OMS: Astăzi este marcată Ziua Mondială a Sănătăţii

07/04/2022

Ziua mondială a sănătăţii este sărbătorită, în fiecare an, la 7 aprilie, cu scopul de a evidenţia o temă de sănătate specifică unui domeniu prioritar ce provoacă îngrijorare în accepţiunea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

Mesajul OMS de Ziua Mondială a Sănătății: „Fără inechitate în sănătate!”

În 2022, tema marcării zilei este „Our planet, our health”. În mijlocul pandemiei cu noul coronavirus, a unei planete poluate, a bolilor în creştere precum cancerul, astmul, bolile de inimă, cu prilejul acestei zile, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) va atrage atenţia la nivel global asupra acţiunilor urgente necesare pentru a menţine oamenii şi planeta sănătoşi şi pentru a promova o mişcare de creare a societăţilor, concentrată pe bunăstare, transmite Agerpres.ro.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că peste 13 milioane de decese în întreaga lume, în fiecare an, se datorează unor cauze de mediu care pot fi evitate. Criza climatică reprezintă, în prezent, cea mai mare ameninţare pentru sănătate cu care se confruntă umanitatea. Criza climatică este şi o criză de sănătate, notează site-ul oficial a OMS.

Deciziile politice, sociale şi comerciale conduc atât la o criză climatică cât şi de sănătate. Peste 90% dintre oameni respiră un aer poluat rezultat din arderea combustibililor fosili. O lume în încălzire reprezintă mediul propice pentru ţânţari, care răspândesc, astăzi, bolile mai departe şi mai repede. Evenimentele meteorologice extreme, degradarea terenurilor şi deficitul de apă îi determină pe oameni să se mute, fiindu-le afectată, în acelaşi timp, sănătatea. Poluarea şi materialele plastice se găsesc pe fundul oceanelor dar şi pe cei mai înalţi munţi şi se regăsesc în lanţul trofic. De asemenea, există produse alimente şi băuturi foarte procesate şi nesănătoase care conduc la obezitate, cancer şi boli de inimă, care generează în acelaşi timp o treime din emisiile globale de gaze cu efect de seră.

În timp ce pandemia de COVID-19 a arătat, pe de o parte, puterea de a vindeca a ştiinţei, ea a evidenţiat, pe de altă parte, inechităţile din această lume. Pandemia a scos la iveală slăbiciuni în toate domeniile societăţii şi a subliniat urgenţa creării unor societăţi durabile, angajate să obţină o sănătate echitabilă în prezent, dar şi pentru generaţiile viitoare, fără a încălca limitele ecologice. Modelul actual al economiilor lumii duce la o distribuţie inechitabilă a veniturilor, a bogăţiei şi a puterii, prea mulţi oameni trăiesc, încă, în sărăcie şi instabilitate. O economie a bunăstării are ca obiective bunăstarea umană, echitatea şi durabilitatea ecologică. Aceste obiective se traduc în investiţii pe termen lung, bugete de bunăstare, protecţie socială şi strategii juridice şi fiscale. Întreruperea acestor cicluri de distrugere a planetei şi a sănătăţii umane necesită acţiuni legislative, reforme corporative, indivizii fiind, totodată, sprijiniţi şi stimulaţi să facă alegeri sănătoase, arată https://www.who.int/.

Tema generală a Zilei mondiale a sănătăţii este „Universal Health Coverage: everyone, everywhere”, constituind obiectivul principal al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Acest obiectiv vizează asigurarea accesului tuturor persoanelor la serviciile de sănătate de care au nevoie, atunci când au nevoie de ele, chiar în inima comunităţii, fără a suferi dificultăţi financiare. Acoperirea Universală cu Servicii de Sănătate include întregul spectru de servicii de sănătate esenţiale, de calitate, de la promovarea sănătăţii până la prevenire, tratament, reabilitare şi îngrijire paliativă.

În 1948, cu prilejul primei întruniri globale dedicată sănătăţii şi găzduită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, s-a hotărât aniversarea la 7 aprilie a Zilei mondiale a sănătăţii. La această dată a intrat în vigoare Convenţia OMS. Organizaţia Mondială a Sănătăţii este o instituţie specializată a Naţiunilor Unite care a fost creată la 22 iulie 1946, cu sediul la Geneva. Ziua mondială a sănătăţii a fost marcată pentru prima dată în 1950.

În ultimii 65 de ani, marcarea Zilei mondiale a sănătăţii a scos în evidenţă aspecte importante legate de sănătate, cum ar fi sănătatea mintală, îngrijirea mamelor şi a copiilor, dar şi schimbările climatice cu repercusiuni asupra sănătăţii. Sărbătoarea este marcată de activităţi care se extind dincolo de ziua în sine şi servesc drept ocazie de a concentra atenţia mondială asupra acestor aspecte importante ale sănătăţii globale.

„Building a fairer, healthier world for everyone” a fost tema din 2021, prin intermediul căreia OMS a făcut un apel la acţiuni de eliminare a inechităţilor în materie de sănătate, ca parte a unei campanii globale de-a lungul unui an, pentru a aduce oamenii împreună şi de a construi o lume mai corectă şi mai sănătoasă. Campania a evidenţiat principiul constituţional al OMS conform căruia „obţinerea celui mai înalt standard de sănătate este unul dintre drepturile fundamentale ale fiecărei fiinţe umane fără deosebire de rasă, religie, credinţă politică, condiţie economică sau socială”.

Primul copil născut în Marea Britanie după un transplant de uter

O fetiță s-a născut în Marea Britanie în urma unui transplant de uter pe care mama ei l-a primit de la sora sa mai mare, o premieră în această țară, a anunțat marți un spital din Londra, transmite AFP citat de Agerpres.

Micuța Amy Isabel s-a născut la 27 februarie 2025, la Spitalul Queen Charlotte and Chelsea, la doi ani după transplantul de care a beneficiat mama sa, Grace Davidson, în vârstă de 36 de ani, care s-a născut fără uter. Amândouă se află în stare bună.

‘Am primit cel mai bun cadou la care am fi putut spera’, a declarat proaspăta mamă, exprimându-și speranța că în viitor tehnica ‘va oferi o opțiune suplimentară femeilor care altfel nu și-ar putea purta propriul copil’.

Grace Davidson suferă de o afecțiune rară numită sindromul Rokitansky sau Mayer-Rokitansky-Kuster-Hauser (MRKH), din cauza căruia uterul este subdezvoltat sau chiar absent. Acest sindrom afectează aproximativ una din 5.000 de femei.

Ovarele femeilor afectate sunt însă intacte și produc ovule. Un embrion obținut prin fertilizare in vitro (FIV) a putut fi astfel implantat după transplantul de uter.

Numele fetei aduce un omagiu atât mătușii sale, Amy Purdie, cât și lui Isabel Quiroga, chirurgul care a efectuat transplantul, alături de profesorul Richard Smith.

Înainte de donarea uterului, Amy Purdie, în vârstă de 42 de ani, a născut doi copii.

Grace Davidson a trebuit să urmeze un tratament imunosupresor, pentru a se preveni respingerea transplantului.

Intervenția de transplant a fost realizată în februarie 2023, la centrul de transplant Oxford (sudul Angliei).

‘Simt o bucurie imensă. La 25 de ani de la începutul cercetării avem, în sfârșit, un bebeluș’, a declarat chirurgul ginecolog Richard Smith, co-responsabil în cadrul programului britanic de donatori vii.

Peste 100 de transplanturi de uter au fost efectuate în întreaga lume după o primă intervenție de acest tip, realizată în Suedia în 2013, iar în urma lor s-au născut în jur de 50 de copii sănătoși.

O femeia care a stat în comă timp de 18 zile a dezvăluit „senzația înfricoșătoare” pe care a trăit-o în timp ce era inconștientă

O femeie de 30 de ani, care a fost plasată într-o comă indusă medical timp de 18 zile, a dezvăluit ce simte cu adevărat. „Cel mai înfricoșător lucru pe care l-am trăit vreodată”, a spus ea.

Beffy, din Țara Galilor de Sud, a descris „starea profundă de psihoză” pe care a experimentat-o atunci când și-a revenit, într-o postare virală pe X/Twitter care a adunat peste 18 milioane de vizualizări, scrie adevărul.ro

Femeia a fost diagnosticată cu boala Crohn în 2014.

„Sufăr de boala Crohn, de 11 ani, iar medicamentele pe care le luam nu aveau efect asupra mea. Acest lucru a dus la perforarea intestinului meu și am dezvoltat sepsis”, a spus ea, potrivit dailymail.

Beffy a povestit că, în timp ce era în comă, a continuat „să vadă lumini puternice”„

Am crezut că voi muri”, a continuat Beffy, amintindu-și că a fost „reintubată și adusă în a doua comă”, după ce plămânii ei au început să cedeze.

„A fost ca și cum aș fi urcat un deal abrupt, dar nu puteam respira deloc. Cel mai înfricoșător lucru pe care l-am trăit vreodată”, a spus ea.

Când a fost scoasă din comă, Beffy se afla într-o „stare profundă de psihoză”, marcată de o serie de halucinații înfricoșătoare – inclusiv apariția unei „figuri înfricoșătoare care stătea în spatele patului meu”.

În secțiunea de comentarii a tweet-ului său, care a adunat peste 225. 000 de aprecieri, Beffy a explicat ulterior că a fost plasată într-o comă indusă medical după ce a „dezvoltat septicemie” în urma administrării unui medicament greșit pentru boala Crohn.

Beffy are un blog numit „Beffy with the Bad Belly”, unde își împărtășește experiențele de viață cu boala Crohn.

Ce este boala Crohn?

Boala Crohn este o afecțiune digestivă chinuitoare care afectează viața a 115.000 de persoane în Marea Britanie și a 1,6 milioane în SUA.

Simptomele includ dureri abdominale, diaree și pierderi în greutate potențial periculoase.

Cauza bolii nu este cunoscută încă și în prezent nu există niciun tratament, însă unele persoane care suferă de această afecțiune au considerat că alimentația lor este un factor determinant.

Cu toate acestea, se știe deja că bacteriile joacă un rol major în provocarea bolii Crohn, pe lângă genetică și dietă.

Tratamentul convențional constă în medicamente ce suprimă producția de către sistemul imunitar a unei proteine numite TNF, care provoacă inflamație.

Un tip rar de cancer greu de detectat. Cum poate trece neobservat ani la rând și ce ar trebui să ridice semne de întrebare

Medicii atrag atenția asupra unui tip rar de cancer care rămâne adesea neobservat chiar și peste patru ani. Este vorba de cancerul tiroidian papilar, scrie adevarul.ro.

Această formă de cancer tiroidian rămâne nedetectată pentru o perioadă lungă de timp, în principal pentru că nu tinde să prezinte simptome evidente în fazele sale incipiente. De obicei, cancerul tiroidian papilar este descoperit întâmplător, în timpul controalelor regulate sau al testelor imagistice efectuate pentru alte probleme de sănătate.

Pacienții diagnosticați cu cancer tiroidian papilar „au adesea simptome pe care le ignoră timp de ani de zile până când primesc un diagnostic”, atrage atenția MD Anderson Cancer Center, subliniind că alte tipuri mai puțin frecvente de cancer tiroidian, cum ar fi cancerul tiroidian anaplastic sau cancerul tiroidian slab diferențiat, sunt mai agresive.

Cancerul tiroidian papilar se poate dezvolta în unul sau în ambii lobi tiroidieni și poate dura mai mulți ani până să se dezvolte.

Principalele simptome la care trebuie să fiți atenți

Experții în sănătate atrag atenția că simptomele cancerului tiroidian papilar pot să nu fie evidente, dar merită să acordați atenție următoarelor modificări: o tumoare sau un nodul nedureros în partea din față a gâtului, ganglioni limfatici măriți în zona gâtului, dificultăți la înghițire sau respirație – dacă tumora apasă pe esofag sau trahee, răgușeală sau modificări ale vocii, dureri de gât sau senzație de presiune, tuse cronică care nu este asociată cu răceli sau infecții.

Totuși, absența acestor simptome nu exclude prezența bolii. Dacă aveți suspiciuni, ar trebui să consultați un medic pentru o examinare.

De ce este cancerul tiroidian greu de detectat?

În medie, diagnosticul bolilor tiroidiene durează aproximativ 4,5 ani, arată un studiu realizat de Universitatea din Aberdeen.

Majoritatea pacienților se plâng de o întârziere a diagnosticului din cauza simptomelor neclare. Potrivit NHS (National Health Service), sistemul de asistență medicală de stat din Regatul Unit, cancerul tiroidian este o boală rară care reprezintă mai puțin de 1% din toate cancerele. Cel mai adesea se găsește la persoanele cu vârsta cuprinsă între 35-39 de ani sau după 70 de ani, iar femeile se îmbolnăvesc de 2-3 ori mai des decât bărbații.

Care sunt factorii de risc

Factorii de risc ai acestei boli sunt: modificările hormonale – femeile sunt mai predispuse la boală, probabil din cauza fluctuațiilor hormonale; predispoziția genetică – riscul este mai mare dacă au existat cazuri de cancer tiroidian în familie; expunerea anterioară la tratament cu radiații sau radioterapie; probleme tiroidiene – gușă, boala Hashimoto sau noduri benigne.

Cum decurge diagnosticul?

Pentru confirmarea acestui tip de cancer, medicul poate poate prescrie: ecografia glandei tiroide – pentru vizualizarea ganglionilor; o biopsie – prelevarea unei probe de țesut pentru analiză sau/și o tomografie computerizată sau imagistică prin rezonanță magnetică (CT, RMN) – dacă există suspiciunea de răspândire a bolii.

Cum se tratează cancerul tiroidian

Principala metodă de tratament este chirurgia.

Poate fi efectuată o lobectomie – îndepărtarea doar a părții afectate a glandei, sau se poate recurge chiar la tiroidectomie – îndepărtarea completă a glandei tiroide.

Terapia cu iod radioactiv e adesea necesară după operație, pentru a ucide celulele canceroase reziduale.

Cum se poate reduce riscul de cancer tiroidian

Deși nu există metode de prevenire garantate, puteți reduce riscul prin: un stil de viață sănătos – o dietă echilibrată, controlul greutății; renunțarea la alcool și fumat; examinări medicale regulate, mai ales dacă există o predispoziție ereditară.