Variola maimuţei: O boală rară, de care oamenii se vindecă în general spontan. Cine poate dezvolta o formă mai gravă

Variola maimuţei, o boală care a provocat deja mai multe cazuri ce au fost detectate în Europa şi în America de Nord, este o maladie rară originară din Africa, de care oamenii se vindecă în general spontan, informează AFP, citat de Agerpres.

Turistul român din Grecia suspectat de variola... | News.ro

Ce este variola maimuței?

Apropiată de variolă, această afecţiune este considerată în prezent mult mai puţin gravă şi mai puţin contagioasă.

Variola maimuţei („monkeypox” în limba engleză) sau „ortopoxviroza simiană”, este o maladie considerată rară, cunoscută la oameni din 1970 şi identificată în premieră în Republica Democrată Congo.

„Identificarea în mai 2022 a unor focare de variola maimuţei în mai multe ţări non-endemice (unde boala nu circulă) şi fără legătură directă cu călătorii întreprinse în zona endemică este atipică,” a anunţat Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

Variola maimuţei este o boală infecţioasă care este cauzată de un virus transmis la oameni de animale infectate, cel mai adesea de rozătoare. Însă virusul a fost descoperit pentru prima dată în 1958 într-un grup de macaci care erau studiaţi în scopul unor cercetări ştiinţifice, de unde şi numele maladiei, au explicat specialiştii de la Institutul naţional de sănătate şi cercetare medicală din Franţa (INSERM).

Perioada de incubaţie poate varia în general între cinci şi 21 de zile, iar simptomele se aseamănă, fiind totuşi mai puţin severe, cu cele ale variolei (febră, dureri de cap, dureri musculare) în cursul primelor cinci zile.

Apoi, apar erupţii cutanate (pe faţă, palme, tălpi), leziuni, pustule şi, în cele din urmă, cruste.

Din 1970, cazuri de ortopoxviroză simiană la oameni au fost semnalate în 10 ţări africane.

În primăvara anului 2003, astfel de cazuri au fost confirmate şi în Statele Unite, marcând atunci prima apariţie a acestei boli în afara continentului african.

Cum se transmite?

Infecţia, în cazurile iniţiale, apare după un contact direct cu sângele, lichidele biologice, leziunile cutanate şi mucoasele animalelor infectate.

Potrivit cunoştinţelor medicale actuale, transmiterea secundară – denumită şi „interumană” – necesită un contact apropiat şi prelungit între două persoane şi se realizează în principal prin salivă sau prin puroiul din leziunile cutanate formate în timpul infectării.

Mai mulţi experţi au subliniat că deşi acest virus poate fi contractat în timpul unei activităţi sexuale, variola maimuţei nu este totuşi o boală cu transmitere sexuală. Această transmitere s-ar putea datora contactelor intime şi apropiate din timpul raporturilor sexuale, nu prin actul sexual în sine.

Cât este de gravă?

Variola maimuţei, aşa cum este ea cunoscută în prezent, se vindecă în general spontan, iar simptomele durează între două şi trei săptămâni.

Cazurile grave se produc mai frecvent la copii şi sunt asociate cu amploarea expunerii la virus, starea de sănătate a pacientului şi gravitatea complicaţiilor medicale.

Rata de mortalitate a acestei boli variază de la 1% la 10%, în funcţie de varianta virală detectată (există două), de ratele de infectare observate în zona endemică, în ţările cu sisteme de sănătate deficitare.

Însă îngrijirile medicale adecvate reduc considerabil riscurile şi cele mai multe dintre persoanele infectate se vindecă spontan. În ţările în care boala a fost detectată recent, nu a fost raportat niciun deces.

Există un tratament?

Deocamdată nu există tratamente sau vaccinuri specifice împotriva ortopoxvirozei simiene, dar poate fi limitată înmulţirea cazurilor, au explicat specialiştii de la OMS.

S-a dovedit în trecut că vaccinarea antivariolică avea o eficacitate estimată la 85% în prevenirea ortopoxvirozei simiene. Vaccinurile de primă şi a doua generaţie nu mai sunt utilizate în rândul populaţiei generale din anul 1984, după ce variola a fost eradicată.

Un vaccin de a treia generaţie (vaccin viu nereplicabil, folosind o tulpină care nu se înmulţeşte în organismul uman) este autorizat în Europa din iulie 2013 şi este indicat împotriva variolei la adulţi.

Serul beneficiază, de asemenea, de o autorizaţie de comercializare în Statele Unite pentru prevenirea variolei şi a variolei maimuţei.

sursa

Mai mulți moldoveni întorși din vacanță de la Bukovel, depistați cu rujeolă

Mai multe cazuri de rujeolă în rândul cetățenilor care se întorc din vacanța din Bukovel, Ucraina, sunt înregistrate în ultima perioadă. Precizarea a fost făcută de Vladimir Bolocan, șeful-adjunct al Direcției generale asistență medicală și socială Chișinău, care a precizat că un asemenea focar a fost înregistrat într-o familie nevaccinată. Un copil a fost confirmat cu rujeolă, iar tatăl său prezintă simptomele caracteristice bolii, scrie realitatea.md.

„Vreau să atenționez că după mai multe ture de odihnă ale cetățenilor noștri într-o regiune vestită din Ucraina, în munți, acum deja avem semnalate la întoarcere cazuri de rujeolă în cadrul familiilor nevaccinate.

Săptămâna trecută a fost raportat un astfel de focar familial, în care copilul deja a fost confirmat cu rujeolă și tatăl, având simptome de rujeolă cel mai probabil, așteptăm rezultatele finale.

Amintim despre vaccinare și amintim despre faptul că dacă apar simptome legate de creșterea bruscă e febrei, erupții cutanate, imediat părinții să se adreseze la medic, să nu se ocupe cu autotratamentul pentru că amalgamul virușilor care circulă acum este destul de divers și fiecare caz trebuie consultat cu medicul de familie sau pediatru”, a conchis Vladimir Bolocan.

Rujeola este o infecție cu grad înalt de contagiozitate, iar părinții sunt îndrumați să-și vaccineze copiii, deoarece vaccinarea este unicul mijloc de protecție sigură contra rujeolei, precum și a altor boli infecțioase, iar apartenenţa la o confesiune religioasă, naţionalitate, sau etnie nu ne protejează de boală.

Vaccinarea se efectuează gratuit, la vârstele de 12 luni, 6-7 ani și 15-16 ani. În cazul în care copiii nu au beneficiat de vaccin la vârstele corespunzătoare, medicul de familie va propune o schemă individuală de vaccinare.

Executivul a aprobat proiectul de lege cu privire la medicamente, cu scopul de a îmbunătăți accesul pacienților la tratamente sigure și eficiente

Pentru a îmbunătăți accesul pacienților la tratamente sigure și eficiente, conform ghidurilor clinice, Guvernul a aprobat, astăzi, 12 februarie, la inițiativa Ministerului Sănătății, proiectul de lege cu privire la medicamente. Acesta asigură calitatea și eficacitatea medicamentelor prin ajustarea cadrului normativ la acquis-ul european, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial

De asemenea, documentul urmărește reducerea deficitului de medicamente esențiale, atragerea producătorilor externi pe piața națională, sporirea competitivității pieței farmaceutice și facilitarea participării la studii clinice internaționale. Acești factori vor oferi pacienților opțiuni variate la medicamente de calitate și prețuri avantajoase.

Proiectul aprobat include prevederi noi ce țin de alinierea la standardele europene aplicabile procedurilor de fabricare, autorizare și reglementare a medicamentelor orfane, pediatrice și pentru terapii avansate. De asemenea, proiectul conține reglementări privind importul și punerea pe piață a medicamentelor, controlul calității și procedurile de inspecție. 

Astfel, revizuirea și modernizarea domeniului medicamentului vor asigura o reglementare eficientă și coerentă a procesului de autorizare, distribuire și accesibilitate a medicamentelor. 

Menționăm că proiectul de lege va contribui la crearea unui cadru legal stabil, în care operatorii economici din domeniul medicamentului vor putea desfășura activitatea conform reglementărilor internaționale, iar cetățenii vor beneficia de acces continuu și eficient la medicamente sigure și de calitate.

De ce visele recurente sunt adesea coșmaruri: Legătura dintre emoții și subconștient

Până la 75% dintre adulți experimentează vise recurente, iar majoritatea sunt negativ marcate, implicând teme precum frica, eșecul sau atacurile, potrivit Live Science. Experții explică de ce creierul nostru amplifică aceste emoții în somn și cum putem controla coșmarurile repetate pentru un somn mai liniștit.

Visele recurente reprezintă un fenomen surprinzător de comun, cercetările aratând că până la 75% dintre adulți experimentează cel puțin unul pe parcursul vieții. Aceste vise pot varia: uneori sunt aproape identice de fiecare dată, dar pot avea și teme, locații sau personaje recurente, plasate în contexte diferite.

Această variație le deosebește de coșmarurile cauzate de tulburarea de stres posttraumatic, o condiție psihologică în care oamenii retrăiesc amintiri specifice din viața de zi cu zi, cu mult mai puține variații, în timpul somnului.

Experții încă nu sunt siguri de ce experimentăm vise recurente, dar cercetările recente ajută la identificarea mai clară a tiparelor legate de frecvența și conținutul acestora, precum și a scenariilor care le provoacă.

De ce visele recurente sunt adesea negative Studii recente confirmă ideea conform căreia visele recurente sunt adesea coșmaruri.

Într-un sondaj din 2022 realizat de Michael Schredl, șeful laboratorului de somn al Institutului Central de Sănătate Mintală din Germania, adulții au descris visele recurente ca având o „tonalitate negativă” în două treimi din cazuri, aceste vise implicând frecvent teme precum a fi urmărit sau atacat, a ajunge târziu undeva sau a eșua la ceva.

Prin contrast, visele recurente pozitive ale participanților includeau teme precum zborul sau descoperirea unei camere noi în propria casă. Motivele pentru care avem o predispoziție mai mare spre vise negative nu sunt pe deplin înțelese, dar Schredl spune că visele tind să exagereze ceva din viața noastră de zi cu zi, chiar și un sentiment minor sau o situație pe care ne simțim neputincioși să o schimbăm.

„În vis, devine o emoție mult mai intensă, deși legătura nu este întotdeauna evidentă sau directă”, explică el.

Psihologia și neuroștiința oferă indicii suplimentare. De exemplu, suntem predispuși la ceea ce se numește „tendința spre negativitate”, o înclinație de a ne concentra mai mult asupra gândurilor, emoțiilor sau interacțiunilor sociale neplăcute decât asupra celor pozitive. Acest comportament este înrădăcinat în nevoia subconștientă de a rezolva situațiile negative care ne amenință supraviețuirea.

Tendința spre negativitate poate fi amplificată în somn, deoarece creierul reduce activitatea în zonele asociate cu logica liniară și activează porțiunile asociate cu emoțiile, slăbind filtrul dintre gânduri și sentimente.

Cum să controlezi visele recurente negative

Deirdre Leigh Barrett, cercetător în domeniul viselor și autor al cărții Pandemic Dreams (Visele pandemiei, 2020) și alți experți subliniază că visele recurente negative sunt comune și normale și că există măsuri care pot fi luate pentru a le controla. Unii oameni au găsit succes în terapia de repetiție prin imaginație, care implică reimaginarea repetată a coșmarurilor cu finaluri mai fericite înainte de culcare.

Nirit Soffer-Dudek, cercetător în domeniul conștiinței și psiholog clinic la Universitatea Ben-Gurion din Negev, Israel, recomandă cultivarea unei „igiene bune a somnului”.

Stabilirea unui program de somn consistent, limitarea utilizării ecranelor și evitarea cofeinei sau alcoolului înainte de culcare pot reduce starea emoțională intensă în care adormiți.

„Cel mai bun sfat pe care îl pot da este să impuneți limite clare între timpul de veghe și somn pentru a evita aducerea anxietății în vise”, spune ea.

#mamasita: Aliona Triboi – “Știu o regulă de aur: copilul trebuie antrenat în mai multe activități”
Articolul anterior
Comisia Europeană cere acceptarea României, Bulgariei și Croației în spațiul Schengen
Articolul următor