Testul făcut acasă care îți arată dacă ai plămâni puternici

O nouă cercetare dezvăluie o perspectivă asupra impactului pe care calitatea somnului îl are asupra sistemului imunitar al unei persoane şi a modului în care acesta ar putea fi legat de dezvoltarea unor boli precum obezitatea, diabetul şi bolile cardiovasculare.

Studiul asociază calitatea slabă a somnului cu modificările sistemului imunitar şi riscul de boli cronice.

Studiul citat de News.ro relevă că până şi o singură noapte de privare de somn (24 de ore fără somn) la persoane tinere, slabe şi sănătoase a modificat profilul celulelor imunitare, ce ajută la reglarea sistemului imunitar, care au semănat cu cel al persoanelor cu obezitate, o afecţiune cunoscută pentru faptul că provoacă inflamaţii cronice. 

Acest lucru sugerează că sistemul imunitar este foarte sensibil la somn şi se poate adapta rapid la schimbările în tiparele de somn. 

Potrivit cercetătorilor, dacă aceste schimbări persistă, ele ar putea contribui la stări inflamatorii pe termen lung şi la creşterea riscului de boală.

Există dovezi substanţiale care leagă insomnia şi tulburările de somn de o serie de afecţiuni cronice şi morbidităţi, cum ar fi diabetul zaharat de tip 2 şi bolile cardiovasculare. Se ştie, de asemenea, că rezultatele slabe pentru sănătate pot fi determinate de inflamaţia cronică, dar influenţa directă a somnului asupra celulelor imunitare circulante, cum ar fi monocitele, nu a fost la fel de bine înţeleasă.

Monocitele sunt o componentă vitală a sistemului imunitar înnăscut – prima linie de apărare a organismului care detectează rapid agenţii patogeni şi declanşează răspunsul imunitar. Există trei subseturi de monocite: monocitele clasice, intermediare şi neclasice. Monocitele neclasice patrulează corpul, detectează şi răspund la indicii inflamatorii şi ajută la menţinerea şi reglarea răspunsului imunitar.

„Constatările noastre subliniază o provocare din ce în ce mai mare pentru sănătatea publică. Progresele tehnologice, timpul prelungit petrecut în faţa ecranului şi schimbarea normelor societale perturbă din ce în ce mai mult orele regulate de somn. Această perturbare a somnului are implicaţii profunde pentru sănătatea imunitară şi generală”, a declarat dr. Fatema Al-Rashed, care a condus studiul.

Cercetătorii îşi propun în continuare să exploreze mai în detaliu mecanismele care leagă privarea de somn de modificările imunităţii. De asemenea, ei îşi propun să vadă dacă intervenţiile, cum ar fi terapiile de somn structurate sau recomandările privind utilizarea tehnologiilor, pot inversa aceste modificări imune.

„Pe termen lung, ne propunem ca această cercetare să conducă la politici şi strategii care să recunoască rolul esenţial al somnului în sănătatea publică. Ne imaginăm reforme la locul de muncă şi campanii educaţionale care promovează practici mai bune de somn, în special pentru populaţiile expuse riscului de întrerupere a somnului din cauza cerinţelor tehnologice şi profesionale. În cele din urmă, acest lucru ar putea contribui la atenuarea poverii bolilor inflamatorii precum obezitatea, diabetul şi bolile cardiovasculare”, a subliniat dr. Al-Rashed.

Creşte alarmant numărul infecţiilor respiratorii acute în municipiul Chişinău. În instituţiile spitaliceşti, toate paturile sunt ocupate. Săptămâna trecută, numărul îmbolnăvirilor a ajuns la puţin peste 4 500, cu 370 de cazuri mai multe faţă de perioada 17-23 februarie. Cea mai mare parte a cazurilor depistate sunt cu internare, în cazul adulţilor, scrie tvrmoldova.md.

VLADIMIR BOLOCAN şef adjunct, Direcţia Generală Asistenţă Medicală şi Socială: „O spun oficial, vom veni cu recomandare de a restricționa vizitele în cadrul spitalelor. Or, la moment, în spitale avem foarte multe cazuri de infecții respiratorii și anume pentru a-i proteja pe vizitatori vom introduce niște restricții în ceea ce privește vizitele în spitale”.

ALEXANDRU HOLOSTENCO, director Spitalul Clinic Municipal de Copii „Valentin Ignatenco”: „Ne confruntăm cu situaţia că practic nu avem paturi libere. Tot fondul de paturi care există în cadrul instituţiei este la moment ocupat. Solicitările populaţiei către unitatea de primiri urgenţe sunt încontinuu şi cifre pe care nu le-am mai văzut, adică în creştere, comparativ cu perioada similară a anului trecut, sunt mai multe. Noi încă de două săptămâni am încercat să comunicăm mai eficient cu vizitatorii, cu părinţii, să limităm cumva accesul acestora în cadrul instituţiei noastre. Să monitorizăm starea copiilor la apariţia primelor semne de viroze, vorbim de tuse, de febră, febră înaltă, să monitorizăm aceste simptome. Să consultăm imediat un specialist, fie medicul de familie, medicul pediatru de la sector”.

Aceeaşi situaţie o regăsim şi la Spitalul Clinic Municipal „Sfântul Arhanghel Mihail” din Chişinău, unde la acest moment, cele 45 de paturi ale instituţiei sunt ocupate.

ELISAVETA GOROBEŢ, şef Secţia Pneumologie a Spitalului „Sfântul Arhanghel Mihail”: „Suntem suprasolicitaţi acum în perioada rece a anului, ca întotdeauna, ca şi în ceilalţi ani. Secţia funcţionează la capacitate maximă. Avem pacienţi care sunt cu acutizări ale bolilor aparatului respirator, pacienţi cronici, atât şi pacienţi acuţi, cu pneumonie acută, gravitate medie şi gravă, chiar care trec şi prin secţia de terapie intensivă”.

Autorităţile trag un semnal de alarmă şi îndeamnă cetăţenii, în special părinţii cu copii mici, să fie precauţi.

ELISAVETA GOROBEŢ, şef Secţia Pneumologie a Spitalului „Sfântul Arhanghel Mihail”: „Observăm că pacienţii cu maladii cronice ale aparatului respirator care totuşi au îndrăznit, au acceptat să se vaccineze cu vaccinul antigripal anual nu fac acutizări aşa severe în perioada rece a anului şi nu fac infecţii virale acute. Recomandăm la toate persoanele modul sănătos de viaţă, o alimentaţie sănătoasă, aerisirea încăperilor, plimbarea în aer liber, sportul”.

De la începutul perioadei de monitorizare, septembrie 2024 -februarie anul curent, au fost înregistrate peste zece mii de cazuri de infecţii respiratorii acute severe.

Tot mai mulți oameni se bazează pe inteligența artificială generativă (AI) pentru a găsi răspunsuri rapide la problemele lor de sănătate, scrie evz.ro. 

ChatGPT, unul dintre cele mai populare instrumente AI, este accesibil gratuit și oferă răspunsuri personalizate la orice întrebare. Cu toate acestea, acuratețea acestor răspunsuri poate varia, iar utilizarea AI în luarea deciziilor medicale prezintă riscuri semnificative.

Un studiu recent realizat în Australia a arătat că unul din zece oameni a folosit ChatGPT pentru sfaturi medicale, în prima jumătate a anului 2024. În timp ce AI poate fi un instrument util pentru informare, experții avertizează că nu poate înlocui sfatul unui medic specialist.

Cercetarea efectuată pe un eșantion reprezentativ de peste 2.000 de australieni a relevat câteva tendințe importante privind utilizarea ChatGPT pentru informații medicale:

• 9,9% dintre respondenți au căutat sfaturi de sănătate folosind AI.
• Persoanele cu un nivel scăzut de alfabetizare în domeniul sănătății sunt mai predispuse să folosească AI pentru informații medicale.
• Cei care vorbesc alte limbi decât engleza sau au dificultăți în accesarea resurselor medicale tradiționale sunt mai des utilizatori ai AI pentru sănătate.

Principalele întrebări adresate AI includ:

• Explicarea simtomelor (37% dintre respondenți);
• Învățare despre o anumită afecțiune (48%);
• Înțelegerea termenilor medicali (35%);
• Ghidaj privind următorii pași în cazul unui simptom (36%).

Mai mult de 61% dintre utilizatori au pus întrebări care, în mod normal, ar necesita sfatul unui specialist, ceea ce ridică îngrijorări privind fiabilitatea răspunsurilor furnizate de AI.

Beneficii și riscuri ale AI în sănătate

Utilizarea inteligenței artificiale generative pentru sfaturi medicale prezintă atât avantaje, cât și riscuri.

Avantaje:

• Acces rapid la informații despre sănătate, mai ales pentru cei care se confruntă cu bariere lingvistice sau geografice.
• Posibilitatea de a înțelege termeni medicali într-un limbaj simplificat.
• Reducerea anxietății prin oferirea unor răspunsuri imediate despre simptome.

Riscuri:

• Informațiile pot fi inexacte sau depășite.
• AI nu poate lua în considerare întregul istoric medical al unei persoane.
• Răspunsurile pot duce la decizii greșite privind auto-medicația sau evitarea consultului medical necesar.

O analiză recentă a demonstrat că AI excelează în explicarea generală a termenilor medicali, dar este mai puțin precisă atunci când vine vorba de subiecte complexe. Acest lucru subliniază necesitatea utilizării AI doar ca o sursă secundară de informare, nu ca un substitut pentru consultul medical.