O infecție cu o mortalitate de 30% se răspândește mai repede ca niciodată. Nimeni nu înțelege explozia de cazuri

15/03/2024

Experții avertizează că o infecție bacteriană rară, dar periculoasă, se răspândește într-un ritm record, iar oficialii se străduiesc să identifice cauza.

Se preconizează că numărul de cazuri din 2024 va depăși numărul record de anul trecut, în timp ce crește îngrijorarea că cea mai dură și potențial mortală formă a bolii streptococice de grup A – sindromul de șoc toxic streptococic (STSS) – va continua să se răspândească, după ce prezența unor tulpini extrem de virulente și infecțioase a fost confirmată în Japonia, scrie The Guardian citat de stirileprotv.ro.

„Există încă mulți factori necunoscuți în ceea ce privește mecanismele care stau la baza formelor fulminante (severe și bruște) de streptococ și nu suntem în stadiul în care să le putem explica”, a declarat Institutul Național de Boli Infecțioase (NIID).

Cifrele provizorii publicate de NIID au înregistrat 941 de cazuri de STSS anul trecut. În primele două luni ale anului 2024, au fost deja înregistrate 378 de cazuri, infecțiile fiind identificate în toate cele 47 de prefecturi din Japonia, cu excepția a două.

Ce simptome prezintă bolnavii

În timp ce persoanele în vârstă sunt considerate mai expuse, tulpina de grup A duce la mai multe decese în rândul pacienților sub 50 de ani, potrivit NIID. Dintre cele 65 de persoane sub 50 de ani care au fost diagnosticate cu STSS între iulie și decembrie în 2023, aproximativ o treime, adică 21, au murit, a relatat ziarul Asahi Shimbun.

Cele mai multe cazuri de STSS sunt cauzate de o bacterie numită streptococcus pyogenes. Cunoscută mai frecvent sub numele de streptococ A – aceasta poate provoca dureri de gât, mai ales la copii, și o mulțime de oameni o au fără să știe și nu se îmbolnăvesc.

Însă bacteria extrem de contagioasă care provoacă infecția poate, în unele cazuri, să provoace boli grave, complicații de sănătate și chiar moartea, în special la adulții de peste 30 de ani. Aproximativ 30% din cazurile de STSS sunt fatale.

Persoanele în vârstă pot prezenta simptome asemănătoare răcelii, dar, în cazuri rare, simptomele se pot agrava și pot include angină streptococică, amigdalită, pneumonie și meningită. În cele mai grave cazuri, poate duce la insuficiență și necroză de organe.

Ridicarea restricțiilor impuse de pandemie, o posibilă cauză

Unii experți cred că creșterea rapidă a numărului de cazuri de anul trecut a fost legată de ridicarea restricțiilor impuse în timpul pandemiei de coronavirus.

În mai 2023, guvernul a retrogradat statutul Covid-19 de la clasa a doua – care include tuberculoza și Sars – la clasa a cincea, plasându-l pe picior de egalitate juridică cu gripa sezonieră. Schimbarea a însemnat că autoritățile locale nu mai puteau să ordone persoanelor infectate să stea departe de locul de muncă sau să recomande spitalizarea.

De asemenea, această măsură a determinat oamenii să își reducă măsurile de precauție, într-o țară în care purtarea măștilor și igienizarea mâinilor au fost considerate drept factori care au menținut decesele cauzate de Covid-19 la un nivel relativ scăzut.

Aproximativ 73.000 de decese cauzate de Covid-19 au fost înregistrate, comparativ cu peste 220.000 în Marea Britanie, care are o populație puțin peste jumătate din cea a Japoniei.

Ken Kikuchi, profesor de boli infecțioase la Universitatea de Medicină a Femeilor din Tokyo, spune că este „foarte îngrijorat” de creșterea dramatică din acest an a numărului de pacienți cu infecții streptococice invazive grave.

El crede că reclasificarea Covid-19 a fost cel mai important factor care a stat la baza creșterii numărului de infecții cu streptococcus pyogenes. Acesta, a adăugat el, a determinat mai multe persoane să renunțe la măsurile de bază de prevenire a infecțiilor, cum ar fi dezinfectarea regulată a mâinilor.

„În opinia mea, peste 50% dintre japonezi au fost infectați cu Sars-CoV-2 [virusul care provoacă Covid-19]”, spune Kikuchi pentru The Guardian. „Starea imunologică a oamenilor după ce se recuperează de Covid-19 ar putea modifica susceptibilitatea lor la unele microorganisme. Trebuie să clarificăm ciclul de infecție al bolilor severe invazive cu streptococi pyogenes și să le ținem sub control imediat”.

Infecțiile streptococice, precum cele de Covid-19, se răspândesc prin picături și contact fizic. Bacteria poate infecta pacienții și prin intermediul rănilor de pe mâini și picioare.

Infecțiile cu streptococul A sunt tratate cu antibiotice, dar pacienții cu boala streptococică de grup A invazivă mai severă vor avea probabil nevoie de o combinație de antibiotice și alte medicamente, precum și de asistență medicală intensivă.

Ministerul japonez al Sănătății recomandă ca oamenii să ia aceleași măsuri de precauție de bază în materie de igienă împotriva streptococului A care au devenit parte din viața de zi cu zi în timpul pandemiei de coronavirus.

„Vrem ca oamenii să ia măsuri preventive, cum ar fi păstrarea degetelor și a mâinilor curate și respectarea etichetei tusei”, a declarat ministrul sănătății, Keizo Takemi, reporterilor la începutul acestui an, potrivit Japan Times.

Primul pacient cu Parkinson din lume care a primit celule cerebrale crescute în laborator: și-a recăpătat mirosul și poate face sport

Premieră absolută în lumea medicală. Un bărbat diagnosticat cu Parkinson și-a recăpătat mirosul după ce i s-au implantat în creier 7 milioane de celule crescute în laborator.

Thomas Matsson este primul pacient cu Parkinson din lume care a primit milioane de celule cerebrale crescute în laborator.

Operația a avut loc în 2023, iar până astăzi el și-a recăpătat mirosul și poate face sport.

Cercetătorii de la Universitatea Lund din Suedia au implantat cu succes 7 milioane de celule cerebrale crescute în laborator în pacientul care suferă de boala Parkinson.

Cetățeanul suedez Thomas Matsson a fost primul din lume care a testat metoda acum aproximativ un an.

Matsson a fost diagnosticat cu Parkinson pe când avea 42 de ani, potrivit Euronews.com .

Astăzi, Matsson recunoaște din nou mirosurile și face sport. Matsson spune că reușește să joace golf, ceea ce nu a mai putut să facă de 10 ani.

„Starea de dezorientare a dispărut. Am cele 7 milioane de celule ale mele și încep să funcționeze acum”, a spus Matsson.

„Fac patinaj pe distanțe lungi, slalom, schi fond, tenis și, mai ales, golf”, a spus el.

Cum functioneazã tratamentul revoluționar?

Boala Parkinson este o tulburare neurodegenerativă care afectează mișcarea din cauza pierderii celulelor care produc dopamină, care ajută la transmiterea semnalelor care controlează mișcarea și coordonarea ca neurotransmițător.

Terapia celulară concepută de cercetătorii de la Universitatea Lund implică expunerea celulelor stem din ouă fecundate- numite celule stem embrionare- la factori de creștere și semnale pe care le-ar primi în mod normal în timpul dezvoltării embrionului pentru a le direcționa să devină celule mature de dopamină.

Celulele sunt apoi implantate într-o zonă de 4 mm în centrul creierului pacientului, cel mai aproape de trunchiul cerebral, pentru a înlocui celulele dopaminergice pe care pacienții cu Parkinson le-au pierdut.

După câteva luni, aceste celule încep să trimită fibre nervoase și să producă dopamină.

„Speranța noastră este că ar putea fi administrat ca un tratament unic și speranța este ca pacienții să își reducă medicația, să evite efectele secundare ale tratamentului medicamentos și să obțină un efect motor bun pe termen lung de la celule pentru viață”, a explicat Gesine Paul-Visse, medic senior în neurologie la Spitalul Universitar din Skåne și profesor adjunct la Universitatea Lund.

Matsson nu s-a simțit bine imediat când s-a trezit de la procedura de 13 ore. A suferit o psihoză timp de 10 zile.

„Printre altele, am scăpat de două ori din secție. A doua oară, poliția a fost cea care m-a condus înapoi. Nu este ceva ce vreau să experimentez din nou. Absolut nu”, a spus Matsson.

Nu se știe dacă a fost un efect al expunerii îndelungate la anestezie sau dacă a avut de-a face cu adaptarea creierului la noile celule cerebrale.

sursa

Studiu: O dietă bogată în fructe și legume poate reduce șansele de răspândire a cancerului de prostată

O dietă bogată în fructe, legume, nuci și cereale integrale poate reduce șansele de răspândire a cancerului de prostată la aproape jumătate, potrivit unui studiu, conform Daily Mail.

Bărbații care au consumat cele mai multe alimente pe bază de vegetale au avut mai puține șanse să vadă cum cancerul lor crește, se răspândește la oase sau, în cele din urmă, să moară din cauza acestuia decât cei care au mâncat cel mai puțin.

Oamenii de știință cred că acest lucru s-ar putea datora, printre altele, nivelului ridicat de antioxidanți și compuși antiinflamatori din fructe și legume, care s-au dovedit a proteja împotriva bolii.

Constatările indică faptul că schimbările simple ale stilului de viață pot ajuta mulți bărbați care trăiesc cu o boală la un nivel mai scăzut să trăiască o viață normală.

Cercetarea a implicat peste 2.000 de bărbați din SUA diagnosticați cu cancer de prostată localizat între 1999 și 2018, care nu se răspândise.

Aceștia au fost chestionați cu privire la regimul alimentar și la stilul de viață și au fost urmăriți în medie timp de 6,5 ani.

Cei care aveau cele mai multe diete bazate pe vegetale mâncau, de obicei, cu 1,9 porții mai multe de legume, cu 1,6 porții suplimentare de fructe și cu 0,9 porții mai multe de cereale integrale pe zi decât cei care mâncau cel mai puțin.

De asemenea, aceștia au mâncat în medie cu o porție mai puțin de lactate – cum ar fi brânza – cu 0,4 porții mai puțin de grăsimi animale, puțin mai puține ouă și marginal mai puțină carne.

Cercetătorii de la Universitatea din California, San Francisco, spun că evoluția cancerului de prostată, inclusiv recidiva, tratamentul secundar au fost cu 47% mai mici la cei care au avut cele mai ridicate niveluri de alimentație bazată pe vegetale.

„Aceste constatări sugerează că consumul unei diete bazate în principal pe legume și fructe poate fi asociat cu rezultate mai bune pentru sănătatea specifică cancerului de prostată în rândul bărbaților” au scris aceștia în revista JAMA.

Dacă vrei și TU să abordezi un stil de viață sănătos, nu o face de capul TĂU! Solicită o consultație gratuită cu un specialist care să te ajute să faci corect pașii. Nu ezita, accesează Centrul Online de Nutriție și Sport al Galinei Tomaț, din orice colț al lumii, pentru a găsi răspuns la orice întrebare și a primi ghidare profesionistă!

sursa

Un plasture aplicat pe scalp ce poate trata alopecia. Este noua descoperire a cercetătorilor britanici

Cercetătorii de la MIT, Brigham and Women\”s Hospital și Harvard Medical School au dezvoltat un nou tratament potențial pentru alopecia areata, o boală autoimună care provoacă căderea părului și afectează persoane de toate vârstele, inclusiv copii.

Majoritatea pacienților cu acest tip de cădere a părului nu au niciun tratament eficient. Echipa a dezvoltat un plasture cu microneedule care poate fi aplicat fără durere pe scalp și care eliberează medicamente care ajută la reechilibrarea răspunsului imunitar la fața locului, oprind atacul autoimunitar.

Într-un studiu efectuat pe șoareci, cercetătorii au constatat că acest tratament a permis regenerarea părului și a redus dramatic inflamația la locul tratamentului, evitând în același timp efectele imunitare sistemice în alte părți ale organismului. Potrivit cercetătorilor, această strategie ar putea fi adaptată și pentru a trata alte boli autoimune ale pielii, cum ar fi vitiligo, dermatita atopică și psoriazisul.

„Această abordare inovatoare marchează o schimbare de paradigmă. Mai degrabă decât să suprimăm sistemul imunitar, ne concentrăm acum pe reglarea acestuia cu precizie la locul de întâlnire cu antigenul pentru a genera toleranță imunitară”, spune Natalie Artzi, cercetător științific principal în cadrul Institutului de Inginerie și Știință Medicală al MIT, profesor asociat de medicină la Școala Medicală Harvard și la Spitalul Brigham and Women\”s și membru asociat al facultății la Institutul Wyss al Universității Harvard.

Artzi și Jamil R. Azzi, profesor asociat de medicină la Harvard Medical School și Brigham and Women\”s Hospital, sunt autorii principali ai noului studiu, care a fost publicat în revista Advanced Materials. Nour Younis, postdoctorand la Brigham and Women\”s, și Nuria Puigmal, postdoctorandă la Brigham and Women\”s și fostă afiliată de cercetare la MIT, sunt autorii principali ai lucrării.

Cercetătorii lucrează în prezent la lansarea unei companii pentru a dezvolta în continuare tehnologia, condusă de Puigmal, care a primit recent o bursă Blavatnik Fellowship de la Harvard Business School.

Alopecia areata, care afectează peste 6 milioane de americani, apare atunci când propriile celule T ale organismului atacă foliculii de păr, ceea ce duce la căderea părului. Singurul tratament disponibil pentru majoritatea pacienților – injecții de steroizi imunosupresori în scalp – este dureros și, adesea, pacienții nu îl pot tolera.

Unii pacienți cu alopecia areata și alte boli autoimune ale pielii pot fi, de asemenea, tratați cu medicamente imunosupresoare care se administrează pe cale orală, dar aceste medicamente duc la o suprimare generalizată a sistemului imunitar, ceea ce poate avea efecte secundare adverse.

„Această abordare reduce la tăcere întregul sistem imunitar, oferind o ameliorare a simptomelor inflamației, dar conducând la recurențe frecvente. În plus, crește susceptibilitatea la infecții, boli cardiovasculare și cancer”, spune Artzi.

În urmă cu câțiva ani, la o întâlnire a unui grup de lucru din Washington, Artzi s-a întâmplat să stea lângă Azzi (locurile erau în ordine alfabetică), un imunolog și medic de transplant care căuta noi modalități de a administra medicamente direct în piele pentru a trata bolile legate de piele.

Conversația lor a dus la o nouă colaborare, iar cele două laboratoare și-au unit forțele pentru a lucra la un plasture cu microneedule pentru a administra medicamente la nivelul pielii. În 2021, aceștia au raportat că un astfel de plasture poate fi utilizat pentru a preveni respingerea în urma unui transplant de piele. În noul studiu, au început să aplice această abordare la afecțiunile cutanate autoimune.

„Pielea este singurul organ din corpul nostru pe care îl putem vedea și atinge, și totuși, când vine vorba de administrarea de medicamente la nivelul pielii, revenim la administrarea sistemică. Am văzut un mare potențial în utilizarea plasturelui cu microneedule pentru a reprograma sistemul imunitar la nivel local”, spune Azzi.

Plasturii cu microace utilizați în acest studiu sunt realizați din acid hialuronic reticulat cu polietilenglicol (PEG), ambele fiind biocompatibile și utilizate în mod obișnuit în aplicații medicale. Cu această metodă de administrare, medicamentele pot trece prin stratul exterior dur al epidermei, care nu poate fi penetrat de cremele aplicate pe piele.

„Această formulă de polimer ne permite să creăm ace foarte durabile, capabile să penetreze eficient pielea. În plus, ne oferă flexibilitatea de a încorpora orice medicament dorit”, spune Artzi. Pentru acest studiu, cercetătorii au încărcat plasturii cu o combinație de citokine IL-2 și CCL-22. Împreună, aceste molecule imune ajută la recrutarea celulelor T de reglementare, care proliferează și ajută la reducerea inflamației. Aceste celule ajută, de asemenea, sistemul imunitar să învețe să recunoască faptul că foliculii de păr nu sunt antigeni străini, astfel încât să nu-i mai atace.

Cercetătorii au descoperit că șoarecii tratați cu acest plasture o dată la două zile, timp de trei săptămâni, au avut mult mai multe celule T reglatoare prezente la fața locului, împreună cu o reducere a inflamației. Părul a putut să crească din nou în acele locuri, iar această creștere a fost menținută timp de câteva săptămâni după ce tratamentul s-a încheiat. La acești șoareci, nu au existat modificări ale nivelurilor de celule T de reglementare în splină sau în ganglionii limfatici, ceea ce sugerează că tratamentul a afectat doar locul unde a fost aplicat plasturele.

Într-un alt set de experimente, cercetătorii au grefat piele umană pe șoareci cu un sistem imunitar umanizat. La acești șoareci, tratamentul cu microneedle a indus, de asemenea, o proliferare a celulelor T reglatoare și o reducere a inflamației.

Cercetătorii au conceput plasturii cu microneedule astfel încât, după eliberarea încărcăturii de medicament, să poată colecta și probe care ar putea fi utilizate pentru a monitoriza evoluția tratamentului. Acidul hialuronic face ca acele să se umfle de aproximativ zece ori după ce intră în piele, ceea ce le permite să absoarbă lichidul interstițial care conține biomolecule și celule imunitare din piele.

După îndepărtarea plasturelui, cercetătorii pot analiza eșantioanele pentru a măsura nivelurile de celule T reglatoare și markerii inflamației. Acest lucru s-ar putea dovedi valoros pentru monitorizarea viitorilor pacienți care ar putea fi supuși acestui tratament. Cercetătorii intenționează acum să dezvolte în continuare această abordare pentru tratarea alopeciei și să o extindă și la alte boli autoimune ale pielii.

sursa