Lista medicamentelor compensate va fi completată cu încă patru denumiri comune internaționale de preparate pentru tratamentul diabetului zaharat, hipertensiunii arteriale și astmului bronșic. Decizia a fost luată astăzi de Consiliul pentru medicamente compenate din fondurile asigurării abligatorii de asistență medicală.
Pentru tratamentul astmului bronșic la copii va fi compensat integral budesonidum, suspensie de inhalat prin nebulizator.
„Acest medicament, cu rata de compensare de 50%, va putea fi prescris și adulților în caz de acutizare a astmului bronșic. Preparatul este asimilat profund în plămâni, fapt ce sporește eficiența tratamentului”, anunță ministerul Sănătății.
La fel, copiilor le va fi oferit gratuit preparatul flucasonum, pulbere de inhalat, indicat în tratamentul astmului bronșic și compensat parțial în prezent.
„În același timp, pentru pacienții cu astm bronșic care urmează tratament de durată va fi compensat budesonidum + fumarat de formoterol dihidrat sub formă de pulbere de inhalat. Medicamentul în combinația dată va contribui la reducerea crizelor de astm bronșic”, mai scrie ministerul Sănătății.
Pacienții cu diabet zaharat de tip II vor beneficia de sitagliptinum, compensat parțial, medicament care le va ameliora simptomele prin reducerea nivelului de glucoză în sânge.
Adulții cu hipertensiune arterială vor primi compensat medicamentul perindoprilum + indapamidum, administrarea asociată a preparatului având scopul de a crește aderența la tratament.
Tatuajele pot crește riscul de cancer cu 20%, arată un studiu efectuat în Suedia
Tatuajele sunt asociate cu un tip mortal de cancer al sângelui, potrivit cercetătorilor de la Universitatea Lund din Suedia, care au descoperit că persoanele tatuate au un risc cu 21% mai mare de a dezvolta limfom, comparativ cu persoanele fără tatuaje.
Limfomul este un tip de cancer care afectează celulele albe din sânge, esențiale în lupta împotriva infecțiilor. Se crede că legătura se află în chimicalele cancerigene din cerneala de tatuaj. Atunci când este injectată în piele, aceasta este interpretată ca fiind ceva străin și sistemul imunitar este activat, provocând o inflamație de grad scăzut în organism care poate declanșa cancerul, transmite adevarul.ro.
Aproximativ 46% dintre americani, cu vârste între 30 și 49 de ani, au cel puțin un tatuaj, în timp ce 22% din toate grupele de vârstă, în medie, au mai mult de unul. În plus, 15% dintre americani care nu au un tatuaj au declarat că este destul de probabil sau extrem de probabil să își facă unul, potrivit unui sondaj realizat de Pew Research Center.
Cercetătorii au identificat persoanele cu limfom cu vârste cuprinse între 20 și 60 de ani folosind registrele populației și apoi le-au potrivit cu un grup de control de același sex și vârstă, dar fără un diagnostic de limfom. Participanților li s-a dat apoi un chestionar despre factorii de stil de viață pentru a vedea dacă erau tatuați sau nu.
Aproximativ 1.400 de persoane cu limfom au răspuns la chestionar, precum și 4.193 de persoane din grupul de control. În grupul cu limfom, 21% (289 de persoane) erau tatuați, în timp ce 18% (735 de persoane) erau tatuați în grupul de control.
„După luarea în considerare a altor factori relevanți, cum ar fi fumatul și vârsta, am constatat că riscul de a dezvolta limfom era cu 21% mai mare în rândul celor care erau tatuați”, a declarat Christel Nielsen, cercetătorul de la Universitatea Lund, conducătorul studiului.
Cercetătorii au mai stabilit că dimensiunea tatuajului ar putea influența riscul de limfom și cred că un tatuaj pe tot corpul ar putea fi asociat cu o șansă mai mare de cancer.
O recentă descoperire ar putea ajuta la găsirea unui tratament pentru cea mai gravă formă de leishmanioză
Leishmanioza este o boală tropicală care afectează un număr din ce în ce mai mare de persoane din întreaga lume. În fiecare an, sunt raportate între 700.000 şi 1 milion de cazuri noi.
Cauzată de un parazit protozoar din genul Leishmania, boala se transmite la om prin simpla înţepătură a unei muşte de nisip.
Leishmanioza cuprinde trei forme clinice, dintre care forma viscerală este cea mai gravă.
Dacă nu este tratată, leishmanioza viscerală (Kala Azar), cunoscută şi sub numele de „febra neagră”, este aproape întotdeauna fatală. Cele mai multe cazuri apar în Bangladesh, Brazilia, Etiopia, India, Nepal şi Sudan.
Prof. Simona Stäger, de la Institutul Naţional de Cercetare şi Siguranţă Franceză (INRS), şi echipa sa, în colaborare cu alţi cercetători de la Universitatea McGill, din Canada, au observat un mecanism imunitar surprinzător legat de leishmanioza viscerală cronică.
Această descoperire ar putea fi un pas important către o nouă abordare terapeutică a acestei boli.
Rezultatele cercetării lor au fost publicate recent în revista Cell Reports.
În multe infecţii, celulele T CD4 joacă un rol-cheie în apărarea organismului afectat. Din păcate, în cazul infecţiilor cronice, cum ar fi leishmanioza, menţinerea numărului de celule CD4 funcţionale devine o problemă importantă, deoarece sistemul imunitar este activat în mod constant pentru a reacţiona împotriva agentului patogen care afectează persoana infectată.
Noii „soldaţi ai imunităţii” vin în ajutor
Studiul realizat de prof. Stäger în laboratorul său de la Centrul de cercetare în biotehnologie Armand-Frappier Santé al INRS sugerează că aceste celule ar putea avea mai mult de un as în mânecă pentru a-şi menţine vitalitatea.
„Am descoperit o nouă populaţie de celule CD4 la şoarecii infectaţi cu parazitul responsabil de leishmanioza viscerală. Aceste celule T au proprietăţi interesante”, a declarat profesorul Stäger, într-un comunicat al institutului publicat marţi.
Observând aceste celule noi, oamenii de ştiinţă au observat că numărul lor creşte în timpul fazei cronice a bolii şi, de asemenea, că, la fel ca şi celulele progenitoare, sunt capabile să se auto-reînnoiască sau să se diferenţieze în alte celule efectoare, responsabile de eliminarea parazitului, sau în celule reglatoare care inhibă răspunsul gazdei.
Prof. Stäger subliniază că celulele T CD4 se diferenţiază în mod normal în celule efectoare din celulele T CD4 „naive”. În timpul infecţiilor cronice, din cauza nevoii constante de a genera celule efectoare, celulele T CD4 naive sunt foarte solicitate şi pot fi epuizate.
„Credem că, în faza cronică a leishmaniozei viscerale, noua populaţie pe care am identificat-o este responsabilă pentru generarea de celule efectoare şi reglatoare. Acest lucru ar permite gazdei să prevină epuizarea rezervei sale existente de celule T CD4 naive pentru un anumit antigen”, explică doctorandul şi primul autor al studiului, Sharada Swaminathan.
Noua populaţie de limfocite descoperită de echipa INRS ar putea fi un stimulent imunitar decisiv, preluând locul celulelor T CD4 naive CD4 suprasolicitate.
„Dacă ne putem da seama cum să dirijăm această nouă populaţie de limfocite să se diferenţieze într-o celulă protectoare efectoare, aceasta ar putea ajuta gazda să scape de parazitul Leishmania”, a precizat prof. Stäger.
Un tratament care să vindece şi alte infecţii
Studiul menţionează, de asemenea, că celule similare cu această nouă populaţie de limfocite T CD4 au fost observate la şoarecii infectaţi cu virusul coriomeningitei limfocitare şi la şoarecii purtători ai viermelui intestinal H. polygyrus.
Aşadar, este foarte posibil ca această populaţie să fie prezentă şi în alte infecţii cronice sau în alte medii inflamatorii cronice.
Aceste indicii pregătesc terenul pentru un domeniu de aplicare şi mai larg în ceea ce priveşte descoperirea făcută de echipa prof. Stäger.
„Dacă ipoteza noastră este corectă, aceste celule ar putea fi exploatate terapeutic nu numai pentru leishmanioza viscerală, ci şi pentru alte infecţii cronice”, a concluzionat cercetătoarea.
Vaccin HPV (virusul papiloma uman) este asociat cu o reducere drastică a cazurilor de cancer de cap și gât la băieți și bărbați adolescenți. Conform unui nou studiu prezentat de NBC News, scrie evz.ro.
Vaccin HPV previne o infecție transmisă sexual responsabilă pentru aproape toate cazurile de cancer cervical. Dar și pentru alte tipuri de cancer, inclusiv cele peniene, anale și vaginale. De asemenea, virusul este răspunzător pentru până la 70% dintre cazurile de cancer de cap și gât, care afectează gâtul și gura.
Bărbații sunt de două ori mai predispuși decât femeile să dezvolte aceste tipuri de cancer. Potrivit Institutului Național de Cancer din SUA, copiii nu sunt atinși de această infecție decât rar. Un stiudiu care va naște un scandalul în rândul anti-vacciniștilor.
Vaccin HPV, aprobat inițial pentru fetele adolescente
Acesta protejează împotriva tulpinilor de virus care cauzează cancerul cervical și a fost demonstrat că reduce semnificativ ratele acestui tip de cancer. Dovezile arată acum că vaccinul protejează și împotriva altor tipuri de cancer legate de HPV.
„Vrem ca bărbații să vadă vaccinarea HPV nu doar ca pe ceva care protejează femeile, ci și pe ei înșiși”, a declarat Jefferson DeKloe. Acesta este cercetător în departamentul de otolaringologie la Universitatea Thomas Jefferson. este specializat în chirurgie de cap și gât și coautor al cercetării.
Rezultatele vor fi prezentate săptămâna viitoare la conferința Societății Americane de Oncologie Clinică. Ele nu au fost încă publicate într-un jurnal științific revizuit de colegi. Studii anterioare au arătat o scădere a infecțiilor orale cu tulpini HPV cunoscute pentru cauzarea cancerului.
„Dacă putem reduce rata infecțiilor, sperăm să vedem o scădere a ratelor cancerului, așa cum observăm acum”, a declarat Dr. Glenn J. Hanna, oncolog la Dana-Farber Cancer Institute’s Center for Head and Neck Oncology, care nu a fost implicat în noul studiu.
Bazele noului studiu
Noul studiu a analizat dosarele medicale dintr-o bază de date națională care include aproape 3,5 milioane de persoane din SUA, cu vârste cuprinse între 9 și 39 de ani, care au primit orice vaccinare între 2010 și 2023. Aproximativ 1,5 milioane erau bărbați, jumătate dintre ei fiind vaccinați împotriva tulpinilor HPV care cauzează cancer. Aproximativ 1 milion erau femei vaccinate împotriva HPV.
Cercetătorii au comparat ratele cancerelor legate de HPV — inclusiv cancerul de cap și gât, anal, penian și cervical — la persoanele vaccinate și nevaccinate. S-a constatat că vaccinarea a redus riscul total de cancere legate de HPV la bărbați cu 54%, scădere determinată în principal de reducerea cazurilor de cancer de cap și gât. Femeile au fost cu aproximativ 30% mai puțin predispuse să dezvolte orice tip de cancer legat de HPV, inclusiv cancerul cervical.
Vaccinarea HPV nu a fost recomandată pentru bărbați până în 2011
Adică la cinci ani după ce Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) au recomandat seria de vaccinuri pentru fete. Vaccinul HPV este acum recomandat pentru toți adolescenții începând cu vârsta de 9 ani și poate fi administrat și adulților până la vârsta de 45 de ani.
Studiul a arătat că creșterea ratelor de vaccinare a fost în mare parte determinată de vaccinarea bărbaților, deși ratele de vaccinare la bărbați sunt încă mai mici decât la femei — aproximativ 36% comparativ cu 50% pentru grupa de vârstă 9-26 de ani.
„Vaccin HPV înseamnă prevenirea cancerului”, a concluzionat Dr. Glenn J. Hanna citată de NBC. Subliniind importanța vaccinării timpurii pentru prevenirea cancerelor legate de HPV.
