Moldova va renunța la termometrele cu mercur

11/04/2017

Ştiri

Republica Moldova s-a angajat să elimine importul şi utilizarea produselor cu conţinut de mercur prin ratificarea Convenţiei de la Minamata. În particular, convenţia stabileşte lista de produse cu adaos de mercur şi data de stopare a fabricării, importului sau exportului acestora.

La evenimentul organizat cu ocazia ratificării convenţiei, ministrul mediului a declarat că există suficiente studii care demonstrează că mercurul este extrem de periculos în egală măsură pentru sănătate şi pentru mediu, transmite IPN, citată de jurnal.md.

Ministrul a precizat că deja a fost adoptat cadrul legal care interzice importul şi plasarea produselor cu mercur în Moldova, iar intenţia autorităţilor este să scoată definitiv din uz produsele cu mercur.

„Avem circa două milioane de becuri cu mercur în diverse instituţii. Acestea trebuie să fie colectate şi reciclate. În acest sens, va exista un centru de stat care va pregăti infrastructura de preluare a acestor produse cu titlu gratuit. Lămpile şi termometrele care mai sunt în uz vor ajunge la o linie unde mercurul va fi scos, depozitat şi transportat”, a mai spus ministrul mediului.

Reprezentanta United Nations Environment Programme, Giovanna Chiodi Moiré, a spus că peste 40 de state au ratificat Convenţia de la Minamata privind mercurul şi a mulţumit conducerii Republicii Moldova că s-a alăturat acestui angajament global.

Deşi Republica Moldova nu produce mercur, pe piaţa internă sunt însă plasate un şir de produse cu conţinut de mercur, cum ar fi: tuburi fluorescente, baterii şi acumulatori, dispozitive de măsurare. Acestea, dacă nu sunt tratate în mod corespunzător, prezintă pericol.

Mercurul este un element natural, care se găseşte în cantităţi mici în aer, apă, sol şi în componenţa tuturor vieţuitoarelor. Acesta și compuşii săi sunt toxici pentru sistemul nervos, organele reproductive, glandele endocrine şi sistemul cardiovascular, informează Centrul Național de Sănătate Publică.

În casele noastre, există mai multe produse cu un conţinut de mercur, cum ar fi termometrele şi sfigmomanometrele (aparat folosit la măsurarea presiunii arteriale), bateriile de unică folosinţă, lămpile fluorescente, dispozitivele electronice.

Este bine de ştiut că, în caz de deteriorare sau spargere a unui asemenea obiect, trebuie întreprinse următoarele măsuri:

– informați prin telefon Centrul de Sănătate Publică municipiul Chișinău (022 574 407, şef Grup riscuri chimice şi toxicologie) și solicitați ajutor metodic,
– solicitaţi ajutorul Autorităţilor Publice Locale (APL),
– ventilaţi odaia sau încăperea,
– părăsiţi odaia sau încăperea, închideţi uşile şi interziceţi accesul,
– după posibilitate, trataţi suprafaţa poluată,
– suprafaţa poluată se prelucrează cu o soluţie de săpun şi sodă alimentară (bicarbonat de sodiu) (40 gr de săpun şi 50 gr de sodă alimentară se dizolvă într-un litru de apă fiartă răcită) ori soluţie de permanganat de caliu concentrată,
– în cazul când a existat contactul pielii sau a ochilor cu mercur, spălaţi pielea și ochii sub un jet de apă caldă, timp de cel puţin 10 – 15 min.,
– utilizaţi mănuşi de cauciuc ori material plastic şi îmbrăcaţi haine vechi,
– pentru suprafaţa dură, folosiţi un carton ori o bucată de card, iar pentru mărgele foarte mici – bandă adezivă ori foi de hârtie umede,
– dacă spațiul este denivelat, utilizați pipeta, banda adezivă, para de cauciuc, seringa,
– în cazul scurgerii pe covor, este necesar de a scoate covorul cu atenție din odaie sau de a tăia secțiunea contaminată,
– în final, ștergeți zona cu o cărpă umedă,
– plasaţi mercurul colectat într-un vas cu apă,
– dacă totuşi aţi înghiţit mercur, trebuie să beţi apă sărată (o lingură de sare de bucătărie la un pahar de apă), informează CNSP.

În caz de otrăvire cu mercur sau cu anumiţi compuşi ai acestuia, apar simptome de tipul: dureri de cap, slăbiciune generală, dureri la deglutiţie, nervozitate, dureri în abdomen, dureri a gingiilor şi sângerarea acestora, stomatită mercurică. Dacă aţi observat oricare dintre simptomele indicate, contactaţi de urgenţă medicul de familie.

Cum să evităm intoxicațiile cu mercur?

Pentru a evita intoxicaţiile cu mercur, trebuie ştiut următoarele:

– nu se atinge mercurul cu mâinile goale,
– nu se aruncă mercurul la gunoi,
– nu se foloseşte aspiratorul, vacuumul, peria, mopul sau mătura,
– nu se ridică praful în odaie,
– nu se aruncă mercurul în chiuvetă sau în rețeaua de canalizare,
– nu se spală hainele contaminate cu mercur în mașina de spălat,
– nu se folosesc produse de curățat de uz casnic pentru a curăța mercurul (cu un conţinut de amoniac sau clor),
– se procură produse alternative fără conţinut de mercur, sfigmomanometre digitale sau electronice, termometre din sticlă cu aliaj de galiu-indiu-staniu, în loc de mercur.

Toate deşeurile de echipamente electrice şi electronice trebuie reciclate şi nu pot fi eliminate de rând cu deşeurile municipale generale.

A fost recunoscut oficial diabetul de tip 5, o nouă formă agresivă a bolii care afectează tinerii

O nouă formă de diabet, care nu este asociată cu obezitatea, a fost recunoscută oficial de către Federația Internațională de Diabet (IDF). Diabetul de tip 5, așa cum a fost denumit, afectează aproximativ 25 de milioane de persoane la nivel global.

Afecțiunea apare în special la adolescenți și adulți tineri, subponderali și subnutriți, și este cauzată de o producție insuficientă de insulină, indusă de malnutriție, potrivit The Independent.

Spre deosebire de tipurile cunoscute de diabet – tip 1 (autoimun) și tip 2 (corelat cu stilul de viață) – această formă nu are legătură cu obezitatea, fiind de multe ori confundată cu celelalte tipuri, ceea ce a dus la tratamente greșite și complicații grave.

Diabetul de tip 5 a fost recunoscut oficial în urma unui vot desfășurat pe 8 aprilie 2025, în cadrul Congresului Mondial al Diabetului organizat de IDF la Bangkok. Totodată, a fost creat un grup internațional de lucru care va elabora ghiduri de diagnostic și tratament, pentru a sprijini cadrele medicale în recunoașterea și tratarea acestei afecțiuni.

„A fost istoric subdiagnosticat și înțeles greșit. Recunoașterea oficială este un pas crucial în direcția conștientizării unei probleme devastatoare”, a declarat dr. Meredith Hawkins, profesor de medicină la Albert Einstein College of Medicine.

Ea avertizează că mulți pacienți primesc tratamente nepotrivite, uneori chiar periculoase, cum ar fi administrarea excesivă de insulină, care poate fi fatală în acest context.

„Diabetul legat de malnutriție este mai frecvent decât tuberculoza și aproape la fel de frecvent ca HIV/SIDA, dar lipsa unui nume oficial a împiedicat eforturile de diagnosticare și identificare a unor terapii eficiente”, a mai spus dr. Hawkins.

De-a lungul timpului, medicii au observat cazuri în care pacienții – de obicei tineri și slabi – prezentau simptome asemănătoare diabetului de tip 1, dar nu răspundeau la tratamentul cu insulină.

Abia în 2022, o echipă de cercetători a demonstrat că această formă este fundamental diferită de tipurile clasice de diabet, având la bază un defect metabolic profund în capacitatea organismului de a secreta insulină.

În prezent, nu există un tratament standard pentru diabetul de tip 5. Potrivit specialiștilor, alimentația pacienților ar trebui să includă mai multe proteine și mai puțini carbohidrați, în paralel cu corectarea deficiențelor de micronutrienți.„Totul trebuie cercetat atent, acum că avem recunoaștere oficială și sprijin internațional”, a subliniat dr. Hawkins.

O nouă intervenție SMURD: Un copil de 11 ani a fost transportat de urgență la Cluj-Napoca

Un copil de 11 ani, grav bolnav, a fost transportat, în colaborare cu Serviciul SMURD România, la Cluj Napoca. Intervenția a avut loc joi, 24 aprilie, ora 18:00.

Copilul a fost spitalizat la 31 martie la Institutul Mamei și Copilului din Chișinău, cu o patologie severă. Aici, copilului i s-au efectuat investigațiile necesare cazului și tratament corespunzător.

Totuși, starea pacientului rămânea a fi foarte gravă, fără evoluție pozitivă la tratament. În aceste condiții, medicii specialiști, printr-un consiliu medical extins și consult interspitalicesc transfrontalier cu colegii din România, au decis transferul micuțului la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca pentru tratament neurochirurgical specializat.

Astfel, misiunea transfrontalieră a avut drept scop transportarea copilului în timp util și a fost realizată cu succes. Specialiștii basarabeni au asigurat transferul asistat cu monitorizarea parametrilor vitali și au predat în siguranță pacientul la vama Leușeni echipajului SMURD Iași.

Adolescenții care se culcă devreme și dorm mai mult au mintea mai ageră

Adolescenții care se culcă mai devreme și dorm mai mult decât colegii lor tind să aibă abilități mentale mai bune și să obțină rezultate mai bune la testele cognitive, au concluzionat cercetătorii, scrie The Guardian citat de g4media.ro.

Un studiu efectuat pe mai mult de 3.000 de adolescenți a arătat că cei care s-au culcat mai devreme și au dormit cel mai mult au obținut rezultate mai bune decât ceilalți la citire, vocabular, rezolvarea problemelor și alte teste mentale.

Cercetătorii se așteptau ca adolescenții cu obiceiuri sănătoase de somn să obțină scoruri mai bune decât cei care dormeau prost, dar au fost surprinși de impactul pe care îl aveau chiar și diferențele mici de somn.

„Credem că somnul determină abilitățile cognitive mai bune, în parte pentru că ne consolidăm amintirile în timpul somnului”, a declarat Barbara Sahakian, profesor de neuropsihologie clinică la Universitatea din Cambridge.

O noapte bună de odihnă a fost asociată de mult timp cu performanțe mentale mai bune, însă cercetătorii sunt încă pe cale să stabilească ce se întâmplă în adolescență, când dezvoltarea crucială a creierului coincide cu o schimbare către ore de culcare mai târzii și mai puțin somn în general.

Echipa lui Sahakian și cercetătorii de la Universitatea Fudan din Shanghai au analizat datele a 3.222 de tineri care au participat la studiul privind dezvoltarea cognitivă a creierului adolescenților, cea mai mare investigație pe termen lung privind dezvoltarea creierului și sănătatea copiilor din SUA. Cei care au participat au fost supuși unor scanări ale creierului, unor teste cognitive și și-au urmărit somnul cu ajutorul Fitbits.

Conform studiului, chiar și cei cu cele mai bune obiceiuri de somn au dormit mai puțin decât recomandă experții. Potrivit Academiei Americane de Medicină a Somnului, tinerii între 13 și 18 ani ar trebui să doarmă între opt și 10 ore pe noapte.

Adolescenții s-au împărțit în trei grupuri distincte. Primul, aproximativ 39%, se culca cel mai târziu și se trezea cel mai devreme, dormind în medie șapte ore și 10 minute pe noapte. Al doilea grup, aproximativ 24%, a dormit în medie șapte ore și 21 de minute. Al treilea, aproximativ 37%, s-a culcat cel mai devreme, a dormit cel mai mult, aproximativ 7 ore și 25 de minute.

Deși nu au existat diferențe semnificative în realizările educaționale ale diferitelor grupuri, cei din grupul trei au obținut cel mai mare scor la testele cognitive, urmați de grupul doi, iar grupul unu a obținut cel mai slab scor. Scanările cerebrale au arătat că cei din grupul trei aveau cele mai mari volume cerebrale și cele mai bune funcții cerebrale. Detaliile sunt publicate în Cell Reports.

Sahakian a declarat că a fost „surprinzător” faptul că diferențele minore în somn au avut un astfel de impact, adăugând: „Aceasta sugerează că diferențele mici în cantitatea de somn se acumulează în timp pentru a face o mare diferență în rezultate”.

Pentru adolescenții care doresc să își îmbunătățească somnul și să stimuleze abilitățile mentale, Sahakian recomandă exerciții fizice regulate pentru a ajuta la somn și să nu folosească telefoanele mobile sau computerele seara târziu.

Colin Espie, profesor de medicina somnului la Universitatea din Oxford, care nu a fost implicat în studiu, a declarat: „Una dintre consecințele faptului că avem creiere foarte evoluate, care pot efectua sarcini complexe, este că, în calitate de oameni, suntem deosebit de dependenți de somn, nu în ultimul rând în anii de dezvoltare.

„După cum arată această cercetare, adormitul târziu și somnul mai puțin sunt problematice. Fără îndoială, acest lucru este exacerbat în zilele de școală, când tinerii trebuie să se trezească relativ devreme pentru școală și să recupereze în weekend – un fenomen cunoscut sub numele de „jet lag social”.

El a adăugat: „Am face bine ca societate să punem mai mult accentul pe somn, de exemplu, încorporând mai mult conținut privind sănătatea somnului în educația personală și socială la școala secundară.” Proiectul Teensleep de la Oxford propune modalități de a-i ajuta pe adolescenți să-și îmbunătățească sănătatea somnului.

Gareth Gaskell, profesor de psihologie la Universitatea din York, a salutat accentul pus pe adolescența timpurie. „Aș dori să văd mai multe studii de intervenție în timpul adolescenței, astfel încât să putem afla cum să ajutăm adolescenții care ar putea avea modele de somn suboptimale. Adesea, se pot face schimbări destul de simple ale rutinei de culcare, de exemplu în ceea ce privește utilizarea ecranului, pentru a îmbunătăți momentul și durata somnului.”