Peste un miliard de oameni de pe glob riscă boli grave pentru că nu fac suficient sport

05/11/2024

Aproape 1,8 miliarde de adulţi sunt expuşi riscului de a dezvolta boli precum cancer, accident vascular cerebral, demenţă şi diabet din cauza unui nivel insuficient de activitate fizică, iar această situaţie continuă să se înrăutăţească, potrivit unui raport, informează DPA, citată de Agerpres.

Conform unui nou studiu realizat de cercetători din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi de cadre universitare, inactivitatea fizică la nivel global a crescut cu circa cinci puncte procentuale în perioada 2010-2022.

Per ansamblu, circa o treime din adulţi (31%) la nivel global nu fac suficientă mişcare, un procent în creştere faţă de 23% (900 de milioane de persoane) în anul 2000 şi 26% în 2010.

Dacă această tendinţă se menţine, experţii preconizează că până în 2030, circa 35% din populaţia adultă va fi deficitară la capitolul activităţi fizice.

Studiile au arătat că lipsa activităţilor fizice creşte riscul de boli cardiace, accident vascular cerebral, diabet de tip 2, demenţă şi cancer, cum ar fi cel de sân şi de colon.

Din punctul de vedere al diferenţelor de gen, se pare că femeile au în mod constant o probabilitate mai mică de a face mişcare în comparaţie cu bărbaţii, ratele de inactivitate fiind de 34% în cazul femeilor faţă de 29% în cazul bărbaţilor.

Noul studiu, publicat în revista The Lancet Global Health, avertizează că omenirea riscă să rateze obiectivul global privind reducerea inactivităţii fizice până în 2030.

„Aceste noi descoperiri evidenţiază o oportunitate pierdută de a reduce ratele de cancer, boli cardiace şi de a îmbunătăţi bunăstarea mintală prin practicarea mai multor activităţi fizice. Trebuie să ne reînnoim angajamentele în ceea ce priveşte creşterea nivelurilor de activitate fizică şi să prioritizăm măsuri îndrăzneţe, cum ar fi politici consolidate şi finanţări mai mari pentru a inversa această tendinţă îngrijorătoare”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS.

Recomandările OMS

Potrivit recomandărilor OMS, adulţii ar trebui să realizeze 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată sau 75 de minute de activitate fizică de intensitate ridicată în fiecare săptămână.

Exemplele de activităţi moderate includ mersul pe jos într-un ritm alert (șase kilometri pe oră sau mai rapid), activităţi de curăţenie intensă, cum ar fi spălarea geamurilor sau datul cu mopul, mersul pe bicicletă cu viteza de 16-19 kilometri pe oră şi badminton.

Exemple de activităţi fizice intense sunt drumeţiile, jogging la o viteză de 10 kilometri pe oră sau mai rapid, săpatul în grădină, mersul rapid cu bicicleta, un meci de fotbal de baschet sau de tenis.

Potrivit OMS, o activitate fizică insuficientă înseamnă nerealizarea nivelului de exerciţii recomandat săptămânal.

Potrivit noului studiu, care a inclus date şi estimări provenite din 163 de ţări şi teritorii, persoanele cu vârste de peste 60 de ani sunt mai puţin active decât persoanele mai tinere.

Deşi ţările occidentale cu venituri mari par să reducă treptat ratele de inactivitate (la 28% din populaţie în 2022), ele sunt în continuare în afara graficului.

Adunarea Mondială a Sănătăţii a stabilit drept obiectiv global – care, cel mai probabil, va fi însă ratat – o reducere cu 15% a activităţii fizice insuficiente în perioada 2010-2030.

„Inactivitatea fizică este o ameninţare tăcută asupra sănătăţii globale, contribuind semnificativ la povara reprezentată de bolile cronice. Prin transformarea activităţii fizice într-o activitate accesibilă, convenabilă prin prisma costurilor şi plăcută pentru toată lumea, putem reduce semnificativ riscul bolilor netransmisibile şi putem crea o populaţie mai sănătoasă şi mai productivă”, a declarat Rudiger Krech, director OMS pentru promovarea sănătăţii.

Panagiota Mitrou, directoare de cercetare, politici şi inovaţie în cadrul World Cancer Research Fund, a declarat: „Acest raport oportun este un semnal de alarmă care ne avertizează că trebuie luate mai multe măsuri pentru a încuraja oamenii să fie mai activi.”

„Guvernele trebuie să recunoască faptul că activitatea fizică este incredibil de importantă pentru sănătatea noastră mintală şi fizică, protejează printre altele împotriva mai multor timpuri de cancer şi ajută oamenii să aibă o greutate corporală sănătoasă, ceea ce, la rândul său, reduce riscul privind 13 tipuri de cancer”, a adăugat ea.

Primul copil născut în Marea Britanie după un transplant de uter

O fetiță s-a născut în Marea Britanie în urma unui transplant de uter pe care mama ei l-a primit de la sora sa mai mare, o premieră în această țară, a anunțat marți un spital din Londra, transmite AFP citat de Agerpres.

Micuța Amy Isabel s-a născut la 27 februarie 2025, la Spitalul Queen Charlotte and Chelsea, la doi ani după transplantul de care a beneficiat mama sa, Grace Davidson, în vârstă de 36 de ani, care s-a născut fără uter. Amândouă se află în stare bună.

‘Am primit cel mai bun cadou la care am fi putut spera’, a declarat proaspăta mamă, exprimându-și speranța că în viitor tehnica ‘va oferi o opțiune suplimentară femeilor care altfel nu și-ar putea purta propriul copil’.

Grace Davidson suferă de o afecțiune rară numită sindromul Rokitansky sau Mayer-Rokitansky-Kuster-Hauser (MRKH), din cauza căruia uterul este subdezvoltat sau chiar absent. Acest sindrom afectează aproximativ una din 5.000 de femei.

Ovarele femeilor afectate sunt însă intacte și produc ovule. Un embrion obținut prin fertilizare in vitro (FIV) a putut fi astfel implantat după transplantul de uter.

Numele fetei aduce un omagiu atât mătușii sale, Amy Purdie, cât și lui Isabel Quiroga, chirurgul care a efectuat transplantul, alături de profesorul Richard Smith.

Înainte de donarea uterului, Amy Purdie, în vârstă de 42 de ani, a născut doi copii.

Grace Davidson a trebuit să urmeze un tratament imunosupresor, pentru a se preveni respingerea transplantului.

Intervenția de transplant a fost realizată în februarie 2023, la centrul de transplant Oxford (sudul Angliei).

‘Simt o bucurie imensă. La 25 de ani de la începutul cercetării avem, în sfârșit, un bebeluș’, a declarat chirurgul ginecolog Richard Smith, co-responsabil în cadrul programului britanic de donatori vii.

Peste 100 de transplanturi de uter au fost efectuate în întreaga lume după o primă intervenție de acest tip, realizată în Suedia în 2013, iar în urma lor s-au născut în jur de 50 de copii sănătoși.

O femeia care a stat în comă timp de 18 zile a dezvăluit „senzația înfricoșătoare” pe care a trăit-o în timp ce era inconștientă

O femeie de 30 de ani, care a fost plasată într-o comă indusă medical timp de 18 zile, a dezvăluit ce simte cu adevărat. „Cel mai înfricoșător lucru pe care l-am trăit vreodată”, a spus ea.

Beffy, din Țara Galilor de Sud, a descris „starea profundă de psihoză” pe care a experimentat-o atunci când și-a revenit, într-o postare virală pe X/Twitter care a adunat peste 18 milioane de vizualizări, scrie adevărul.ro

Femeia a fost diagnosticată cu boala Crohn în 2014.

„Sufăr de boala Crohn, de 11 ani, iar medicamentele pe care le luam nu aveau efect asupra mea. Acest lucru a dus la perforarea intestinului meu și am dezvoltat sepsis”, a spus ea, potrivit dailymail.

Beffy a povestit că, în timp ce era în comă, a continuat „să vadă lumini puternice”„

Am crezut că voi muri”, a continuat Beffy, amintindu-și că a fost „reintubată și adusă în a doua comă”, după ce plămânii ei au început să cedeze.

„A fost ca și cum aș fi urcat un deal abrupt, dar nu puteam respira deloc. Cel mai înfricoșător lucru pe care l-am trăit vreodată”, a spus ea.

Când a fost scoasă din comă, Beffy se afla într-o „stare profundă de psihoză”, marcată de o serie de halucinații înfricoșătoare – inclusiv apariția unei „figuri înfricoșătoare care stătea în spatele patului meu”.

În secțiunea de comentarii a tweet-ului său, care a adunat peste 225. 000 de aprecieri, Beffy a explicat ulterior că a fost plasată într-o comă indusă medical după ce a „dezvoltat septicemie” în urma administrării unui medicament greșit pentru boala Crohn.

Beffy are un blog numit „Beffy with the Bad Belly”, unde își împărtășește experiențele de viață cu boala Crohn.

Ce este boala Crohn?

Boala Crohn este o afecțiune digestivă chinuitoare care afectează viața a 115.000 de persoane în Marea Britanie și a 1,6 milioane în SUA.

Simptomele includ dureri abdominale, diaree și pierderi în greutate potențial periculoase.

Cauza bolii nu este cunoscută încă și în prezent nu există niciun tratament, însă unele persoane care suferă de această afecțiune au considerat că alimentația lor este un factor determinant.

Cu toate acestea, se știe deja că bacteriile joacă un rol major în provocarea bolii Crohn, pe lângă genetică și dietă.

Tratamentul convențional constă în medicamente ce suprimă producția de către sistemul imunitar a unei proteine numite TNF, care provoacă inflamație.

Un tip rar de cancer greu de detectat. Cum poate trece neobservat ani la rând și ce ar trebui să ridice semne de întrebare

Medicii atrag atenția asupra unui tip rar de cancer care rămâne adesea neobservat chiar și peste patru ani. Este vorba de cancerul tiroidian papilar, scrie adevarul.ro.

Această formă de cancer tiroidian rămâne nedetectată pentru o perioadă lungă de timp, în principal pentru că nu tinde să prezinte simptome evidente în fazele sale incipiente. De obicei, cancerul tiroidian papilar este descoperit întâmplător, în timpul controalelor regulate sau al testelor imagistice efectuate pentru alte probleme de sănătate.

Pacienții diagnosticați cu cancer tiroidian papilar „au adesea simptome pe care le ignoră timp de ani de zile până când primesc un diagnostic”, atrage atenția MD Anderson Cancer Center, subliniind că alte tipuri mai puțin frecvente de cancer tiroidian, cum ar fi cancerul tiroidian anaplastic sau cancerul tiroidian slab diferențiat, sunt mai agresive.

Cancerul tiroidian papilar se poate dezvolta în unul sau în ambii lobi tiroidieni și poate dura mai mulți ani până să se dezvolte.

Principalele simptome la care trebuie să fiți atenți

Experții în sănătate atrag atenția că simptomele cancerului tiroidian papilar pot să nu fie evidente, dar merită să acordați atenție următoarelor modificări: o tumoare sau un nodul nedureros în partea din față a gâtului, ganglioni limfatici măriți în zona gâtului, dificultăți la înghițire sau respirație – dacă tumora apasă pe esofag sau trahee, răgușeală sau modificări ale vocii, dureri de gât sau senzație de presiune, tuse cronică care nu este asociată cu răceli sau infecții.

Totuși, absența acestor simptome nu exclude prezența bolii. Dacă aveți suspiciuni, ar trebui să consultați un medic pentru o examinare.

De ce este cancerul tiroidian greu de detectat?

În medie, diagnosticul bolilor tiroidiene durează aproximativ 4,5 ani, arată un studiu realizat de Universitatea din Aberdeen.

Majoritatea pacienților se plâng de o întârziere a diagnosticului din cauza simptomelor neclare. Potrivit NHS (National Health Service), sistemul de asistență medicală de stat din Regatul Unit, cancerul tiroidian este o boală rară care reprezintă mai puțin de 1% din toate cancerele. Cel mai adesea se găsește la persoanele cu vârsta cuprinsă între 35-39 de ani sau după 70 de ani, iar femeile se îmbolnăvesc de 2-3 ori mai des decât bărbații.

Care sunt factorii de risc

Factorii de risc ai acestei boli sunt: modificările hormonale – femeile sunt mai predispuse la boală, probabil din cauza fluctuațiilor hormonale; predispoziția genetică – riscul este mai mare dacă au existat cazuri de cancer tiroidian în familie; expunerea anterioară la tratament cu radiații sau radioterapie; probleme tiroidiene – gușă, boala Hashimoto sau noduri benigne.

Cum decurge diagnosticul?

Pentru confirmarea acestui tip de cancer, medicul poate poate prescrie: ecografia glandei tiroide – pentru vizualizarea ganglionilor; o biopsie – prelevarea unei probe de țesut pentru analiză sau/și o tomografie computerizată sau imagistică prin rezonanță magnetică (CT, RMN) – dacă există suspiciunea de răspândire a bolii.

Cum se tratează cancerul tiroidian

Principala metodă de tratament este chirurgia.

Poate fi efectuată o lobectomie – îndepărtarea doar a părții afectate a glandei, sau se poate recurge chiar la tiroidectomie – îndepărtarea completă a glandei tiroide.

Terapia cu iod radioactiv e adesea necesară după operație, pentru a ucide celulele canceroase reziduale.

Cum se poate reduce riscul de cancer tiroidian

Deși nu există metode de prevenire garantate, puteți reduce riscul prin: un stil de viață sănătos – o dietă echilibrată, controlul greutății; renunțarea la alcool și fumat; examinări medicale regulate, mai ales dacă există o predispoziție ereditară.