Studiu: Mâncatul mai puțin reduce hipertensiunea arterială, hiperlipidemia şi disfuncţia hepatică

30/12/2023

Peste un miliard de oameni sunt obezi, la nivel mondial, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Obezitatea este un factor de risc pentru bolile cardiovasculare, diabet şi unele tipuri de cancer. Cercetătorii au stabilit că interacţiunile complexe dintre sistemele organismului, cum ar fi fiziologia intestinală, hormonii şi creierul, acţionează în beneficiul scăderii în greutate.

O metodă pentru pierderea în greutate este restricţia energetică intermitentă (IER), în care zile de post relativ alternează cu zile în care se mănâncă normal.

Un nou studiu, publicat săptămâna trecută în revista Frontiers in Cellular and Infection Microbiology, indică faptul că o dietă de restricţie energetică intermitentă modifică axa creier-intestin-microbiom uman.

„Modificările observate în microbiomul intestinal şi în activitatea din regiunile creierului legate de adiţie în timpul şi după pierderea în greutate sunt foarte dinamice şi cuplate în timp”, spune dr. Qiang Zeng, cercetător la Institutul de Management al Sănătăţii din cadrul Spitalului General PLA din Beijing.

Autorii recentului studiu au folosit metagenomica pe probe de scaun, măsurători de sânge şi imagistica prin rezonanţă magnetică funcţională (fMRI) pentru a studia modificările în compoziţia microbiomului intestinal, parametrii fiziologici şi compoziţia serică, precum şi activitatea cerebrală la 25 de femei şi bărbaţi chinezi obezi care au urmat o dietă IER.

Participanţii aveau în medie 27 de ani, cu un Indice de Masă Corporală (IMC) cuprins între 28 şi 45.

Un microbiom intestinal sănătos şi echilibrat este esenţial pentru homeostazia energetică şi pentru menţinerea unei greutăţi normale, spun specialiştii.

În schimb, un microbiom intestinal anormal „ne poate schimba comportamentul alimentar prin afectarea anumitor zone ale creierului implicate în dependenţă”, a explicat dr. Yongli Li, de la Departamentul de management al sănătăţii al Spitalului Popular Provincial din Henan, China.

În primul rând, participanţii au fost supuşi unei „faze de post înalt controlat” de 32 de zile, în care au primit mese personalizate concepute de un dietetician, cu o valoare calorică ce scădea treptat până la un sfert din aportul lor energetic de bază.

Apoi participanţii la studiu au petrecut 30 de zile într-o „fază de post controlat scăzut”, în care li s-a dat o listă de alimente recomandate: participanţii care au respectat perfect această dietă ar fi primit 500 de calorii pe zi pentru femei şi 600 de calorii pe zi pentru bărbaţi.

Până la sfârşitul studiului, greutatea lor corporală scăzuse în medie cu 7,6 kg, adică 7,8%. Aşa cum era de aşteptat, aceştia suferiseră reduceri ale grăsimii corporale şi ale circumferinţei taliei.

De asemenea, scăzuseră tensiunea arterială şi nivelurile serice ale glucozei plasmatice la post, colesterolul total, HDL şi LDL, precum şi activitatea enzimelor hepatice cheie.

Acestea sugerează că IER ajută la reducerea comorbidităţilor legate de obezitate, cum ar fi hipertensiunea, hiperlipidemia şi disfuncţia hepatică.

Autorii au observat scăderi după IER în activitatea regiunilor cerebrale implicate în reglarea apetitului şi a dependenţei.

În cadrul microbiomului intestinal, abundenţa bacteriilor Faecalibacterium prausnitzii, Parabacteroides distasonis şi Bacterokles uniformis a crescut brusc, în timp ce cea a Escherichia coli a scăzut.

Analizele ulterioare au arătat că abundenţa bacteriilor E. coli, Coprococcus comes şi Eubacterium hallii a fost asociată negativ cu activitatea girusului frontal inferior orbital stâng al creierului, cunoscut pentru rolul cheie pe care îl joacă în funcţia executivă, inclusiv în voinţa noastră de a pierde în greutate.

În schimb, abundenţa bacteriilor P. distasonis şi Flavonifractor plautii a fost corelată pozitiv cu activitatea regiunilor cerebrale asociate cu atenţia, inhibiţia motorie, emoţiile şi învăţarea.

Interpretarea datelor

Aceste rezultate sugerează că schimbările din creier şi microbiom în timpul şi după pierderea în greutate sunt legate, fie pentru că se cauzează reciproc, fie pentru că un alt factor necunoscut le cauzează pe amândouă.

Deoarece studiul este corelaţional, acesta nu poate rezolva direcţia cauzalităţii subiacente.

Se crede că microbiomul intestinal comunică cu creierul într-un mod complex şi bidirecţional.

Microbiomul produce neurotransmiţători şi neurotoxine care accesează creierul prin intermediul nervilor şi al circulaţiei sanguine.

În schimb, creierul controlează comportamentul alimentar, în timp ce nutrienţii din dieta noastră modifică compoziţia microbiomului intestinal, spune dr. Xiaoning Wang de la Institutul de Geriatrie al Spitalului General PLA.

Următoarea întrebare la care trebuie să se răspundă, spun cercetătorii, priveşte mecanismul precis prin care microbiomul intestinal şi creierul comunică la persoanele obeze, inclusiv în timpul pierderii în greutate, spun cercetătorii.

Cercetătorii chinezi speră ca studiile viitoare să răspundă şi la întrebarea: „Ce regiuni specifice ale microbiomului intestinal şi ale creierului sunt esenţiale pentru o pierdere în greutate reuşită şi pentru menţinerea unei greutăţi sănătoase”?

sursa: www.news.ro

Câte minute de viaţă pierd fumătorii cu o singură ţigară

O analiză a oamenilor de ştiinţă de la University College din Londra (UCL), comandată de guvernul britanic, a constatat că efectele nocive ale fumatului au redus durata de viaţă a unei femei cu 22 de minute în medie pe ţigară, în timp ce bărbaţii au pierdut 17 minute, transmite News.ro.

Cercetătorii spun că răul cauzat de fumat este „cumulativ” şi cu cât un individ se opreşte mai repede din fumat, cu atât cresc şansele ca acesta să trăiască sănătos mai mulţi ani.

Cele mai recente constatări, care susţin că fiecare ţigară duce la o pierdere a vieţii de 20 de minute, în medie, pentru ambele sexe, se bazează pe cifre mai actualizate, provenind din studii pe termen lung care urmăresc starea de sănătate a populaţiei.

Cifra este aproape dublă faţă de estimările din anii 2000 şi înseamnă că un fumător care fumează un pachet de 20 de ţigări pe zi pierde, în medie, şapte ore de viaţă, potrivit unui articol publicat luni de The Guardian.

Astfel, potrivit analizei, femeile pierd 22 de minute din viaţă cu fiecare ţigară pe care o fumează, în timp o ţigară fumată scurtează viaţa unui bărbat cu 17 minute, au estimat experţii într-o nou analiză. Noile estimări ale cercetătorilor sunt mai mari decât cele anterioare, care sugerau că fiecare ţigară scurtează viaţa unui fumător cu 11 minute.

Cercetătorii de la University College din Londra (UCL), autorii analizei, au declarat că daunele cauzate de fumat sunt „cumulative” şi că, cu cât o persoană se opreşte mai repede din fumat şi evită să fumeze mai multe ţigări, cu atât trăieşte mai mult.

Noua cercetare, comandată de Departamentul pentru Sănătate şi Asistenţă Socială din Marea Britanie, sugerează că, dacă un fumător de 10 ţigări pe zi renunţă la fumat la 1 ianuarie, atunci până la 8 ianuarie ar putea „preveni pierderea unei zile de viaţă”. Până la 20 februarie, viaţa lor ar putea fi prelungită cu o săptămână întreagă. Iar dacă renunţarea la fumat are succes până la 5 august, aceştia vor trăi probabil cu o lună mai mult decât dacă ar fi continuat să fumeze.

„Fiecare ţigară fumată costă minute preţioase de viaţă, iar impactul cumulativ este devastator, nu numai pentru indivizi, ci şi pentru sistemele de sănătate şi economie”, spune prof. Sanjay Agrawal de la UCL.

Studiile sugerează că fumătorii pierd de obicei aproximativ acelaşi număr de ani din numărul total de ani sănătoşi de viaţă, spun autorii.

„Fumatul consumă în primul rând anii de mijloc relativ sănătoşi, în loc să scurteze perioada de la sfârşitul vieţii, care este adesea marcată de boli cronice sau handicap. Astfel, un fumător în vârstă de 60 de ani va avea de obicei profilul de sănătate al unui nefumător în vârstă de 70 de ani”.

Analiza, care va fi publicată în revista Addiction, afirmă că media de 20 de minute de speranţă de viaţă pierdute pentru fiecare ţigară „este timpul care ar fi probabil petrecut într-o stare de sănătate relativ bună”.

„Renunţarea la fumat la orice vârstă este benefică, dar cu cât fumătorii coboară mai repede de pe această scară rulantă a morţii, cu atât mai lungă şi mai sănătoasă va fi viaţa lor”, mai specifică autorii analizei.

Dr. Sarah Jackson, cercetător principal în cadrul Grupului de cercetare privind alcoolul şi tutunul din UCL, a declarat că „este vital ca oamenii să înţeleagă cât de dăunător este fumatul şi cât de mult renunţarea la fumat le poate îmbunătăţi sănătatea şi speranţa de viaţă”.

Cu cât o persoană se opreşte mai repede din fumat, cu atât trăieşte mai mult. Renunţarea la orice vârstă îmbunătăţeşte substanţial sănătatea, iar beneficiile încep aproape imediat, a precizat ea, subliniind faptul că fumatul este una dintre principalele cauze de deces şi boală prevenibile.

„Nu este niciodată prea târziu să faci o schimbare pozitivă pentru sănătatea ta şi există o serie de produse şi tratamente eficiente care îi pot ajuta pe fumători să renunţe definitiv la ţigări, iar noul an oferă o şansă perfectă pentru o nouă rezoluţie şi pentru a face acest pas”, a mai indicat medicul.

Cele trei vârste la care creierul îmbătrânește brusc

Creierul îmbătrânește și el odată cu înaintarea în vârstă, dar un nou studiu a relevat că există trei vârste la care îmbătrânirea creierului se accelerează simțitor, scrie digi-world.tv.

Un studiu publicat în această lună în prestigioasa revistă Nature sugerează că procesul de îmbătrânire a creierului atinge vârfuri semnificative la trei vârste distincte: 57, 70 și 78 de ani.

Cercetătorii au analizat imaginile cerebrale ale peste 10.000 de adulți și au studiat schimbările în proteinele din sânge, identificând 13 proteine asociate cu ceea ce ei numesc „diferența de vârstă cerebrală”, un indicator al declinului cognitiv. Conform raportului, aceste modificări marcante ale creierului se produc la 57, 70 și 78 de ani.

Dieta ar putea fi secretul longevității și al sănătății cognitive

O alimentație bogată în proteine provenite din pește gras, leguminoase, nuci sau cereale integrale poate încetini procesul de îmbătrânire cognitivă și îmbunătăți memoria. În plus, verdețurile bogate în nutrienți esențiali joacă un rol crucial în menținerea sănătății creierului.

Un alt studiu anterior a sugerat că administrarea zilnică de multivitamine ar putea reprezenta o soluție simplă și eficientă pentru prevenirea declinului cognitiv la persoanele în vârstă.

Dieta mediteraneană și exercițiile fizice, aliați ai sănătății creierului pe termen lung

Experții evidențiază beneficiile dietei mediteraneene – bogată în verdețuri, fructe, nuci și pește – în menținerea sănătății cerebrale odată cu înaintarea în vârstă.

„O dietă sănătoasă ajută la îmbunătățirea sănătății creierului și la prevenirea declinului cognitiv”, a explicat anterior pentru New York Post dr. Lisa Young, dietetician-nutriționist și profesor de nutriție la Universitatea New York.

Pe lângă alimentație, exercițiile fizice joacă un rol esențial în menținerea minții agere. „Dacă doriți să vă păstrați mobilitatea și abilitățile cognitive, este important să vă mișcați zilnic și să vă folosiți mușchii. S-ar putea să fii surprins să știi că și puțină mișcare zilnică reduce riscul de demență”, a declarat neurologul Kim Johnson Hatchett pentru Self.

Somnul și învățarea de lucruri noi, esențiale pentru un creier sănătos

Un somn de calitate este crucial pentru funcționarea optimă a creierului, iar lipsa acestuia poate accelera îmbătrânirea cerebrală, arată un studiu publicat anul trecut. Pe de altă parte, un program constant de somn – cel puțin șapte ore pe noapte – poate încetini procesul de îmbătrânire, conform altor cercetări.

În plus, învățarea de lucruri noi, precum o limbă străină sau un instrument muzical, are un impact pozitiv asupra sănătății creierului, susține Rachelle Summers, neurocercetător și antrenor de wellness mental.

Singurătatea, inamic tăcut al sănătății mintale și fizice

Singurătatea poate avea efecte nocive asupra minții și sănătății generale, fiind la fel de dăunătoare ca fumatul a 15 țigări pe zi, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Un studiu indică faptul că adulții în vârstă care se confruntă cu singurătate cronică prezintă un risc crescut de accident vascular cerebral, iar izolarea socială poate duce la micșorarea creierului.

„Având în vedere consecințele profunde ale singurătății și izolării asupra sănătății și societății, avem obligația de a investi în refacerea țesutului social al comunităților noastre, așa cum am făcut pentru alte probleme globale de sănătate, precum consumul de tutun, obezitatea și criza dependențelor”, a declarat anterior Dr. Vivek Murthy, chirurgul general al Statelor Unite.

Şapte tipuri de cancer sunt legate de consumul de alcool

Băuturile alcoolice ar trebui să aibă pe sticle etichete cu un avertisment cu privire la riscurile de cancer, a declarat vineri Chirurgul general al SUA, într-o mişcare ce ar putea semnala o schimbare către o reglementare mai agresivă a domeniului, după modelul tutunului, relatează Reuters citat de digi-world.tv.

Consumul de alcool creşte riscul în cazul a cel puţin şapte tipuri de cancer, inclusiv cancerul de sân, de colon şi de ficat, însă majoritatea consumatorilor americani nu sunt conştienţi de acest lucru, a spus Vivek Murthy.

Chirurgul general al SUA este o funcţie guvernamentală echivalentă cu şeful sănătăţii publice. Acesta trebuie să ofere americanilor cele mai bune informaţii ştiinţifice disponibile cu privire la modul de îmbunătăţire a sănătăţii lor, transmite News.ro.

Murthy a cerut, de asemenea, ca orientările privind limitele de consum de alcool să fie reevaluate, astfel încât oamenii să poată cântări riscul de cancer atunci când decid dacă să bea sau cât să bea, alături de avertismentele actuale privind defectele congenitale şi deficienţele în cazul conducerii maşinilor.

„Consumul de alcool este a treia cauză prevenibilă de cancer în Statele Unite, după tutun şi obezitate, crescând riscul pentru cel puţin şapte tipuri de cancer”, a transmis biroul lui Murthy într-o declaraţie care însoţeşte noul raport.

Documentul mai stipulează că alcoolul este vinovat pentru 100.000 de cazuri de cancer şi 20.000 de decese cauzate de cancer în SUA în fiecare an, mai mult decât cele 13.500 de decese cauzate de accidente rutiere asociate alcoolului.

„Legătura directă dintre consumul de alcool şi riscul de cancer este bine stabilită pentru cel puţin şapte tipuri de cancer indiferent de tipul de alcool (de exemplu, bere, vin şi băuturi spirtoase) care este consumat”, se arată în raport. Este vorba inclusiv de cancere ale esofagului, gurii, gâtului şi laringelui.

Noul raport recomandă ca furnizorii de asistenţă medicală să încurajeze depistarea consumului de alcool şi trimiterea la tratament, după caz, iar eforturile de sensibilizare generală să fie extinse.

Băuturile alcoolice din Statele Unite poartă în prezent o etichetă de avertizare sanitară care le sfătuieşte pe femeile însărcinate să nu bea alcool şi precizează că, de asemenea, consumul afectează capacitatea unei persoane de a conduce o maşină sau de a folosi utilaje. Această etichetă nu s-a schimbat de la apariția sa în 1988.