Medicii de la Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății Republicii Moldova au inventat și brevetat o metodă unică de tratament pentru pacienții cu forme medii de COVID-19. Este vorba despre ozonoterapie, procedură prin care, sângele pacientului este îmbogățit cu oxigen, scrie Radio Europa Liberă.
Profesorul universitar de la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie, Nicolae Bodrug, a declarat că această metodă a venit foarte utilă puțin spus în perioada pandemiei.
„Virusul COVID-19 a ucis foarte multă lume. Ozonoterapia a salvat foarte multă lume de virusul COVID-19. Miile de pacienți care au făcut ozonoterapie în timpul pandemiei nu au trecut într-o fază mai gravă. Acesta este succesul ozonoterapiei”, a notat medicul.
Ecaterina Luca, medic internist, asistent universitar USMF, a spus că procedura autohemoterapie majoră constă în faptul că se prelevează de la pacient 150-200 ml de sânge, care se ozonează, apoi, sub influența pozitivă dată de ozonoterapie, se întoarce la pacient ozonat. Terapia poate fi folosită și pentru tratamentul altor boli, cum ar fi herpes, hepatite, pancreatite, gastrite, diabet zaharat, dureri de cap.
„Pereții vasului rămân mult mai curați. Pacientul se simte mult mai bine, este mai activ, are un somn mai calitativ. Dacă pacientul este cu pneumonie, el imediat, chiar de la prima ședință, începe să respire mult mai bine, simte că parcă are o cantitate de aer care pătrunde în plămâni și nu înțelege cum așa se umple pieptul plin de aer”, a menționat Ecaterina Luca pentru Europa Liberă.
Invenția a fost premiată cu medalii de aur și argint în România și Moldova.
Peste un miliard de oameni de pe glob riscă boli grave pentru că nu fac suficient sport
Aproape 1,8 miliarde de adulţi sunt expuşi riscului de a dezvolta boli precum cancer, accident vascular cerebral, demenţă şi diabet din cauza unui nivel insuficient de activitate fizică, iar această situaţie continuă să se înrăutăţească, potrivit unui raport, informează DPA, citată de Agerpres.
Conform unui nou studiu realizat de cercetători din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi de cadre universitare, inactivitatea fizică la nivel global a crescut cu circa cinci puncte procentuale în perioada 2010-2022.
Per ansamblu, circa o treime din adulţi (31%) la nivel global nu fac suficientă mişcare, un procent în creştere faţă de 23% (900 de milioane de persoane) în anul 2000 şi 26% în 2010.
Dacă această tendinţă se menţine, experţii preconizează că până în 2030, circa 35% din populaţia adultă va fi deficitară la capitolul activităţi fizice.
Studiile au arătat că lipsa activităţilor fizice creşte riscul de boli cardiace, accident vascular cerebral, diabet de tip 2, demenţă şi cancer, cum ar fi cel de sân şi de colon.
Din punctul de vedere al diferenţelor de gen, se pare că femeile au în mod constant o probabilitate mai mică de a face mişcare în comparaţie cu bărbaţii, ratele de inactivitate fiind de 34% în cazul femeilor faţă de 29% în cazul bărbaţilor.
Noul studiu, publicat în revista The Lancet Global Health, avertizează că omenirea riscă să rateze obiectivul global privind reducerea inactivităţii fizice până în 2030.
„Aceste noi descoperiri evidenţiază o oportunitate pierdută de a reduce ratele de cancer, boli cardiace şi de a îmbunătăţi bunăstarea mintală prin practicarea mai multor activităţi fizice. Trebuie să ne reînnoim angajamentele în ceea ce priveşte creşterea nivelurilor de activitate fizică şi să prioritizăm măsuri îndrăzneţe, cum ar fi politici consolidate şi finanţări mai mari pentru a inversa această tendinţă îngrijorătoare”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS.
Recomandările OMS
Potrivit recomandărilor OMS, adulţii ar trebui să realizeze 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată sau 75 de minute de activitate fizică de intensitate ridicată în fiecare săptămână.
Exemplele de activităţi moderate includ mersul pe jos într-un ritm alert (șase kilometri pe oră sau mai rapid), activităţi de curăţenie intensă, cum ar fi spălarea geamurilor sau datul cu mopul, mersul pe bicicletă cu viteza de 16-19 kilometri pe oră şi badminton.
Exemple de activităţi fizice intense sunt drumeţiile, jogging la o viteză de 10 kilometri pe oră sau mai rapid, săpatul în grădină, mersul rapid cu bicicleta, un meci de fotbal de baschet sau de tenis.
Potrivit OMS, o activitate fizică insuficientă înseamnă nerealizarea nivelului de exerciţii recomandat săptămânal.
Potrivit noului studiu, care a inclus date şi estimări provenite din 163 de ţări şi teritorii, persoanele cu vârste de peste 60 de ani sunt mai puţin active decât persoanele mai tinere.
Deşi ţările occidentale cu venituri mari par să reducă treptat ratele de inactivitate (la 28% din populaţie în 2022), ele sunt în continuare în afara graficului.
Adunarea Mondială a Sănătăţii a stabilit drept obiectiv global – care, cel mai probabil, va fi însă ratat – o reducere cu 15% a activităţii fizice insuficiente în perioada 2010-2030.
„Inactivitatea fizică este o ameninţare tăcută asupra sănătăţii globale, contribuind semnificativ la povara reprezentată de bolile cronice. Prin transformarea activităţii fizice într-o activitate accesibilă, convenabilă prin prisma costurilor şi plăcută pentru toată lumea, putem reduce semnificativ riscul bolilor netransmisibile şi putem crea o populaţie mai sănătoasă şi mai productivă”, a declarat Rudiger Krech, director OMS pentru promovarea sănătăţii.
Panagiota Mitrou, directoare de cercetare, politici şi inovaţie în cadrul World Cancer Research Fund, a declarat: „Acest raport oportun este un semnal de alarmă care ne avertizează că trebuie luate mai multe măsuri pentru a încuraja oamenii să fie mai activi.”
„Guvernele trebuie să recunoască faptul că activitatea fizică este incredibil de importantă pentru sănătatea noastră mintală şi fizică, protejează printre altele împotriva mai multor timpuri de cancer şi ajută oamenii să aibă o greutate corporală sănătoasă, ceea ce, la rândul său, reduce riscul privind 13 tipuri de cancer”, a adăugat ea.
Virusul gripei aviare a fost detectat la un porc pentru prima dată în Statele Unite
Un porc a fost infectat cu virusul gripei aviare în statul Oregon (nord-vest), o premieră în Statele Unite, au anunţat miercuri autorităţile, scris stirileprotv.ro.
„Unul dintre cei cinci porci” dintr-o fermă a fost „infectat cu virusul H5N1, marcând prima detectare a virusului H5N1 la porci în Statele Unite”, a precizat într-un comunicat Departamentul american al Agriculturii (USDA).
„Carnea animalelor nu era destinată vânzării”, a adăugat acesta. „Nu există nicio îngrijorare cu privire la siguranţa aprovizionării cu carne de porc a naţiunii”.
Porcul care a fost testat pozitiv nu a prezentat niciun semn de boală, dar a fost testat ca şi ceilalţi ca măsură de precauţie la ferma de păsări şi bovine care a fost plasată în carantină. Alţi doi porci au fost testaţi negativ, iar rezultatele testelor pentru alţi doi sunt încă aşteptate. Toţi au fost eutanasiaţi.
Acest anunţ vine într-un moment în care Statele Unite se confruntă cu o răspândire fără precedent a virusului la vaci.
Experţii sunt îngrijoraţi de numărul tot mai mare de mamifere infectate cu această boală. Ei se tem că nivelurile ridicate de circulaţie ar putea facilita mutaţia virusului, permiţându-i acestuia să treacă de la un om la altul.
Secvenţierea genomică a virusului de la păsările de curte infectate nu a evidenţiat „nicio modificare a virusului” care să sugereze că acesta a devenit „mai transmisibil între oameni”, conform comunicatului de presă al USDA.
Creier de porc, reînviat la o oră după moarte. Când va fi posibil la oameni
Oamenii de știință au reușit să reînvie un creier de porc, la aproape o oră după ce acesta a murit, iar acum spun că aceeași tehnică ar putea fi folosită și la oameni, scrie evz.ro.
Deși sună ca ceva desprins direct din laboratorul lui Frankenstein, cercetătorii chinezi au reușit să reînvie creierul unui porc, la o oră după ce i-a fost scos din corp.
Oamenii de știință de la Baza de Cooperare Internațională pentru Știință și Tehnologie a provinciei Guangdong au reușit să restabilească undele cerebrale „considerate a reprezenta activitate conștientă” în creierul unui porc mort, folosind o nouă metodă, complet neobișnuită.
Tehnica funcționează prin încorporarea unui ficat sănătos în sistemul artificial de susținere a vieții, menținând creierul în viață.
Se crede că ficatul produce molecule de „energie de rezervă” numite „corpi cetonici”, care protejează creierul de leziuni.
Ce se poate face pentru un creier după un atac de cord
Tehnica a fost folosită până acum doar pe porci, dar cercetătorii spun că ar putea fi folosită și la om, în viitorul apropiat.
Cercetătorii sugerează că pacienții cu atac de cord ar putea fi resuscitați prin conectarea lor la ficatul de porc modificat genetic.
Când corpul intră în stop cardiac și inima încetează să bată, unul dintre cele mai dăunătoare lucruri este faptul că organele sunt lipsite de oxigen și energie.
În absența oricărei circulații a sângelui, celulele care alcătuiesc țesuturile importante încep în curând să moară.
Acest proces, numit ischemie, poate provoca leziuni ireparabile ale creierului în câteva minute, ducând la complicații de sănătate de-a lungul vieții sau la deces.
Ficatul poate prelungi durata după care creierul poate fi repornit
Cu toate acestea, analizând datele spitalului pentru pacienții cu stop cardiac, cercetătorii au observat un model surprinzător.
Pacienții care au suferit și ischemie hepatică au avut tendința de a prezenta leziuni neurologice mai grave, au stat mai mult timp în secția de terapie intensivă și au avut rate mai mari de mortalitate.
Pe de altă parte, cei al căror ficat a rămas sănătos, au avut tendința de a supraviețui mult mai mult și au avut rezultate mai bune de recuperare a sănătății.
Văzând acest lucru, cercetătorii au emis ipoteza că ar putea exista o legătură între funcția ficatului și modul în care creierul reacționează la stopul cardiac.
Așa că un grup de test a avut fluxul de sânge limitat doar la creier, iar un al doilea a avut și circulația întreruptă la ficat, în timp ce un al treilea a fost lăsat ca grup de control.
Când creierul porcilor a fost îndepărtat și disecat, cercetătorii au descoperit că cei care nu au avut ischemie hepatică au suferit mult mai puține leziuni ale creierului.
Punând aceste idei în practică, cercetătorii și-au propus să dezvolte un sistem de susținere a vieții care ar putea include un ficat sănătos.
De obicei, un sistem de susținere a vieții de bază constă dintr-o inimă și plămâni artificiali și este folosit pentru a pompa sânge proaspăt oxigenat către creier.
Această tehnică, numită oxigenare extracorporeală a membranei, ocolește rolul inimii și poate menține creierul unui pacient în viață până când activitatea cardiacă normală este restabilită.
Versiunea modificată de cercetători a adăugat un ficat viu în acest circuit, astfel încât sângele proaspăt să fie pompat prin acest organ înainte de a ajunge la creier.
Ce se întâmplă în creier
Creierele porcilor au fost apoi îndepărtate și conectate fie la sistemul de susținere a vieții de bază, fie la versiunea modificată, inclusiv cu un ficat.
În primul rând, creierul a fost lăsat deconectat timp de 10 minute, înainte ca suportul vital să fie pornit – pentru a simula un atac de cord masiv.
Pentru a testa această teorie, cercetătorii au indus artificial ischemie la 17 porci tibetani crescuți în laborator.
În sistemul fără ficat, activitatea creierului a revenit în decurs de o jumătate de oră și a persistat timp de trei până la patru ore după aceea.
Între timp, în creierele conectate la ficat, activitatea creierului a reapărut în decurs de o oră, dar a durat întreaga perioadă de observare de șase ore.
Cât de probabil este ca descoperirea să funcționeze la oameni
Ducând experimentul mai departe, cercetătorii au început să extindă timpul în care creierele au rămas deconectate înainte de a porni suportul vital.
Ei au descoperit că cel mai lung interval după care creierul a arătat o șansă serioasă de a fi reînviat a fost de 50 de minute.
Creierele lăsate detașate de corp pentru această perioadă de timp încă au produs unde alfa și beta, care indică o activitate conștientă pentru cele șase ore de la readucerea la viață.
Chiar și creierele care fuseseră lăsate timp de o oră întreagă puteau fi readuse la activitate conștientă, dar acest lucru a dispărut rapid după trei ore.
Speranță pentru recuperarea activității în creier la oameni
Deși îndepărtarea creierului, evident, nu ar funcționa pentru pacienții umani, cercetătorii spun că aceste descoperiri ar putea ajuta la salvarea de vieți.
Încorporând un ficat sănătos în procesul de susținere a vieții, medicii ar putea fi capabili să extindă fereastra de timp în care pacienții pot fi reînviați.
Acest lucru se poate face fie folosind un ficat artificial, fie prin conectarea pacientului la un alt ficat sănătos.
Cercetătorii notează chiar că progresele recente în crearea de „mini-porci modificați genetic” ar putea oferi o „aprovizionare utilă a organelor” pentru acest tratament.
În lucrarea lor, publicată în EMBO Molecular Medicine, dr. Zhiyong Guo, de la Universitatea Sun-Yat-Sen, și coautorii săi scriu: „Aceste constatări evidențiază potențialele ținte terapeutice pentru intervenție”.
