Doliu în medicina din Moldova. S-a stins din viață Profesorul universitar Zinaida Anestiadi

Pe 27 septembrie, medicul endocrinolog și profesorul universitar Zinaida Anestiadi s-a stins din viață la vârsta de 79 de ani. Astăzi, medicul va fi condus pe ultimul drum. Pe parcursul carierei sale, Zinaida Anestiadi a reușit să îmbine cu succes mai multe activități. A activat în calitate de medic endocrinolog la Spitalul Clinic Republican și profesor la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” . Pe lângă aceasta, specialista a creat Societatea Medicilor Endocrinologi din Moldova, a cărui președinte a fost până în prezent, scrie usmf.md.

separator

Zinaida Anestiadi s-a născut pe 1 septembrie 1938, în satul Sărătenii Vechi, raionul Teleneşti. În 1952 a absolvit Școala Medie din Orhei, iar trei ani mai târziu a fost admisă la Institutul de Stat de Medicină din Chişinău (n.r. astăzi USMF „Nicolae Testemițanu”). După absolvirea acesteia, în 1961 și-a început activitatea de medic endocrinolog la Spitalul Clinic Republican, iar trei ani mai târziu a reușit să înființeze Secţia de endocrinologie, pe care a condus-o timp de 13 ani.


În același timp, Zinaida Anestiadi a desfășurat și activități de cercetare. Ea a fost doctorand la Catedra de fiziologie a omului și a animalelor din cadrul Universității de Stat din Moldova. Rezultatele ştiinţifice au fost reflectate în teza de doctor în ştiinţe medicale „Tratamentul guşei difuze toxice cu iod radioactiv”, pe care a susținut-o cu succes în anul 1969.

12 ani mai târziu, specialista a susținut și teza de doctor habilitat în științe medicale pe tema „Diabetul zaharat şi vârsta – posibilităţile regresului şi remisiunii la stadiile inițiale”. Specialista a fost prima doctorandă din Moldova care a susținut teza în marele Centru Specializat în Endocrinologie de la Institutul de Endocrinologie şi Metabolism din Kiev, Ucraina.

În anii 1972-2009, Zinaida Anestiadi a fost endocrinologul principal al Ministerului Sănătății. În această perioadă a elaborat Programul naţional de profilaxie şi combatere a diabetului zaharat „MoldDiab” şi Programul naţional de eradicare a maladiilor iododeficitare ale glandei tiroide în Moldova.
Notorietatea profesorului Zinaida Anestiadi creşte odată cu fondarea Catedrei de endocrinologie în 1972, căreia i s-a dedicat până în 2009.

Zinaida Anestiadi a fost profesor universitar timp de 36 de ani. În această perioadă a împărtăşit din cunoștințele și experienţa sa discipolilor, reușind astfel să creeze o şcoală naţională de endocrinologie, în cadrul căreia se regăsesc medici şi savanţi talentaţi care duc faima Moldovei în străinătate.

Sursa: e-sanatate.md

De ce îți este greu să slăbești când urmezi o dietă

Poate s-a întâmplat să depui eforturi constante pentru a pierde kilograme în plus, dar fără să obții rezultatele așteptate. Atunci când dieta strictă și mersul la sală nu funcționează așa cum ți-ai dorit, sunt șanse mari ca factorii genetici să-ți încetinească procesul de scădere în greutate. Află de ce îți este greu să slăbești când urmezi o dietă, scrie catine.ro.

S-a demonstrat că, în funcție de structura ADN-ului, oamenii pot slăbi sau pot acumula kilograme în plus mult mai ușor. Există gene specifice asociate cu menținerea unei greutăți minime, dar și cu apariția obezității.

De ce îți este greu să slăbești când urmezi o dietă

Specialiștii susțin că deții mai puțin control asupra greutății tale decât ai crede. Moștenirea ta genetică îți influențează greutatea în proporție de 40%.

Oamenii de știință au creat un scor al factorilor de risc genetic pentru a ajuta persoanele care își doresc să piardă în greutate. Scorul s-a dovedit mai scăzut în cazul persoanelor slabe. În cazul persoanelor care suferă de obezitate s-a dovedit mai crescut, potrivit studiului publicat în revista PLOS Genetics. 

Studiul nu a inclus persoane cu tulburări mentale de alimentație sau afecțiuni medicale. Acesta s-a rezumat la persoanele sănătoase cu diferite variații de greutate.

O siluetă slabă se moștenește

Afecțiunile legate de obezitate, cum ar fi bolile cardiovasculare, accidentul vascular cerebral sau diabetul de tip 2, sunt printre principalele cauze de mortalitate la nivel global.

Cercetătorii își doresc să aprofundeze studiul pentru a crea noi strategii de slăbire destinate persoanelor ce se nasc cu genele obezității.

Persoanele care nu se nasc cu genele obezității, dețin alte gene care le protejează împotriva dezvoltării unor probleme de greutate. La fel ca obezitatea, o siluetă slabă se moștenește.

Dacă nu știi de ce îți este greu să slăbești când urmezi o dietă, află că genetica are un rol important în tendința ta de a fi slabă sau de a dezvolta obezitate. În general, persoanele slabe au mai multe șanse să aibă mai multe rude slabe, iar persoanele obeze au mai multe șanse să aibă mai multe rude care suferă de obezitate.

Aproximativ o treime dintre oameni reușesc să mențină o greutate normală, în ciuda expunerii la medii alimentare sărace. O parte din calitățile acestora se datorează genelor moștenite. Totuși, alți factori, cum ar fi diferențele individuale ale stilului de viață sau microbii intestinali, pot fi responsabili.

Ipoteze

Studiul contestă presupunerea că persoanele supraponderale sunt leneșe sau lipsite de voință. Totodată există o mulțime de alți factori, pe lângă cei genetici, care determină greutatea unui pacient, cum ar fi dieta și efectuarea unor exerciții fizice.

Prevalența în creștere a obezității este determinată de mai mulți factori. Aceștia includ consumul de alimente bogate în calorii și niveluri reduse de activitate fizică.

Persoanele mai slabe sunt predispuse genetic la un risc redus de apariție a obezității. Totuși, factorii de risc ai unui stil de viață nesănătos pot influența la fel de mult greutatea ca factorii genetici.

Se recomandă ca întotdeauna să-ți menții un program sănătos, indiferent de greutatea sau de predispoziția ta genetică. De asemenea, este important să te asiguri că ai o dietă bine echilibrată, faci exerciții fizice regulate, consumi alcool cu ​​moderație, nu fumezi și dormi suficiente ore.

De asemenea, poți include în dieta ta, alimente care au proape zero calorii. Printre acestea se numără: merele, afinele, morcovii sau varza furajeră (kale).

Bărbatul care suferă de diaree de trei decenii, începând cu vârsta de doar două luni. Ce diagnostic i-au pus medicii

Un bărbat a luptat cu diareea timp de peste trei decenii din cauza unei afecțiuni genetice rare. Bărbatul în vârstă de 33 de ani, căruia nu i s-a dezvăluit numele, a fost afectat de scaune diareice începând cu vârsta de doar două luni și a fost spitalizat de cel puțin opt ori din cauza acestei probleme.

Fonctionnement des intestins (intestin grêle et gros intestin) - Index Santé

Medicii nu au reușit să diagnosticheze afecțiunea timp de decenii – înainte de a descoperi în cele din urmă că are o mutație rară care determină sistemul său imunitar să devină dezechilibrat și să atace intestinele, provocând diaree.

Tânărul din Boston a primit un transplant de măduvă osoasă pentru a trata afecțiunea și acum nu mai este nevoit să petreacă ore întregi pe toaletă în fiecare zi.

Într-un raport de caz publicat în New England Journal of Medicine, medicii au declarat că l-au diagnosticat cu sindromul de disfuncție imună, poliendocrinopatie, enteropatie, legat de cromozomul X (sindromul IPEX).

Testele au arătat că avea o mutație care este responsabilă de reglarea unui tip de celule albe din sânge numite celule T. Acest lucru a cauzat sindromul, care apare atunci când sistemul imunitar hiperactiv începe să atace propriile țesuturi și organe ale corpului, confundându-le cu invadatori.

Această afecțiune este extrem de rară, afectând aproximativ unul din fiecare 1,6 milioane de oameni conform Spitalului pentru Copii din Philadelphia – sau mai puțin de 200 de indivizi în Statele Unite.

Medicii nu au dezvăluit identitatea bărbatului, dar au menționat că acesta locuia într-un stat din zona de mijloc a coastei de est a SUA și lucra în vânzări.

Pentru a combate diareea, el a urmat o dietă extrem de restrictivă începând de la vârsta de doi ani, eliminând din alimentație toate produsele lactate, soia, glutenul, ouăle, nucile, arahidele, peștele și fructele de mare.

De asemenea, a luat mai multe medicamente pentru a suprima sistemul său imunitar, inclusiv prednison, care este utilizat în mod obișnuit pentru tratarea reacțiilor alergice.

Cu toate acestea, ca rezultat, el era mai predispus la boli precum pneumonie și infecții ale căilor respiratorii superioare.

Când medicii din Boston au aflat pentru prima dată de cazul său, au afirmat că bărbatul avea o greutate sănătoasă, dar prezenta tensiune arterială ridicată.

Pacientul suferea, de asemenea, de rozacee, o afecțiune în care fața și gâtul devin roșii, și avea episoade ocazionale de eczemă – un alt semn al unui sistem imunitar hiperactiv. Încă din primii ani de viață, diareea a început când avea doar două luni și a afectat creșterea sa. Medicii l-au tratat cu medicamente imunosupresoare pentru a opri atacul corpului asupra propriilor țesuturi și, implicit, pentru a preveni diareea.

Cu toate acestea, când avea patru ani și au încercat să reducă dozele, scaunele moi s-au întors rapid. Au încercat mai multe tratamente diferite până când pacientul a ajuns la vârsta de 13 ani, dar diareea continua să reapară.

După această perioadă, diareea devenea atât de severă încât la fiecare doi până la patru ani pacientul era spitalizat. Diareea cronică pune pacienții într-un mare pericol de deshidratare și malnutriție, din cauza pierderii de apă, nutrienți și electroliți prin scaun. În cazurile grave, aceasta poate duce la spitalizare și chiar pune viața în pericol.

Afecțiunea are, de asemenea, un impact major asupra calității vieții, provocând probleme de rușine, izolare socială și distres. Persoanele afectate pot fi mereu conștiente de unde se află cea mai apropiată toaletă, de exemplu.

Medicii au decis să transfere pacientul la Massachusetts General Hospital când diareea a recidivat din nou, la vârsta de 33 de ani.

Aici, au început prin efectuarea unei esofagogastroduodenoscopii (EGD) pentru a verifica intestinul, care a relevat gastrită și atrofie a colonului – adică o diminuare a dimensiunii și funcției acestuia.

Analizele de sânge au arătat niveluri crescute de anticorpi și celule albe din sânge. Medicii au efectuat și teste genetice, care au dezvăluit mutația. Înainte, s-a sugerat că pacientul suferea de enteropatie autoimună – o tulburare rară în care sistemul imunitar vizează în mod greșit celulele care acoperă intestinele. Dar după aceste teste, i s-a pus diagnosticul de sindrom IPEX – o afecțiune rară în care mutațiile genetice determină disfuncționarea sistemului imunitar, scrie Dailymail.

Pentru a trata această afecțiune, medicii au propus un transplant de măduvă osoasă de la un donator sănătos. Măduva osoasă este locul în care sunt produse multe celule albe din sânge și implantarea țesutului de la un donator sănătos ar asigura și prezența de celule imunitare sănătoase, capabile să stopeze atacurile necontrolate. Din cauza începutului pandemiei de Covid la acea vreme, au întâmpinat inițial dificultăți în găsirea unui donator. Medicii au încercat mai întâi cu fratele său, care era sănătos, dar la trei luni după acest transplant, diareea a revenit, iar teste au arătat că organismul său a respins țesutul. Pacientul a fost apoi programat pentru un al doilea transplant cu un donator compatibil, dar fără legătură de rudenie, care a avut succes. La opt luni după aceasta, diareea nu a reapărut.

sursa

Frunzele de viță de vie, excelente în menţinerea greutăţii, prevenirea cancerului și combaterea îmbătrânirii premature

Frunzele viței de vie pot fi considerate un aliment sănătos, întrucât manifestă acțiune depurativă și diuretică, contribuie la scăderea nivelului de colesterol în sânge, previn obezitatea și armonizează metabolismul. Acestea sunt bogate în fibre dietetice şi nutrienți, inclusiv vitaminele A, C, E, K, B, conţin calciu, magneziu, cupru, mangan, fier.



separator

Lincoln-Peak-Vineyard-wild-grapevine-leaf-650

Frunzele de viță de vie conţin sintaza stilben, o enzimă ce încurajează producerea resveratrolului la nivelul organismului. Consumul frunzelor de vie aduce mai multe beneficii organismului.

În afecţiuni ale venelor

Frunzele sunt potrivite în consum pentru cei care suferă de insuficiență venoasă cronică la nivelul membrelor inferioare, afecțiune responsabilă de apariţia edemului și umflarea picioarelor.

În diabetul zaharat

Datorită faptului că sunt bogate în fibre şi substanţe antioxidante şi nu conţin zahăr, având şi un indice glicemic scăzut, frunzele de vie sunt benefice în alimentaţie pentru cei care suferă de diabet zaharat.

Protejează împotriva cancerului

Frunzele de vie ajută în combaterea proceselor inflamatoare cronice în organism, protejează contra cancerului, bolilor cardiovasculare, manifestând în acelaşi timp acţiune antibacteriană în organism.

Combat artrita

În compoziția frunzelor se găsește o bună cantitate de resveratrol, antioxidant benefic prezent şi în struguri, acizi grași esențiali Omega 3, fapt ce recomandă folosirea frunzelor de vie în tratamentul afecțiunilor cardiovasculare, nivelului crescut de colesterol în sânge, prevenirea accidentelor vasculare cerebrale, combaterea artritei, cancerului de sân, de colon și de prostată.

P1130286

Previn îmbătrânirea prematură

Conținutul bogat de antioxidanți asigură frunzelor de viţă de vie efecte de anti-îmbătrânire la nivelul întregului organism. Cantitățile bogate de polifenoli, vitamina E oferă beneficii pielii.

Excelente în menţinerea siluetei sănătoase

Frunzele de viţă de vie sunt bogate în fibre dietetice şi conţin foarte puţine calorii. În plus, sunt un aliment cu indice glicemic scăzut, ceea ce înseamnă că nu îţi vor stimula rapid pofta de mâncare după ce le consumi, oferind un nivel bun de saţietate. Aceste calităţi fac din frunzele de vie un aliment excelent în menţinerea siluetei sănătoase şi prevenirea obezităţii.

Alimente pe care le poţi combina cu exerciţiile fizice, pentru un efect rapid în cura de slăbire

Remedii cu frunze de viță de vie

Pe lângă faptul că le poţi include în meniu şi consuma ca atare, din frunzele viței de vie poţi prepara infuzie, decocturi și ceaiuri medicinale.

Pentru a prepara ceaiul, adaugă 200g de frunze în 2 litri de apă și lasă să fiarbă timp de 5 minute. Serveşte ceaiul cald, dimineața, după luarea mesei.

Ceai de viță de vie pentru slăbit

Dacă doreşti să topeşti câteva kilograme în plus, prepară un ceai din 50g de frunze de viță de vie și 1 litru de apă clocotită. Imediat după primele clocote, lasă lichidul să fiarbă la foc mic, timp de 20 de minute. Îndepărtează vasul de pe foc, lasă la infuzat 15 minute și strecoară. Poţi consuma ceaiul obținut pe parcursul întregii zile, în jur de trei ceşti pe zi, după servirea fiecărei mese principale.

Cele mai bogate alimente în fibre, esenţiale pentru sănătate şi slăbit

Tinctură din frunze de vie

Ca remediu natural pentru afecțiuni cardiovasculare, venoase, se prepară o tinctură din frunze de vie. Pune la macerat frunzele proaspete, în alcool de 60 de grade, timp de 15 zile. Vei obține o tinctură din care vei lua câte 1 linguriță de 3 ori pe zi.

Comprese pentru dureri de cap

În uz extern, frunzele de vie pot fi folosite sub formă de comprese pentru ameliorarea durerilor de cap. După ce ai spălat bine frunzele proaspete de impurități, zdrobeşte-le ușor și aplică-le pe frunte să acţioneze timp de 15 minute.

sursa

O celebră actriță a anunțat că are cancer
Articolul anterior
Un bărbat din Drochia a murit după ce a căzut din cabina camionului pe care îl conducea
Articolul următor