Motive mai puţin ştiute pentru care îţi creşte colesterolul

30/03/2024

Colesterolul este o grăsime esențială, pentru că este implicată în numeroase procese ale organismului. Totuşi, când nivelurile colesterolul LDL și total sunt ridicate (hipercolesterolemie), apar probleme de sănătate. Această condiție medicală se dezvoltă de-a lungul anilor, când colesterolul se acumulează pe pereții vaselor de sânge sub forma plăcilor de aterom, blocând fluxul sangvin. Hipercolesterolemia favorizează apariția cheagurilor de sânge, mărește riscul de accident vascular cerebral și de infarct.

Valorile ridicate ale colesterolului rău (LDL) și total apar în urma unui aport mărit de alimente bogate în grăsimi saturate și trans. De asemenea, stresul, problemele cu glanda tiroidă și menopauza contribuie la aceste creșteri.

Cauzele creșterii colesterolului sunt multiple, iar cele mai cunoscute sunt: factorii genetici, consumul excesiv de grăsimi saturate și grăsimi trans (care se găsesc în alimentele procesate, produsele de origine animală, de pastiserie și în cele de tip fast-food), dieta bogată în zahăr și în carbohidrați rafinați, obezitatea şi sedentarismul.

Există şi alte cauze care duc la creşterea nivelului colesterolului, pe care este bine să le ştii.

Stresul

Cercetările arată că stresul cronic poate să scadă nivelul de colesterol HDL (bun) și să îl crească pe cel LDL (rău), deoarece hormonii stresului, cortizolul și adrenalina, afectează metabolizarea grăsimilor. De asemenea, duc la o reacție inflamatorie în corp, care crește riscul de boli cardiovasculare. În plus, este dovedit că persoanele care se simt stresate recurg la obiceiuri nesănătoase, cum ar fi consumul de alimente bogate în zahăr și grăsimi, alcool și fumat, alte cauze ale creșterii colesterolului.

Consum de cafea nefiltrată

Cafeaua nefiltrată, cum ar fi cea preparată prin fierbere, conține substanțe care cresc colesterolul în sânge. Potrivit studiilor, uleiurile care se găsesc în mod natural atât în cafeaua cofeinizată, cât și în cea decofeinizată, cum ar fi cafestolul, sunt implicate. Aceste uleiuri afectează capacitatea corpului de a metaboliza colesterolul. Pentru a preveni riscurile, limitează consumul de cafea la cel mult 2 cești pe zi.

Persoanele care consumă prea mult alcool pot avea un nivel mai mare al colesterolului total.

Anumite boli

Dacă eşti diagnosticat cu hipertiroidism, diabet, HIV, lupus sau boală cronică de rinichi, poţi avea nivelul colesterolului mai mare.

Glanda tiroidă și nivelurile de colesterol sunt în strânsă legătură, deoarece organismul folosește hormoni tiroidieni, cum ar fi tiroxina (T4) și triiodotironina (T3), pentru a elimina colesterolul suplimentar. Așadar, dacă ai hipotiroidism și nivelurile de colesterol vor crește. Printre simptomele hipotiroidismului, se numără: oboseala, pielea uscată, slăbiciune și dureri musculare. Afecțiunea poate fi depistată printr-un simplu test de sânge.

Unele tratamente

Un nivel crescut al colesterolului poate fi pus în legătură şi cu unele tratamente. Printre acestea, se numără tratamentele pentru acnee, cancer, hipertensiune, aritmie, transplant de organe, infecţie cu HIV.

Vârsta

În prezent, s-a constatat că până şi copiii pot avea un nivel mai mare al colesterolului. Totuşi, excesul de colesterol este o problemă care apare mao frecvent după 40 de ani. Pe măsura înaintării în vârstă, ficatul devine mai puțin capabil să elimine colesterolul LDL.

Menopauză şi sarcina

O altă cauză a creșterii colesterolului este menopauza. În timpul acestei etape, care marchează încheierea perioadei fertile a unei femei, estrogenul scade și influențează creșterea colesterolului. De fapt, nivelul colesterolului total și LDL (rău) cresc în jurul și după ultima menstruație. Datele cercetărilor arată că, în urma menopauzei, femeile pot lua, în medie, între 8 și 10 kilograme.

În timpul sarcinii, organismul gravidei folosește colesterol pentru a ajuta fătul să se dezvolte. Prin urmare, nivelul de colesterol poate să crească până la 50% în al 2-lea și al 3-lea trimestru. Nivelurile pot rămâne până la 1 lună după naștere.

sursa

Creștere bruscă de cazuri de infecții virale în regiunea din stânga Nistrului: La Tiraspol au fost închise cinci grădinițe și 12 clase

Creștere bruscă de cazuri de infecții virale în regiunea din stânga Nistrului, anunță presa locală citată de newtv.md.

Din cauza numărului mare de îmbolnăviri, în Tiraspol au fost închise 5 grădinițe și 12 clase. Totodată, presa scrie că în orașul Rîbnița 619 elevi nu frecventează școala din cauza virozelor.

Ficatul gras, boala secolului. Cauza banală care îl provoacă

Ce este ficatul gras și la cine apare de obicei. Care sunt cauzele și care e legătua ficatului gras cu oboseala. „Ficatul gras este o boală a secolului nostru”, scrie dcmedical.ro.

În multe cazuri, ficatul gras poate fi asimptomatic și este adesea descoperit în timpul unor teste de sânge sau teste imagistice efectuate pentru alte probleme de sănătate.

„Se plâng oamenii că le-a obosit ficatul și că se simt obosiți. E din cauza ficatului sau oboseala e în creier și ficatul suferă în tăcere? Pentru că vin furnizorii de suplimente alimentare și oferă tot felul de produse pentru întărire, pentru purificarea ficatului”, a întrebat jurnalistul Val Vâlcu.

„De multe ori oboseala vine cumva la pachet cu stresul, stres care modifică inclusiv somnul. Un somn neodihnitor va duce la formarea unui switch în metabolismul ficatului și ficatul începe să producă mai multe grăsimi, de exemplu, și este unul dintre mecanismele cunoscute de apariția ficatului gras, a steatozei non-alcoolice.

De aceea este foarte important stilul de viață și bineînțeles reducerea dacă este putință a stresului și odihna mai multă”, a declarat dr. Dragoș Romanescu, medic primar chirurg la Spitalul Clinic SANADOR, pentru DC Medical.

Ce este ficatul gras?

Ficatul gras, sau boala hepatică grasă non-alcoolică, este o afecțiune în care se acumulează exces de grăsime în celulele hepatice. Simptomele pot varia, iar unele persoane pot să nu prezinte simptome evidente. Cu toate acestea, în unele cazuri, ficatul gras poate provoca:

– Oboseală

– Durere în partea superioară a abdomenului

– Pierderea în greutate neintenționată

– Balonare

– Lipsa de energie

– Colesterol crescut.

„Ficatul gras este o boală a secolului nostru, o boală actuală, mai ales în țările dezvoltate. Este în strânsă legătură cu alte boli cu incidență crescută precum obezitate, diabetul zaharat tip 2 și hipertensiune arterială.

Acestea depind foarte mult de stilul de viață și de obiceiurile alimentare.

În general, alimentația modernă, super procesată care vine cu tot felul de aditivi este destul de agresivă pentru ficat. De aceea trebuie să reducem consumul de anumite alimente, de dulciuri, de produse de patiserie, grăsimile în exces, carnea în exces”, potrivit medicului Dragoș Romanescu.

La cine apare ficatul gras?

„De cele mai multe ori se întâmplă la persoanele supraponderale. Dar sigur că există și boli cu predispoziție genetică care duc la ficat gras.

Dar vorbind și de stilul de viață și de stres și de lipsa de odihnă, sigur că da, lucrul ăsta poate să apară și la persoane non-ponderale”, a conchis medicul Dragoș Romanescu.

Dieta în gastrită: alimente permise și interzise

Gastrita este procesul inflamator localizat la nivelul mucoasei stomacului. Este una dintre cele mai frecvente afecțiuni ale tractului digestiv, provocată frecvent de un stil alimentar deficitar și dezorganizat, înmulțirea bacteriei Helicobacter Pylori în stomac, surmenajul moral, stresul cronic, fumatul, abuzul de alcool, predispoziția genetică.

Gastrita, netratată la timp, poate duce la ulcer și la alte afecțiuni grave ale stomacului. Una dintre cele mai importante măsuri în algoritmul de tratament al gastritei este respectarea dietei. Dacă ai fost diagnosticat cu această afecțiune este absolut necesar să adopți un regim alimentar sănătos.

Pe lângă faptul că vei respecta un orar fix al meselor, există o serie de alimente pe care le poți introduce în meniu ori care îți sunt nerecomandate.

Cum se manifestă gastrita?

Gastrita cronică, însoțită de aciditate gastrică crescută, se manifestă prin dureri de stomac îndată după luarea meselor, senzație de arsuri gastrice, greutate la stomac după ingerarea unor porții mici de hrană, grețuri, vomă postprandială, scăderea poftei de mâncare, constipație (în gastrita cu hiperaciditate), crampe abdominale, balonare, producerea în exces a gazelor intestinale, intoleranță alimentară la alimente grase, picante sau acide, prăjeală și dulciuri.

Dacă mai mulți ani în urmă exista o dietă strictă recomandată de specialiști în caz de gastrită, care presupunea interzicerea totală a alimentelor necruțătoare din punct de vedere mecanic, mese mici și fracționate, acum, specialiștii și-au revizuit recomandările, o astfel de dietă nu este necesară pentru a trata gastrita sau ulcerul. Fiecare persoană cu gastrită trebuie să își ajusteze meniul în functie de reacțiile pe care le are la anumite alimente și de nivelul de toleranță a acestora.

Care sunt alimentele permise în gastrită?

– carne slabă, pește, tofu, fasole;
– uleiuri sanatoase, cum ar fi uleiul de măsline;
– alimentele bogate în flavonoide cu acțiune antiinflamatoare, cum ar fi cireșele, afinele, ardeiul gras, pot inhiba creșterea H. pylori;
– alimente bogate în vitamina B și calciu, cum ar fi migdale, fasole, cereale integrale (în cazul în care nu-ți provoacă dureri de stomac), legume cu frunze verzi, spanacul, varza înăbișită, broccoli;
– lactate cu mai puține grăsimi;
– legume fierte sau coapte;
– piureuri de legume;
– verdețuri;
– supe și ciorbe;
– oua fierte;
– pește.

Ce alimente să scoți din meniu?

– eliminarea grăsimilor hidrogenate (se găsesc în biscuiți, prăjituri, gogoși, alimente procesate și margarină din comerț);
– evitarea băuturile care pot irita mucoasa stomacului și crește producția de acid (cafeaua, alcoolul, băuturile carbogazoase, ceaiul negru foarte concentrat, ciocolata neagră);
– evitarea alimentelor rafinate, cum ar fi pâinea albă, pastele și zahărul.
– nuci, seminte și alune (în cazul în care nu sunt tolerate);
– alimentele picante;
– alimentele prăjite;
– sosurile grase;
– mezelurile;
– cartofi prăjiți;
– sosurile cu făină;
– produse de patiserie;
– prăjituri cu mult zahăr și grăsimi;
– conserve;
– sucuri;
– compoturi;
– unt.

Ce alimente să consumi cu moderație?

– fructe și legume acide, cum ar fi roșii și suc de roșii, căpșuni, vișine, citrice etc;
– ciocolata neagră, ceaiul.