Persoanele care vorbesc tare pot răspândi mai ușor virusul Covid-19

Locurile aglomerate, prost ventilate, în care oamenii sunt obligaţi să vorbească tare sau să ţipe pentru a se face auziţi reprezintă risc major de infecţie cu noul coronavirus, deoarece, cu cât o persoană vorbeşte mai tare, cu atât cresc şansele de a împrăştia în jur mai multe picături de salivă, despre care se ştie deja că sunt principalul vector de transmitere a COVID-19, se arată într-un articol Wall Street Journal.

separator

Astfel, un factor major în răspândirea infecţiei îl reprezintă o activitate aparent benignă: vorbitul (tare) în public.

În cazul cântatului, lucrurile pot fi şi mai periculoase, aşa cum s-a întâmplat pe 10 martie 2020 în statul Washington, când 87 % dintre participanţii la o repetiţie de cor bisericesc s-au infectat cu noul coronavirus. Lea Harmer, medic epidemiolog în cadrul departamentului de sănătate publică din comitatul Skagit (care face parte din statul Washington) a atras atenţia asupra rolului pe care îl pot juca astfel de evenimente „super contagioase” („superspreader”, în limba engleză), în care un număr mic de persoane poate infecta majoritatea celor prezenţi.

Astfel, în cazul din Washington, membrii corului şi-au schimbat locurile de patru ori în timpul repetiţiei care a durat două ore şi jumătate. Repetiţia s-a desfăşurat într-un loc înghesuit, iar majoritatea membrilor corului erau persoane în vârstă. În total, 53 din cei 61 de participanţi la repetiţie s-au infectat. Două persoane au decedat.

Conform epidemiologului Harmer, atunci când cântă, oamenii împrăştie în jur particule de salivă. În plus, cântăreţii au o respiraţie accelerată, ceea ce sporeşte şansele de a inhala particulele infecţioase.
Evenimente importante la care oamenii cântă şi vorbesc tare: spectacolele de muzică şi teatru sau nunţile

O dinamică similară a transmiterii coronavirusului poate avea loc în spaţiile în care oamenii sunt nevoiţi să vorbească tare, de-a lungul unor perioade îndelungate de timp. Astfel de spaţii pot fi sălile de gimnastică, spectacolele de teatru sau de muzică, locurile unde se desfăşoară nunţi sau petreceri.

În Japonia, din 61 de cazuri studiate în intervalul 15 ianuarie – 4 aprilie, multe au avut legătură cu aglomeraţia şi vorbitul tare – petreceri karaoke, cluburi sau baruri aglomerate, conform unui studiu citat de WSJ.

Conform altui studiu, 10% dintre persoanele infectate cu COVID-19 sunt responsabile pentru circa 80% dintre infectări. Explicaţia stă în faptul că unii oameni produc mai multe particule de salivă atunci când respiră sau vorbesc. Atunci când aceştia sunt infectaţi şi se află la momentul în care sunt extrem de contagioşi, o combinaţie dintre astfel de persoane şi spaţiile aglomerate, închise, prost aerisite poate duce la o astfel de „super contagiune”.

De asemenea, coronavirusul se mai poate transmite prin contactul cu o suprafaţă deja contaminată, dar în acest caz şansele de infecţie sunt mai mici, comparativ cu discuţiile îndelungate, faţă-în-faţă.

În prezent, atât guvernele cât şi companiile private din întreaga lume gândesc tot felul de strategii de sănătate publică în încercarea de a reporni economia şi activităţile comerciale şi să ţină, în acelaşi timp, sub control răspândirea coronavirusului: obligativitatea de a purta măşti în spaţii închise, ventilarea încăperilor, folosirea ecranelor de plexiglas la birouri etc.

sursa: www.digi24.ro

Premiul Nobel în medicină, câștigat de Katalin Kariko și Drew Weissman pentru vaccinurile ARN mesager eficiente împotriva Covid-19

Katalin Kariko şi Drew Weissman au fost desemnaţi, luni, laureaţii premiului Nobel pentru medicină pe anul 2023, potrivit site-ului nobelprize.org.

Cei doi au câștigat Nobelul „pentru descoperirile lor privind modificările bazelor de nucleotide care au permis dezvoltarea unor vaccinuri ARN mesager eficiente împotriva COVID-19”, a anunţat Thomas Perlmann, secretar general al Comitetului Nobel la sediul Institutului Karolinska din Stockholm, Suedia.

Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină deschide seria acestor distincţii, atribuite în fiecare an la începutul lunii octombrie.

În 2022, premiul Nobel pentru medicină a fost atribuit paleogeneticianul suedez Svante Pääbo pentru descoperirile sale privind genomul hominizilor dispăruţi şi evoluţia umană.

Cu excepţia distincţiei acordate în domeniul economiei, aceste premii au fost create de magnatul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

În 2023, fiecare premiu Nobel va fi însoţit de un cec în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (986.000 de dolari).

După atribuirea premiului pentru medicină, sezonul Nobel continuă cu premiul Nobel pentru fizică, pe 3 octombrie, urmat de premiul pentru chimie, pe 4 octombrie, înainte de mult aşteptatul premiu pentru literatură, pe 5 octombrie, şi de premiul pentru pace, pe 6 octombrie, singurul decernat la Oslo. Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice în memoria lui Alfred Nobel va fi anunţat în data de 9 octombrie.

Octombrie este luna internațională a conștientizării cancerului de sân

Incidența de cancer mamar în R. Moldova a fost de 51,5 cazuri la 100.000 de locuitori în anul 2022. Mai concret, este vorba despre 1.307 depistate primar.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, la evidența medicală în anul 2022 se aflau 11.488 de persoane cu cancer de sân, prevalența constituind 452,5 cazuri la 100.000 de oameni.

Totodată, 471 de persoane au decedat de cancer de sân în anul trecut, nivelul de mortalitate fiind de 18,6 decese la 100.000 de persoane și se plasează pe locul 3 din totalitatea deceselor cauzate de cancer.

Luna de conștientizare a cancerului mamar este o campanie anuală de sensibilizare și conștientizare de către populație a importanței măsurilor de prevenire, depistare precoce și îngrijire de calitate a cancerului mamar. Recunoscută ca luna de culoare roz, în această perioadă, femeile sunt îndemnate să acorde mai multă atenție propriei sănătăți, amintind că depistarea la timp în stadiile 1-2 ale bolii, crește rata de succes a vindecării.

Potrivit OMS, cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer în rândul femeilor din întreaga lume, luând viețile a sute de mii de femei în fiecare an și afectând, în mod disproporționat, persoanele din țările cu venituri mici și medii.

Astfel, rata de supraviețuire a cancerului de sân la cinci ani în țările cu venituri mari depășește 90%, comparativ cu 66% în India și 40% în Africa de Sud.

Astăzi marcăm Ziua mondială a inimii

În fiecare an, la data de 29 septembrie marcăm Ziua mondială a inimii. Campania din acest an, cu genericul „Folosește-ți inima, cunoaște-ți inima!”, se axează pe principiul esențial de a ne cunoaște, întâi de toate, inima.

La nivel mondial, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces, anual peste 20 de milioane de oameni mor din cauza afecțiunilor inimii.

Bolile cardiovasculare reprezintă un ansamblu de tulburări ale inimii și ale vaselor sangvine, manifestate prin dureri în piept, respirație îngreunată, transpirații reci, palpitații, senzație de lipsă a aerului (dispnee), oboseală, amorțeală sau edeme.

Afecțiunile inimii pot fi destul de grave, însă adoptarea unui stil de viață sănătos, alimentație echilibrată, activitate fizică și renunțare la fumat pot reduce riscurile apariției complicațiilor. Verificarea periodică a nivelului de colesterol și a tensiunii arteriale sunt indicii de bază care pot confirma sau infirma probleme ale inimii.

În Republica Moldova persoanele cu probleme cardiovasculare beneficiază gratuit de asistență medicală în cadrul instituțiilor medico-sanitare publice, dar și de mai multe medicamente compensate, prescrise de medici. Pentru depistarea precoce a afecțiunilor inimii, sunt efectuate gratuit o serie de investigații, care identifică și confirmă maladia.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în anul 2022, mai mult de 756 mii de cetățeni sufereau de afecțiuni ale cordului. Motivele principale rămân a fi diabetul, consumul de tutun și alcool, hipertensiunea arterială, obezitatea.

Respectarea recomandărilor medicilor privind sănătatea inimii pot preveni apariția bolilor cardiovasculare.


Fii responsabil, ai grijă de inima ta!

Risc de inundații la Vadul lui Vodă. Chișinăul nu va rămâne fără apă. Măsura luată de ,,Apă Canal”
Articolul anterior
Trei persoane au murit și una a orbit permanent după ce au băut dezinfectant de mâini
Articolul următor