul pe piaţa chineză, unde vânzările sale au crescut cu 11%, la rate de schimb constante din 2023. Brevetul său în China expiră în 2026.
Bazat pe ingredientul activ semaglutidă, Wegovy este considerat vârful de lance al unei revoluţii terapeutice în lupta cu obezitatea. Wegovy, care a demonstrat că ajută pacienții să-și reducă greutatea corporală cu aproximativ 15% atunci când este utilizat împreună cu exerciții fizice și modificări ale stilului de viață, este disponibil la acest moment în Statele Unite și mai multe țări din Europa.
Producătorul a deschis în ultimul an mai multe capacități de producție pentru a face față cererii crescute.
De ce te simți obosit după ce stai un timp îndelungat la soare?
Deși razele solare și timpul petrecut în aer liber sunt benefice pentru organism, statul îndelungat la soare te poate face să te simți obosit, chiar dacă nu faci vreun efort fizic. Potrivit specialiștilor, organismul pierde energie atunci când încearcă să se răcească.
Indiferent dacă este frig sau cald afară, corpul tău lucrează constant pentru a menține o temperatură normală. Când temperaturile cresc vara, transpirația este principalul mod prin care corpul se răcorește. Deși pare un proces pasiv, transpirația necesită multă muncă din partea corpului.
„Ritmul cardiac și rata metabolică cresc atunci când transpiri,” spune Dr. Matthew Badgett. Metabolismul folosește calorii din alimente și băuturi pentru a alimenta funcțiile corpului, precum respirația și circulația sângelui. Când îți este cald, vasele de sânge se dilată și trimit mai mult sânge la suprafața pielii pentru a se răci. Acest proces, numit vasodilatație, permite sângelui cald să se răcească pe măsură ce circulă aproape de suprafața pielii.
Este umiditate mare
Căldura plus umiditatea sunt adevărați inamici ai energiei tale. „Te simți mai răcorit când picăturile de transpirație se evaporă de pe piele,” explică Dr. Badgett. „Dar în climă umedă, aerul este deja plin de apă. Picăturile de transpirație se evaporă mai lent, așa că inima și corpul tău lucrează și mai mult pentru a te răcori.”
Nu bei suficientă apă
Toată transpirația care se scurge de pe corpul tău este un semn că pierzi multe lichide. Dacă nu bei suficiente lichide pentru a înlocui pierderile, poți deveni deshidratat. Oboseala, setea crescută, durerile de cap și pauzele rare de mers la toaletă sunt toate semne ale deshidratării.
„Te simți obosit pentru că există mai puțin sânge care circulă către creier și organe,” explică Dr. Badgett.
Bei băuturile nepotrivite
Este ușor să bei una, două sau mai multe băuturi alcoolice reci într-o zi toridă. Dar combinația de alcool și căldură poate duce la deshidratare, oboseală și alte pericole. „Alcoolul este un diuretic. Te face să urinezi mai des, pierzând astfel lichide,” spune Dr. Badgett. „De asemenea, este mai puțin probabil să observi că te supraîncălzești când bei alcool.”
Dieta este „în vacanță”
Ceaiul dulce, înghețata și gustările sărate au un gust mai bun vara. Deși nu este nimic rău în a te răsfăța ocazional, aceste alimente și băuturi nu au nutrienții necesari pentru energie. În schimb, vei experimenta creșteri și scăderi rapide ale nivelului de zahăr din sânge.
Pielea este deteriorată de soare
Chiar și când folosești cremă de protecție solară, razele puternice ultraviolete (UV) ale soarelui îți afectează pielea. Expunerea la lumina UV de dimineață este energizantă și te ajută să te trezești în fiecare dimineață. Dar prea mult soare poate duce la arsuri solare. „Arsurile solare cresc temperatura corpului și necesită energie pentru vindecare,” notează Dr. Badgett.
Ești într-o stare de letargie
Mulți oameni se simt obosiți după prânz, renumitul declin de după-amiază. Această perioadă somnolentă coincide cu momentul în care soarele este cel mai strălucitor. „Ritmul tău circadian natural te face să te simți obosit între 1 și 3 după-amiază,” spune Dr. Badgett.
Ești obosit sau este epuizare termică?
Deși te poți simți obosit după o zi la soare, oboseala cauzată de soare nu este de obicei un risc pentru sănătate. Dar bolile induse de căldură, precum epuizarea termică și insolația, sunt. Epuizarea termică provoacă oboseală extremă și alte simptome precum crampe musculare, greață și dureri de cap.
Dacă nu te răcorești rapid intrând într-o clădire cu aer condiționat, făcând un duș rece sau punând o cârpă umedă pe frunte sau pe ceafă, poți progresa către insolație.
Aceste sfaturi te pot ajuta să ai mai multă energie și să te distrezi mai mult la soare:
1. Luptă împotriva oboselii cu alimente care conțin electroliți, cum ar fi pepenele roșu și bananele.
2. Previne deshidratarea bând apă, băuturi cu electroliți sau o băutură de vară cu fructe.
3. Caută umbră sub copaci, corturi și umbrele.
4. Permite-ți un pui de somn scurt (cinci până la zece minute), de preferat în interior.
5. Folosește cremă de protecție solară pentru a te proteja împotriva arsurilor solare și a reduce riscul de cancer de piele.
Simțirea oboselii după ce petreci timp la soare nu este neobișnuită. Totuși, este important să fii atent la semnalele corpului tău, mai ales atunci când lucrezi sau faci exerciții în căldură. Dacă observi semne de deshidratare sau boală cauzată de căldură, caută un loc răcoros pentru a te odihni și bea mai multă apă.
Ce să mănânci și ce să eviți înainte de a dona sânge
Donarea de sânge este un act altruist care poate salva vieți. Ce este bine să faci înainte și după donarea de sânge? Pentru a te pregăti corespunzător, trebuie să te concentrezi pe consumul de alimente bogate în fier și să te hidratezi adecvat. Iată câteva sfaturi de la specialiști:
Foto: Shutterstock.
Fierul este esențial pentru producerea celulelor roșii din sânge. Există două tipuri de fier în dietă: fier hem și fier non-hem. Fierul hem, care se absoarbe mai eficient, se găsește în produse de origine animală, în timp ce fierul non-hem se găsește în alimentele vegetale.
Alimente bogate în fier hem:
Carne: Vită, porc, miel
Păsări de curte: Pui, curcan
Pește și fructe de mare: Ton, creveți, crab
Organe: Ficat
Alimente bogate în fier non-hem:
Legume: Spanac, broccoli, varză kale
Leguminoase: Fasole neagră, năut, linte
Cereale și pâine: Produse îmbogățite sau din grâu integral
Fructe: Prune uscate, stafide, smochine, căpșuni
Vitamina C
Vitamina C ajută organismul să absoarbă mai bine fierul non-hem. Include în dietă alimente bogate în vitamina C, precum:
Portocale
Căpșuni
Kiwi
Mango
Papaya
Hidratarea
Aproximativ 90% din sângele tău este apă, așa că este esențial să te hidratezi bine pentru a evita deshidratarea și a menține tensiunea arterială la un nivel optim. Bea un pahar suplimentar de apă (16 uncii) cu o zi înainte de donare și continuă să bei apă după donare, cu un total de 32 de uncii suplimentare.
Ce să eviți înainte de a dona sânge
Alcoolul: Te va deshidrata și poate agrava starea de după donare. Alimente grase: Pot influența rezultatele testelor efectuate pe sângele donat și pot provoca variații ale nivelului de zahăr din sânge. Aspirina: Dacă donezi trombocite, evită aspirina cu cel puțin 48 de ore înainte, deoarece poate afecta coagularea sângelui.
Ce să mănânci după donarea de sânge
După donare, consumă gustările oferite și continuă să te hidratezi bine. Evită alcoolul pentru restul zilei, deoarece nivelul de alcool din sânge poate crește rapid în condițiile unui volum de sânge redus.
Exerciții fizice după donare?
Evită activitățile fizice intense pentru 24 de ore după donare. Activitățile zilnice normale sunt în regulă, dar un antrenament intens ar trebui amânat pentru a permite corpului să se recupereze.
Suplimente de fier pentru donatorii frecvenți
Dacă donezi sânge frecvent (de trei sau mai multe ori pe an), ia în considerare un supliment de fier sau un multivitamin cu fier pentru a menține niveluri sănătoase de fier.
Importanța donării de sânge
Donarea de sânge este esențială, fiecare donație având potențialul de a salva mai multe vieți. Asigură-te că te pregătești corect și îți menții sănătatea pentru a face acest gest nobil cât mai eficient posibil.
Cu aceste sfaturi, te poți pregăti optim pentru donarea de sânge și te poți asigura că experiența ta va fi una pozitivă.
Peste un miliard de oameni de pe glob riscă boli grave pentru că nu fac suficient sport, potrivit unui studiu realizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii
Aproape 1,8 miliarde de adulţi sunt expuşi riscului de a dezvolta boli precum cancer, accident vascular cerebral, demenţă şi diabet din cauza unui nivel insuficient de activitate fizică, iar această situaţie continuă să se înrăutăţească, potrivit unui raport, informează DPA, citată de Agerpres.
Conform unui nou studiu realizat de cercetători din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi de cadre universitare, inactivitatea fizică la nivel global a crescut cu circa cinci puncte procentuale în perioada 2010-2022.
Per ansamblu, circa o treime din adulţi (31%) la nivel global nu fac suficientă mişcare, un procent în creştere faţă de 23% (900 de milioane de persoane) în anul 2000 şi 26% în 2010.
Dacă această tendinţă se menţine, experţii preconizează că până în 2030, circa 35% din populaţia adultă va fi deficitară la capitolul activităţi fizice.
Studiile au arătat că lipsa activităţilor fizice creşte riscul de boli cardiace, accident vascular cerebral, diabet de tip 2, demenţă şi cancer, cum ar fi cel de sân şi de colon.
Din punctul de vedere al diferenţelor de gen, se pare că femeile au în mod constant o probabilitate mai mică de a face mişcare în comparaţie cu bărbaţii, ratele de inactivitate fiind de 34% în cazul femeilor faţă de 29% în cazul bărbaţilor.
Noul studiu, publicat în revista The Lancet Global Health, avertizează că omenirea riscă să rateze obiectivul global privind reducerea inactivităţii fizice până în 2030.
„Aceste noi descoperiri evidenţiază o oportunitate pierdută de a reduce ratele de cancer, boli cardiace şi de a îmbunătăţi bunăstarea mintală prin practicarea mai multor activităţi fizice. Trebuie să ne reînnoim angajamentele în ceea ce priveşte creşterea nivelurilor de activitate fizică şi să prioritizăm măsuri îndrăzneţe, cum ar fi politici consolidate şi finanţări mai mari pentru a inversa această tendinţă îngrijorătoare”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS.
Recomandările OMS
Potrivit recomandărilor OMS, adulţii ar trebui să realizeze 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată sau 75 de minute de activitate fizică de intensitate ridicată în fiecare săptămână.
Exemplele de activităţi moderate includ mersul pe jos într-un ritm alert (șase kilometri pe oră sau mai rapid), activităţi de curăţenie intensă, cum ar fi spălarea geamurilor sau datul cu mopul, mersul pe bicicletă cu viteza de 16-19 kilometri pe oră şi badminton.
Exemple de activităţi fizice intense sunt drumeţiile, jogging la o viteză de 10 kilometri pe oră sau mai rapid, săpatul în grădină, mersul rapid cu bicicleta, un meci de fotbal de baschet sau de tenis.
Potrivit OMS, o activitate fizică insuficientă înseamnă nerealizarea nivelului de exerciţii recomandat săptămânal.
Potrivit noului studiu, care a inclus date şi estimări provenite din 163 de ţări şi teritorii, persoanele cu vârste de peste 60 de ani sunt mai puţin active decât persoanele mai tinere.
Deşi ţările occidentale cu venituri mari par să reducă treptat ratele de inactivitate (la 28% din populaţie în 2022), ele sunt în continuare în afara graficului.
Adunarea Mondială a Sănătăţii a stabilit drept obiectiv global – care, cel mai probabil, va fi însă ratat – o reducere cu 15% a activităţii fizice insuficiente în perioada 2010-2030.
„Inactivitatea fizică este o ameninţare tăcută asupra sănătăţii globale, contribuind semnificativ la povara reprezentată de bolile cronice. Prin transformarea activităţii fizice într-o activitate accesibilă, convenabilă prin prisma costurilor şi plăcută pentru toată lumea, putem reduce semnificativ riscul bolilor netransmisibile şi putem crea o populaţie mai sănătoasă şi mai productivă”, a declarat Rudiger Krech, director OMS pentru promovarea sănătăţii.
Panagiota Mitrou, directoare de cercetare, politici şi inovaţie în cadrul World Cancer Research Fund, a declarat: „Acest raport oportun este un semnal de alarmă care ne avertizează că trebuie luate mai multe măsuri pentru a încuraja oamenii să fie mai activi.”
„Guvernele trebuie să recunoască faptul că activitatea fizică este incredibil de importantă pentru sănătatea noastră mintală şi fizică, protejează printre altele împotriva mai multor timpuri de cancer şi ajută oamenii să aibă o greutate corporală sănătoasă, ceea ce, la rândul său, reduce riscul privind 13 tipuri de cancer”, a adăugat ea.
