După ce în România, Ministerul Sănătății de la București a decretat, ieri, stare de epidemie în toată țara, în legătură cu o boală extrem de contagioasă, precum rujeola, care a condus inclusiv la trei decese în rândul copiilor, în Moldova, deocamdată, nu au fost înregistrate cazuri de rujeolă. În schimb, în ţara noastră se înregistrează tot mai multe cazuri de tuse convulsivă la copii şi asta, potrivit specialiştilor, s-ar întâmpla din cauză că tot mai mulţi părinţi refuză să-şi vaccineze copiii.
Datele statistice arată că moldovenii în ultimii zece ani s-au îmbolnăvit de rujeolă peste hotare, în Rusia sau România, și au adus boala acasă, ultimele două cazuri de îmbolnăvire fiind înregistrate în anul 2014.
Potrivit medicilor, rujeola este o infecţie cu o contagiozitate de 100 de procente, adică fiecare persoană care nu este vaccinată, la contactul cu virusul face în mod obligatoriu rujeolă. În prezent, în Moldova, rata copiilor vaccinați contra rujeolei este de 85%. În aceste condiţii nu există un risc major de instalare a unei epidemii de rujeolă în ţară.
În schimb, în R. Moldova sunt înregistrate mai multe cazuri de tuse convulsivă printre copiii mici, potrivit e-sanatate.md. Mai exact, numărul acestora este în creștere de cinci ori față de aceeași perioadă a anului 2015. Specialiștii de la CNSP anunță că din totalul de 201 de cazuri, 94 au fost înregistrate printre micuții de până la doi ani, restul au până la 17 ani. Asta înseamnă de cinci ori mai multe persoane afectate decât anul trecut.
Responsabilii de la CNSP spun că de vină ar fi părinții care nu-și vaccinează copiii împotriva tusei convulsive.
„În primul rând sunt refuzuri la vaccinuri, adică copiii mici sunt lăsați nevaccinați. La o parte dintre ei sunt scrise date fictive în documentația medicală de imunizare, Ei refuză, pentru că au citit verzi și uscate pe internet, alții au alte motive, alții se cred foarte deștepți”, explică Anatol Melnic, specialist din cadrul CNSP pentru sursa citată.
Medicul afirmă că odată lăsați nevaccinați, copiii mici se pot îmbolnăvi ușor de la adulții care suferă de această maladie.
„În cazul în care copiii mici sunt nevaccinați, ei foarte ușor pot fi infectați de copiii mari și adulți, care suferă de tusea convulsivă. Aceasta se mai numește tuse de 100 de zile. Ea poate da complicații la sistemul nervos central sau poate afecta aparatul respirator. Această tuse poate trece în bronșită cronică și chiar astm bronșic””, a mai precizat medicul.
„Tusea apare fără febră, este o tuse seacă, aceasta poate apărea din primele două săptămâni ale copiilor sugari și apoi poate căpăta un caracter de acces, cel mai frecvent noaptea”.
În Moldova vaccinul împotriva tusei convulsive este unul obligatoriu, fiind inclus în programul național de imunizări. Profilaxia împotriva acestei maladii se efectuează prin vaccinarea cu DTP (vaccin asociat diftero-tetano-pertussis). Vaccinarea, conform calendarului național de imunizări, se efectuează la vârsta de 2,4,6 luni, iar revaccinarea se face la 22-24 de luni. Vârsta maximă la care se poate administra vaccinul ce conține pertussis este de 7 ani.
Potrivit medicului, cei care refuză să-și vaccineze copii, sunt de regulă persoane cu studii superioare, ,,chiar și o parte dintre lucrătorii medicali, precum și cei care au motive filosofice și religioase”.
,,Unii mai spun că dacă difterie nu este, de ce trebuie să-și vaccineze copilul contra difteriei? Ei nu înțeleg că difterie nu-i din cauza că au fost vaccinați alţi copii”, mai adaugă medicul.
Tusea convulsivă, numită și tusea măgărească, este una dintre cele mai grave forme de tuse printre copii. Boala afectează căile respiratorii superioare, fiind cauzată de o bacterie numită Borderella pertussis. Cel mai des, de pe urma ei, au de suferit copiii. Boala se manifestă prin accese repetate și insistente de tuse spasmodică care durează 1-5 minute și se termină cu eliminarea mucusului vâscos și cu vomitări. În formele grave, timp de 24 de ore pot fi chiar și 15-30 astfel de accese. Pneumonia bacteriană este cea mai frecventă complicație cu potențial mare de deces. Boala prezintă un pericol mare pentru nou-născuții care încă nu sunt vaccinați.
Ea se manifestă prin congestie nazală, strănut, eliminare de spută densă, înroșirea feței, înlăcrimare, vomă, obstrucția căilor respiratorii. Medicii precizează că tusea devine severă și simptomele se agravează, astfel mucusul se acumulează în interiorul căilor respiratorii și determină episoade de tuse chinuitoare.
La copii vaccinați, tusea convulsivă evoluează atipic, simplu sau asimptomatic. Tusea este ușoară, uscată, cu o durată de 5-7 săptămâni. Complicații, practic, nu apar. La adulți prevalează formele ușoare. Un pericol epidemiologic mare constituie persoanele care activează în colectivele de copii.
