Noul coronavirus va rămâne cu noi pentru totdeauna, la fel ca alte virusuri care generează acum aproximativ 30% din răcelile anuale, susține un virusolog român de la o universitate din Noua Zeelandă, unde sunt înregistrate puţine îmbolnăviri şi decese din cauza Covid-19.
Virusologul crede că un vaccin va fi validat până la sfârşitul anului, dar producţia acestuia la scară largă va fi o provocare cel puţin la fel de mare precum descoperirea lui.Într-un interviu acordat jurnalistului Știrilor ProTv, Cosmin Stan, medicul Mihnea Boștină a explicat pe larg cum s-a ajuns la pandemia de Covid-19.
– Cum explicaţi ravagiile făcute de coronavirus în țări foarte dezvoltate? Unde s-a greşit?
″În primul rând a fost greşeala istorică de a nu lua în calcul apariţia unui nou coronavirus pentru că asta din păcate însemna bani. Deşi am avut două avertismente foarte serioase pe care le-am evitat la limită, Sars-ul din 2003 şi Mers-ul din 2013. În mod normal ar fi trebuit să existe o serie de medicamente, care dacă nu aprobate, cel puţin să fie în stadii mult mai avansate de teste medicale. Asta ne-ar fi asigurat un avans de câteva luni bune în găsirea unor soluţii.
În al doilea rând, majoritatea guvernelor nu au luat în serios avertismentele venite din ianuarie şi februarie. Există modă acum de a blama China pentru întreaga situaţie, însă s-a ştiut din decembrie de apariţia unui nou virus. La începutul lui ianuarie am ştiut exact despre ce virus este vorba, la mijlocul lui ianuarie am ştiut că se transmite de la om la om, iar la sfârşitul lui ianuarie am avut cazuri identificate în multe locaţii pe glob inclusiv în Europa şi America. Acum, indiferent de acurateţea datelor venite din China, am ştiut că este vorba de ceva grav şi am ştiut că principala soluţie este distanţarea socială şi măsuri de igienă specială. Ori a durat săptămâni până când primele măsuri serioase au fost luate la o scară suficient de mare încât să poată avea un efect asupra răspândirii virusului la o scară mai mare.”
– Având în vedere situaţia din România, ce ar trebui făcut în continuare?
“Cel mai important este scăderea ratei infecţiilor, adică menţinerea măsurilor de distanţare socială atunci şi acolo unde este nevoie. În plus, calibrarea sistemului medical la necesităţile impuse de noul virus. O parte din sarcină revine Guvernului, iar parte din sarcina ne revine nouă tuturor.”
– Când vom scăpa de acest virus?
“Cel mai probabil, acest virus va rămâne cu noi pentru totdeauna şi va circula anual în populaţie la fel ca cele alte patru specii de coronavirus care sunt responsabile de până la 30% din cazurile de răceală înregistrate anual. Vom putea însă scapa de ameninţarea lui.”
– Cum?
,,Aşa cum am scăpat de ameninţarea atâtor alţi microbi care au făcut prăpăd de-a lungul istoriei. Cu medicamente şi cu vaccinuri.”
– Cât de repede am putea avea un vaccin?
“Există probabil la ora actuală peste 100 de candidaţi pentru un vaccin şi nu este exclus ca numărul acestora să crească spectaculos în următoarele luni. Pentru cinci dintre aceşti candidaţi s-a trecut deja la stadiul de teste pe persoane. Aşadar, cu siguranţă vom avea un vaccin şi foarte probabil vom avea mai mult de un vaccin. Dacă lucrurile merg bine şi probabil că vor merge bine ţinând cont de contribuţiile financiare alocate până acum în această luptă, putem să aşteptăm rezultate pozitive spre sfârşitul acestui an şi un vaccin aprobat în iarna.
A doua problemă este asigurarea numărului de doze necesare. Va fi greu de confecţionat sutele şi sutele de milioane de doze într-un timp relativ scurt. Există un număr limitat de facilităţi care ar putea produce vaccinul, iar acestea sunt deja folosite. Ar fi criminal să oprim producţia unor vaccinuri esenţiale să ne gândim ca sezonul trecut au murit peste 140.000 de persoane de pojar, o boală pentru care există deja un vaccin. Pe de altă parte, ştim că este posibilă producerea anuală a peste un miliard doze de vaccinuri antigripale aşa că nu este o sarcină imposibilă. Dar trebuie ţinut cont că producerea unei cantităţi suficiente de doze este o problemă cel puţin la fel de importantă ca existenţa unui vaccin. Şi, în final, costul pentru o doză va trebui să fie abordabil pentru toate ţările lumii.”
– Ce ar trebui să învăţăm cu toţii din această pandemie?
,,În primul rând, sper că o să renunţăm puţin la aroganţa asta specifică speciei şi să înţelegem că chiar dacă suntem mulţi, aproape 8 miliarde, nu suntem nici atât de puternici, nici atât de inteligenţi, nici atât de bine organizaţi şi nici atât de pregătiţi pe cât ne place să credem.
În al doilea rând, sper să înţelegem că astfel de scenarii sunt pe cât de dramatice, pe atât de obişnuite. Asistăm la un simplu capitol între multe altele care s-au repetat la scara istoriei şi care se vor întâmpla în viitor poate chiar mai des.
Şi în al treilea rând, sper să înţelegem că avem un singur atu în această luptă, cunoaşterea ştiinţifică. Şi dacă nu învăţăm să jucăm la timp acest atu, vom pierde partidă de fiecare dată. Diferenţa dintre un om prost şi un om inteligent, dar fără informaţia necesară este foarte mică ori ce trebuie făcut acum este acumularea acestei informaţii. La câteva sute de ani de când am început să organizăm acest tip de cunoaştere ştiinţifică ştim foarte bine ca o putem face, ştim foarte bine cum poate fi folosită şi ştim foarte bine ori ar trebui să ştim foarte bine ce mult succes are. Cu cât vom studia mai mult, cu atât vom ştii mai mult ca specie. Cu cât ştim mai mult cu atât mai multe arme vom avea pentru următorul capitol din această luptă. Să ne gândim ca peste tot acum, miliarde de viruşi infectează miliarde de animale care suferă continuu mutaţii care infectează, care se adaptează, care evoluează. Undeva, chiar acum în timp ce vorbim, ni se pregăteşte ceva.”
