Mamele vor putea însoți copiii mici internați în secțiile de terapie intensivă și reanimare

08/05/2017

Ştiri

Copiii spitalizați în secțiile de terapie intensivă și reanimare se vor putea afla în permanență sub supravegherea unuia dintre părinți. Ministerul Sănătății va elabora și aproba un Regulament care va reglementa accesul adulților în aceste secții.

Decizia a fost luată după ce părinții s-au plâns că nu-și pot însoți copiii în saloanele de terapie intensivă și reanimare.

Potrivit e-medicina.md, mai multe mame au depus o petiție la Ministerul Sănătății, prin care au solicitat ca practica accesului părinților în secțiile de terapie intensivă și reanimare pentru minori să fie instituită în toate instituțiile medicale. Petiționarele au explicat că internarea copiilor în lipsa unei persoane apropiate este traumatizantă pentru cei mici. De asemenea, acestea au făcut referire la legislația națională și internațională, care nu interzice părinților să-și supravegheze copiii în perioada spitalizării.

„Procedurile medicale sunt realizate forțat, fapt care afectează psihologic copiii. Unii chiar sunt legați de pat cu funii, pentru ca să nu evadeze când își revin după anestezie. De asemenea, pacienții sunt lăsați să plângă până ajung în stare de isterie și adorm plângând. În același timp, mamele stau sub ușă și plâng de durere, pentru că li se interzice să-și țină copilul în brațe și să-l liniștească. Din cauza acestei practici, copiii rămân afectați psihologic o perioadă îndelungată”, se menționează în petiție.

Revendicările mamelor au fost discutate în cadrul unei ședințe la Ministerul Sănătății.

„Nu avem condiții pentru a le permite părinților să se afle non-stop alături de copii. Secția de Terapie Intensivă reprezintă o sală mare, cu mai multe paturi. Fiecărui pacient îi revine câte 13 metri pătrați și acest spațiu trebuie respectat. Este imposibil să stea și părinții în aceste condiții. Vom demara însă în curând reparația secției și vom crea condiții și pentru părinți”, a explicat Alexandru Holostenco, directorul Spitalului Clinic Municipal pentru Copii „Valentin Ignatenco”.

„În situații de urgență nu aș accepta prezența părinților. Legea stipulează că dreptul la viață a pacientului este prioritar. Iar adultul poate împiedica, prin comportamente necontrolate, procesul de acordare a ajutorului medical. Aceasta poate afecta starea de sănătate a copilului. Avem în secție 11-15 pacienți. Dacă se mai adaugă încă tot atâția adulți, în ce transformăm secția?”, a precizat Valentin Țurea, vicedirector medical al Institutului Mamei și Copilului.

Ministrul Sănătății a propus crearea unui grup de lucru care să examineze situația, să identifice soluții și să stabilească reguli clare pe care trebuie să le respecte părinții admiși în secțiile de terapie intensivă și reanimare. Petiția a fost semnată de 30 de mame.

O nouă intervenție SMURD: Un copil de 11 ani a fost transportat de urgență la Cluj-Napoca

Un copil de 11 ani, grav bolnav, a fost transportat, în colaborare cu Serviciul SMURD România, la Cluj Napoca. Intervenția a avut loc joi, 24 aprilie, ora 18:00.

Copilul a fost spitalizat la 31 martie la Institutul Mamei și Copilului din Chișinău, cu o patologie severă. Aici, copilului i s-au efectuat investigațiile necesare cazului și tratament corespunzător.

Totuși, starea pacientului rămânea a fi foarte gravă, fără evoluție pozitivă la tratament. În aceste condiții, medicii specialiști, printr-un consiliu medical extins și consult interspitalicesc transfrontalier cu colegii din România, au decis transferul micuțului la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca pentru tratament neurochirurgical specializat.

Astfel, misiunea transfrontalieră a avut drept scop transportarea copilului în timp util și a fost realizată cu succes. Specialiștii basarabeni au asigurat transferul asistat cu monitorizarea parametrilor vitali și au predat în siguranță pacientul la vama Leușeni echipajului SMURD Iași.

Adolescenții care se culcă devreme și dorm mai mult au mintea mai ageră

Adolescenții care se culcă mai devreme și dorm mai mult decât colegii lor tind să aibă abilități mentale mai bune și să obțină rezultate mai bune la testele cognitive, au concluzionat cercetătorii, scrie The Guardian citat de g4media.ro.

Un studiu efectuat pe mai mult de 3.000 de adolescenți a arătat că cei care s-au culcat mai devreme și au dormit cel mai mult au obținut rezultate mai bune decât ceilalți la citire, vocabular, rezolvarea problemelor și alte teste mentale.

Cercetătorii se așteptau ca adolescenții cu obiceiuri sănătoase de somn să obțină scoruri mai bune decât cei care dormeau prost, dar au fost surprinși de impactul pe care îl aveau chiar și diferențele mici de somn.

„Credem că somnul determină abilitățile cognitive mai bune, în parte pentru că ne consolidăm amintirile în timpul somnului”, a declarat Barbara Sahakian, profesor de neuropsihologie clinică la Universitatea din Cambridge.

O noapte bună de odihnă a fost asociată de mult timp cu performanțe mentale mai bune, însă cercetătorii sunt încă pe cale să stabilească ce se întâmplă în adolescență, când dezvoltarea crucială a creierului coincide cu o schimbare către ore de culcare mai târzii și mai puțin somn în general.

Echipa lui Sahakian și cercetătorii de la Universitatea Fudan din Shanghai au analizat datele a 3.222 de tineri care au participat la studiul privind dezvoltarea cognitivă a creierului adolescenților, cea mai mare investigație pe termen lung privind dezvoltarea creierului și sănătatea copiilor din SUA. Cei care au participat au fost supuși unor scanări ale creierului, unor teste cognitive și și-au urmărit somnul cu ajutorul Fitbits.

Conform studiului, chiar și cei cu cele mai bune obiceiuri de somn au dormit mai puțin decât recomandă experții. Potrivit Academiei Americane de Medicină a Somnului, tinerii între 13 și 18 ani ar trebui să doarmă între opt și 10 ore pe noapte.

Adolescenții s-au împărțit în trei grupuri distincte. Primul, aproximativ 39%, se culca cel mai târziu și se trezea cel mai devreme, dormind în medie șapte ore și 10 minute pe noapte. Al doilea grup, aproximativ 24%, a dormit în medie șapte ore și 21 de minute. Al treilea, aproximativ 37%, s-a culcat cel mai devreme, a dormit cel mai mult, aproximativ 7 ore și 25 de minute.

Deși nu au existat diferențe semnificative în realizările educaționale ale diferitelor grupuri, cei din grupul trei au obținut cel mai mare scor la testele cognitive, urmați de grupul doi, iar grupul unu a obținut cel mai slab scor. Scanările cerebrale au arătat că cei din grupul trei aveau cele mai mari volume cerebrale și cele mai bune funcții cerebrale. Detaliile sunt publicate în Cell Reports.

Sahakian a declarat că a fost „surprinzător” faptul că diferențele minore în somn au avut un astfel de impact, adăugând: „Aceasta sugerează că diferențele mici în cantitatea de somn se acumulează în timp pentru a face o mare diferență în rezultate”.

Pentru adolescenții care doresc să își îmbunătățească somnul și să stimuleze abilitățile mentale, Sahakian recomandă exerciții fizice regulate pentru a ajuta la somn și să nu folosească telefoanele mobile sau computerele seara târziu.

Colin Espie, profesor de medicina somnului la Universitatea din Oxford, care nu a fost implicat în studiu, a declarat: „Una dintre consecințele faptului că avem creiere foarte evoluate, care pot efectua sarcini complexe, este că, în calitate de oameni, suntem deosebit de dependenți de somn, nu în ultimul rând în anii de dezvoltare.

„După cum arată această cercetare, adormitul târziu și somnul mai puțin sunt problematice. Fără îndoială, acest lucru este exacerbat în zilele de școală, când tinerii trebuie să se trezească relativ devreme pentru școală și să recupereze în weekend – un fenomen cunoscut sub numele de „jet lag social”.

El a adăugat: „Am face bine ca societate să punem mai mult accentul pe somn, de exemplu, încorporând mai mult conținut privind sănătatea somnului în educația personală și socială la școala secundară.” Proiectul Teensleep de la Oxford propune modalități de a-i ajuta pe adolescenți să-și îmbunătățească sănătatea somnului.

Gareth Gaskell, profesor de psihologie la Universitatea din York, a salutat accentul pus pe adolescența timpurie. „Aș dori să văd mai multe studii de intervenție în timpul adolescenței, astfel încât să putem afla cum să ajutăm adolescenții care ar putea avea modele de somn suboptimale. Adesea, se pot face schimbări destul de simple ale rutinei de culcare, de exemplu în ceea ce privește utilizarea ecranului, pentru a îmbunătăți momentul și durata somnului.”

17 medicamente noi vor apărea în farmaciile din Republica Moldova

Un număr de 17 medicamente noi vor apărea în farmaciile din Republica Moldova. Lista acestora a fost autorizată de Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM), transmite MOLDPRES.

În total, Comisia medicamentului din cadrul AMDM a autorizat astăzi 25 de produse medicamentoase, dintre care 17 – primar (medicamente noi) și opt – repetat.

Printre medicamentele autorizate primar se numără VizuSol și Dexanest.

VizuSol sunt picături oftalmice utilizate la adulți pentru tratamentul inflamației postoperatorii după intervenţii chirurgicale la nivelul ochiului.

Dexanest este utilizat pentru asigurarea sedării pentru pacienţi adulţi în secţiile de terapie intensivă, anestezie și reanimare din spitale sau pentru sedarea conștientă în timpul diferitelor proceduri de diagnostic sau proceduri chirurgicale.