Nivel crescut de acid uric în corp: cauze și alimentație

În mod normal, acidul uric, o substanță care se formează în urma descompunerii purinelor, trece prin rinichi în urină. Dar, uneori, fie corpul produce prea mult acid uric, fie rinichii excretă prea puțin acid uric. Când se întâmplă acest lucru, acidul uric se poate acumula în organism, cauzând hiperuricemia (creșterea nivelului de acid uric în sânge) sau guta (cristale de urați se depun în articulații, provocând durere intensă, inflamație și umflare).

separator

Guta afectează de obicei articulația mare a degetului mare de la picior, dar poate apărea în orice articulație. Alte articulații frecvent afectate includ gleznele, genunchii, coatele, încheieturile mâinilor și degetele.

Corpul produce acid uric atunci când sunt descompuse purinele, substanțe care se găsesc în mod natural în organism. În condiții normale, o treime din acidul uric vine de la alimente, iar celelalte două treimi provin din metabolismul intern al organismului nostru.

Purinele se găsesc în anumite alimente, cum ar fi carnea, ficatul, fructele de mare, berea și băuturile alcoolice, băuturile îndulcite cu zahăr din fructe (fructoza), boboasele precum fasolea, linta, soia.

Surse cu un nivel ridicat de purine: sardine, ficat, creier, rinichi de vită, hering, macrou, scoici, carne de vânătoare, bere (din drojdie), struguri.

O cantitate moderată de purine conține: carnea roșie, de vită, carne de porc, păsări de curte, pește și fructe de mare, sparanghel, conopida, spanac, ciuperci, mazăre verde, linte, mazăre uscată, fasole, făină de ovăz, tărâțe de grâu, germeni de grâu.

Factori de risc care crisc nivelul de acid uric în corp includ:

Dieta
Mâncând o dietă bogată în carne și fructe de mare și băuturi îndulcite cu zahăr din fructe (fructoză) crește nivelul de acid uric, ceea ce crește riscul de gută. Consumul de alcool, în special de bere, crește, de asemenea, riscul de gută.

Obezitatea
Dacă suferi din cauza excesului de greutate, corpul produce mai mult acid uric, iar rinichii au o capacitate mai dificilă de eliminare a acidului uric.

Diabetul zaharat
Anumite boli și afecțiuni cresc riscul de gută. Acestea includ hipertensiunea arterială netratată și afecțiuni cronice, cum ar fi diabetul zaharat, sindromul metabolic și bolile de inimă și rinichi, stresul, hipotiroidismul. Persoanele cu psoriazis sunt, de asemenea, predispuse la un nivel ridicat de acid uric.

Un studiu publicat de jurnalul online Vascular Specialist, în 2015, a descoperit că guta crește riscul de orice eveniment vascular (boli coronariene și boli vasculare periferice).

Anumite medicamente
Utilizarea diureticelor tiazidice, utilizate în mod obișnuit pentru tratarea hipertensiunii arteriale, și a aspirinei în doze mici poate crește nivelul acidului uric.

Istoric familial de gută
Dacă alți membri ai familiei tale au avut gută, ești mai probabil să dezvolți boala.

Vârsta și sexul
Guta apare mai des la bărbați, în principal deoarece femeile tind să aibă niveluri mai scăzute de acid uric. După menopauză, cu toate acestea, nivelurile de acid uric ale femeilor se apropie de cele ale bărbaților. De asemenea, bărbații sunt mai susceptibili să dezvolte gută mai devreme, de obicei între 30 și 50 de ani, în timp ce femeile dezvoltă în general semne și simptome după menopauză.

Sindromul lizei tumorale (o eliberare rapidă de celule în sânge cauzată de anumite tipuri de cancer sau de chimioterapie pentru aceste tipuri de cancer) poate crește nivelul de acid uric în organism.

Persoanele cu gută pot dezvolta afecțiuni mai severe, precum eroziunea și distrugerea articulațiilor, apariția nodulilor (tofi gutoși) la degete, mâini, picioare, coate sau tendoane, pietre la rinichi.

Hiperuricemia este depistată în urma unui test de sânge. În multe cazuri, nu există simptome care să însoțească niveluri ridicate de acid uric în sânge, fapt pentru care mulți oameni nu sunt conștienți de această creștere.

Deși creșterea nivelului de acid uric e legată în general de consumul excesiv de proteine, cercetări recente au arătat că o altă cauză este și zahărul în exces.

Evită dulciurile din comerț și băuturile carbogazoase. Alcoolul, în general, e bine să fie consumat în cantități moderate, pentru că deshidratează și conduce la acumularea de acid uric.

Mulți oameni au descoperit că dacă beau suc combinat din morcovi, sfeclă și castravete își pot dizolva cristalele de acid uric în exces.

Bea mai multă apă, deoarece ajută la curățarea rinichilor și la eliminarea acidului uric.

Scapă de excesul de greutate și obezitate.

Ce trebuie să mănânci în lupta cu raceala

Pentru tratamentul răcelilor și gripelor medicul poate recomanda,îin funcție de gravitate, antibiotic sau medicamente simptomatice care se eliberează fără prescripție medicală.

Pe lângă acestea, trebuie să știți că există numeroase alimente pe care le puteți consuma pentru a ajuta organismul să lupte împotriva ăacelii.

Usturoi și ceapa

Usturoiul conține un compus numit alicina – o substanță uleioasă, care îi conferă mirosul specific, dar și alte caracteristici și care are proprietăți antioxidante.

Utilizarea unor suplimente care să aibă în compoziție alicină poate fi de ajutor în prevenirea sau tratarea răcelilor.

Ceapa conține compuși antimicrobieni numiți alioni care ajută organismul în lupta cu răceala. În cazul în care aveți o răceală puternică, includeți în salate sau în alte feluri de mâncare ceapa crudă.

Carne slabă

Pentru un sistem imunitar sănătos trebuie să mențineți un aport adecvat de fier. Acest lucru îl puteți face prin consumul de carne rosie slaba, carne de peste si crustacee (in general, crustaceele ofera un tip de fier care este absorbit usor de organism).

Zincul este un alt mineral important care se găsește în carnea slabă și care servește multor funcții din organism, fiind util inclusiv în activarea celulelor albe care luptă cu infecțiile.

Suc de legume

Sucurile de legume proaspete sunt indicate mai ales atunci când suferiți de răceală, deoarece acestea au în compozitțe cantități mari de antioxidanți și alte substanțe nutritive care ajută funcția imunitară. În plus, sucurile de legume vă ajută să rămâneți hidratați.

Ceai verde

Frunzele de ceai verde conțin antioxidanți care stimulează sistemul imunitar.

Miere

Mierea calmează tusea și reduce inflamația din gaâ.

Mierea conține substanțe nutritive ce ajută funcția sistemului imunitar.

Ghimbir

Răceala poate veni însoțită de senzația de greață și de dureri de stomac.

Pentru a diminua aceste simptome puteți consuma ghimbir. Ghimbirul apără organismul de inflamație.

Banane

Bananele sunt tolerate ușor de stomac. Acestea sunt indicate pentru ameliorarea simptomelor de greață, vărsături și diaree – manifestări care însoțesc răceală (mai ales în cazul copiilor).

Bananele conțin mult potasiu, fibre, magneziu și zinc – substanțe foarte importante pentru funcția sistemului imunitar.

Bananele sunt incluse adesea în dietele de recuperare, după răceli puternice care au fost insoțite de tulburări gastrointestinale.

Morcov

Cartofi dulciCartofii dulci sunt cele mai bune surse de beta-caroten (o forma a vitaminei A).Organismul are nevoie de beta-caroten pentru a produce suficiente celule albe in sange care sa lupte impotriva infectiei.Puteti include in mesele zilnice cartofii dulci, copti sau fierti.

IaurtIaurtul contine probiotice – bacterii sanatoase care se gasesc in mod natural in flora intestinala.Consumul de iaurt a fost asociat cu imbunatatirea functiei sistemului imunitar si cu reducerea simptomelor de raceala care sunt insotite si de tulburari intestinale.Puteti adauga miere in iaurt pentru a maximiza eficacitatea iaurtului in tratarea racelii.

Peste 10.000 de cazuri de infecții respiratorii acute, într-o singură săptămână

Aproape 10 300 de cazuri de infecții acute ale căilor respiratorii superioare au fost înregistrate în perioada 10-16 februarie. Circa 60% dintre ele au fost la copii. Agenția Națională pentru Sănătate Publică precizează că morbiditatea s-a manifestat la un nivel de intensitate medie, însă este cu 7% mai mult față de săptămâna precedentă, transmite IPN.

Potrivit datelor ANSP, pe parcursul săptămânii trecute, au fost înregistrate 390 de cazuri de gripă sezonieră, atestându-se o creștere cu 20% în comparație cu săptămâna precedentă. Cele mai multe cazuri de gripă – 285 la număr – au fost în municipiul Chișinău. De la începutul perioadei de monitorizare, 30 septembrie 2024- 16 februarie 2025, au fost înregistrate 2025 de cazuri de gripă.

Totodată, în perioada 10-16 februarie, au fost raportate patru cazuri de COVID-19, în descreștere cu 43% comparativ cu săptămâna precedentă. La copii de până la 14 ani a fost raportat un caz.

În context, specialiștii în sănătate publică recomandă populației respectarea distanței fizice, a igienei personale și dezinfecției mâinilor. De asemenea, este indicată adresarea la medic la apariția simptoamelor compatibile cu gripa și infecțiile respiratorii, precum și evitarea locurilor aglomerate, purtarea măștilor în transport și în locurile aglomerate.

Mai mulți moldoveni întorși din vacanță de la Bukovel, depistați cu rujeolă

Mai multe cazuri de rujeolă în rândul cetățenilor care se întorc din vacanța din Bukovel, Ucraina, sunt înregistrate în ultima perioadă. Precizarea a fost făcută de Vladimir Bolocan, șeful-adjunct al Direcției generale asistență medicală și socială Chișinău, care a precizat că un asemenea focar a fost înregistrat într-o familie nevaccinată. Un copil a fost confirmat cu rujeolă, iar tatăl său prezintă simptomele caracteristice bolii, scrie realitatea.md.

„Vreau să atenționez că după mai multe ture de odihnă ale cetățenilor noștri într-o regiune vestită din Ucraina, în munți, acum deja avem semnalate la întoarcere cazuri de rujeolă în cadrul familiilor nevaccinate.

Săptămâna trecută a fost raportat un astfel de focar familial, în care copilul deja a fost confirmat cu rujeolă și tatăl, având simptome de rujeolă cel mai probabil, așteptăm rezultatele finale.

Amintim despre vaccinare și amintim despre faptul că dacă apar simptome legate de creșterea bruscă e febrei, erupții cutanate, imediat părinții să se adreseze la medic, să nu se ocupe cu autotratamentul pentru că amalgamul virușilor care circulă acum este destul de divers și fiecare caz trebuie consultat cu medicul de familie sau pediatru”, a conchis Vladimir Bolocan.

Rujeola este o infecție cu grad înalt de contagiozitate, iar părinții sunt îndrumați să-și vaccineze copiii, deoarece vaccinarea este unicul mijloc de protecție sigură contra rujeolei, precum și a altor boli infecțioase, iar apartenenţa la o confesiune religioasă, naţionalitate, sau etnie nu ne protejează de boală.

Vaccinarea se efectuează gratuit, la vârstele de 12 luni, 6-7 ani și 15-16 ani. În cazul în care copiii nu au beneficiat de vaccin la vârstele corespunzătoare, medicul de familie va propune o schemă individuală de vaccinare.

O tânără însărcinată în 7 luni și-a pus capăt zilelor din cauza grețurilor. Au distrus-o fizic și psihic
Articolul anterior
Clorofila din fasolea verde poate reduce riscul de cancer
Articolul următor