Stația de asistență medicală urgentă din Soroca este închisă. Alte câteva stații din țară sunt în colaps, din cauza personalului medical infectat cu coronavirus

14/04/2020

Situație complicată la câteva stații de asistență medicală de urgență din țară. Serviciile nu mai pot fi oferite din cauza cadrelor medicale de pe ambulanțe care, rând pe rând, s-au infectat cu noul tip de coronavirus sau au contactat cu bolnavi afectați și au intrat în auto-izolare.

Despre acest lucru a vorbit ex-Ministrul Sănătății, Ala Nemerenco, într-o postare pe pagina sa de facebook:

,,Astăzi stația de asistență medicală de urgență din Soroca e închisă, Ștefan-Vodă e în colaps, Florești de asemenea, abia respiră, Caușeni, și tot așa cam în toată țara. Spitale sau secții închise, sub 500 lucrători medicali bolnavi și mii în carantină, despre care apropo, nimeni nu ne spune nimic. Cauzele sunt evidente, nu le mai ascunzi. Dar totuși mulți se întreabă, de ce?

Greșeală cea mai mare, și nu doar la AMU, ci și în spitale a fost că pacienții au fost împărțiți în 2 grupuri: suspecți COVID și non-COVID. Pentru cei non-COVID nu era obligatoriu echipament de protecție. Nimeni nu a dorit să învețe din experiența altora și să privească orice pacient ca o potențiala sursă de infecție. Cel mai grav că această tactică continuă și acum. Deci va mai continua și lanțul îmbolnăvirilor.

Doi. Echipamentul de protecție. A fost diferit pentru diferite categorii de personal. Da, este necesară o diferențiere, medicul de familie nu are nevoie de echipament ca pe reanimare. Dar nici în așa echipamente care nu peste tot au fost asigurate, nu ai cum să nu te infectezi. Mai ales personalul de pe ambulanțe. Și iată așa au mers sărmanii doctori în prima linie: în măști din bumbac, fără viziere, mănuși o pereche-maxim 2 în zi, piese de unică folosință care se dezinfectau și reutilizau etc.

Insuficiență în echipamente. Nu a existat buget suplimentar, nu e existat pregătire, nu au existat viziuni, și nici procurări. Pe 23-24 februarie eu deja băteam alarma la primele doua cazuri de deces în Italia și numai 60 de îmbolnăviri! Acum responsabilii ne spun povești la TV ca nu cunoștea nimeni atunci ce va fi. Alții puteau să nu cunoască, voi, prin funcțiile pe care le aveți, erați obligați.

Și gestionarea situației. În unele instituții e sub orice critică. În spitalul din Suceava au fost detașați medici militari cu experiență. Noi nici nu-i avem, cu regret, că nici armată nu prea avem. Și sunt absolut sigură că va cădea pe brânci tot sistemul de asistență de urgență din țara, dar administrația va rămâne bine-merci. Cum fără ea, draga?

Și indicația ministerului de a spitaliza pacienți COVID prin toate spitalele, in secțiile boli infecțioase sau alte secții. Astfel, infectând tot spitalul. Ma întreb, citește cineva rapoartele pe China, Italia, acolo, în comisiile acelea a lor?

De ce scriu aceasta? Fiindcă nu văd nicio schimbare în acțiunile luate greșit la început. Așa și se merge încăpățânat cu aceleași canvale. În speranța că dacă faci mai putine teste, ții situația sub control. Sau dacă ai algoritm COVID/non-COVID ești mare strateg. E legea aisbergului. Dacă nu-i apreciezi puterea și te orientezi pe ce e sus, te doboară”.

Semnele care indică agravarea unei infecții respiratorii

Odată cu instalarea sezonului rece crește numărul infecțiilor respiratorii, în cele mai multe cazuri fiind vorba despre răceală și gripă. Deși în majoritatea situațiilor astfel de afecțiuni pot fi tratate la domiciliu, conform recomandărilor oferite de medicul de familie sau de medicul infecționist, în unele cazuri manifestările clinice se pot agrava și atunci este necesară prezentarea într-un compartiment de primiri urgențe, scrie digi24.ro.

Persoanele care au un risc crescut de a dezvolta o infecție respiratorie și complicații ulterioare sunt cele cu un sistem imunitar slăbit, copiii, femeile însărcinate, pacienții cu boli cronice și vârstnicii. În unele situații, pe lângă manifestările clinice obișnuite în infecțiile respiratorii, precum tuse, strănut, congestie nazală, rinoree, o stare generală de rău și dureri musculare, pot să apară semne și simptome care indică agravarea acestei afecțiuni. Printre semnalele de alarmă se numără dispnee, adică dificultăți de respirație, wheezing sau respirație șuierătoare și febră persistentă. Indiferent de tipul infecției respiratorii, boala nu trebuie neglijată sau tratată necorespunzător, deoarece pot apărea complicații severe, precum pneumonia, sinuzita acută, bronșiectazia sau sindromul de detresă respiratorie la adult. Consultul medical este foarte important, pentru stabilirea diagnosticului corect și a tratamentului corespunzător, evitând astfel declanșarea acestor complicații. În cazul în care acestea totuși apar, este esențial ca pacientul să se prezinte de urgență la spital.

Crește numărul cazurilor de pneumonii și viroze la copii în Capitală

În municipiul Chișinău crește numărul cazurilor de bronhopneumonii, pneumonii acute, precum și viroze la copii. Despre aceasta a anunțat șefa-adjunctă la Direcția generală asistență medicală și socială, Marina Buga, în cadrul ședinței Primăriei, transmite Moldova1.

Potrivit Marinei Buga, cazuri de gripă nu au fost înregistrate.

„Situația epidemiologică s-a caracterizat prin prezența maladiilor infecțioase specifice perioadei sezonului rece. Este îmbucurător că nu sunt înregistrate cazuri de gripă. Motivele adresărilor sunt diverse, însă se atestă o creștere a adresărilor legate de bronhopneumonii, pneumonii acute, precum si virozele în mod special în rândul copiilor”, a declarat Marina Buga.

Conform datelor prezentate, în cadrul unităților de primiri urgente a spitalelor clinice municipale pe parcursul săptămânii trecute au fost înregistrate 3240 de adresări.

Peste 12 800 cetățeni au solicitat ambulanța în ultima săptămână

În perioada 18-24 noiembrie 2024, Dispeceratul comun de urgență al IMSP CNAMUP a înregistrat 12863 solicitări, inclusiv 1747 la copii. După acordarea asistenței medicale urgente la etapa de prespital, 5326 pacienți, dintre care 4230 adulți și 1096 copii au fost transportați la spitalele din țară. Din numărul total de solicitări – 319 au fost inutile, care nu corespundeau criteriilor de urgențe medico-chirurgicale, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Pe parcursul săptămânii, intervenția ambulanței a fost solicitată pentru pacienți din următoarele motive: 3736 urgențe cardiovasculare, dintre care 60 cu sindrom coronarian acut; urmate de 1894 patologii neurologice, dintre care 236 cu accidente vasculare cerebrale, 1548 boli respiratoria și 1132 urgențe traumatologice.

În perioada de referință, Serviciul de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească a fost solicitat pentru 61 persoane, care au suferit în urma a 47 accidente rutiere. După acordarea primului ajutor medical, echipele AMU au transportat 47 pacienți, inclusiv 8 copii la spital pentru continuarea tratamentului în condiții de staționar.

De asemenea au fost înregistrate 67 urgențe toxice, printre care 20 intoxicații cu medicamente, 18 intoxicații cu dioxid și monoxid de carbon, 9 cu ciuperci, 8 cu alcool, o persoană intoxicată cu droguri și 11 altele.

La Serviciul de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească au parvenit 36 solicitări pe motivul urgențelor generate de agenții chimici și de mediu: 17 persoane cu combustii, 11 cu mușcături/înțepături de insecte, 7 cu hipotermii și cite o persoană cu degerături și o electrocutare.