Rochie-cu-paiete-Zara-24990-lei

Premierul Dorin Recean a anunțat, aseară, schimbările operate în Guvern. Dar acestea par mai mult rocade decât remanieri guvernamentale, scrie jurnal.md.

Astfel, vicepremierul Vladimir Bolea a fost mutat de la MAIA la MIDR, în locul lui Andrei Spînu, care și-a depus mandatul la 11 noiembrie. În fruntea MAIA, vine antreprenoarea Ludmila Catlabuga.Schimbările au vizat și MAI. În locul lui Adrian Efros în postul de ministru a fost numită Daniela Misail-Nichitin, care a exercitat până acum funcția de secretar de stat la MAI.Noii miniștri vor depune jurământul azi, la ora 10:00.Remanieri guvernamentale au fost cerute de președinta Maia Sandu, după victoria sa recentă în alegerile prezidențiale. Ea a spus că a auzit pretențiile cetățenilor, astfel că vor fi făcute remanieri în guvern.

Problema forței de muncă este acută în agricultură. Fermierii se plâng tot mai des de lipsa muncitorilor și, în unele cazuri, rămân cu roada pe câmp, neavând cine să o strângă. Așa s-a întâmplat cu un cultivator de roșii din raionul Anenii Noi. Tone de legume au putrezit, pentru că nu a găsit oameni care să le culeagă. Cei care dețin terenuri mai mici spun că, deși cu greu, dar se descurcă. Din această cauză, tot mai mulți fermieri se gândesc să apeleze la muncitori din Asia sau Africa, scrie tv8.md.

Imaginile pe care le vedeți au fost filmate de către un fermier din satul Șerpeni, raionul Anenii Noi. Acesta s-a plâns că a rămas cu roșiile pe câmp, în luna octombrie, din cauză că nu a găsit oameni care să le culeagă. 

„Cantitatea e mai mare, deoarece noi atunci am început a le culege. Și dacă până anul ăsta noi mai dovedeam să le ducem pe piață în stare proaspătă, anul ăsta le-am pus pe combină și le-am trimis la prelucrare, la fabrica de la Orhei și de la Budești, la suc. Nu știu de ce, dar oamenii nu prea vor să vină. S-au mai făcut brigăzi și prin alte raioane, dar nu mai vor să lucreze așa cum lucrau înainte. Si mulți s-au dus peste hotare, au rămas aici numai bătrânii care nu mai pot lucra. Găseam noi anul trecut, cu un an în urmă, căram oameni tocmai de la Chiperceni, de la Orhei. Vă dați seama, în fiecare zi, rutiera venea de la Chiperceni la Șerpeni și înapoi, în fiecare zi. Și anul ăsta am mai găsit noi oameni, veneau tocmai din Molovata, din partea cealaltă, din Dubăsari, ne costa rutiera doar 4 mii pe zi, în afară de salariul pentru lucrători. În stat au rămas foarte puțini oameni care vor să lucreze încă”, spune agronomul Victor Cebotaru.

Pentru această situație, agronomul a dat vina pe politicile guvernărilor trecute și actuale.

„Cred că ăsta e totuși, lipsa forță de muncă. Asta este, așa să vorbim, rezultatul guvernărilor stângace, în toate guvernările, inclusiv a lui Recean. Oamenii mai muncitori au plecat peste hotare. Au rămas aici bugetarii și o parte mică din fermieri. Muncitorii calificați nu numai în agricultură dar și din construcții, au plecat peste hotare la muncă. Cu toate că în țară la noi, muncitorii calificați găsesc cam așa salarii ca și în unele unei țări din Europa”.

Totodată, acesta este dezamăgit de faptul că cei care mai sunt în țară nu vor să muncească eficient și, de multe ori, așteaptă să treacă ziua de lucru, indiferent dacă și-au făcut activitatea sau nu.

„Noi îi plătim 400- 450 de lei pe zi. Noi le-am propus o altă variantă, adică să îi plătim la kilogramul cules. Că un om pe zi, poate să culeagă liber 500-600 de kilograme de roșii. Și dacă le-am dat un leu șaptezeci de kilogram, le-am zis că voi puteți să faceți 600, 700, 800 de lei. Cu cât mai mult faci, cu atât mai mult primești. Și mi-au spus că nu, nu ne aranjează așa. Măcar dă-mi 4 sute, 4 sute cincizeci de lei pe zi, dar eu mă uitam cum lucrează. Mergeau zece metri și se așezau cu fundul pe căldare, să șadă în voie, pentru că ei nu vin la lucru să facă bani mulți”.

În momentul de față acesta se află în discuții cu o companie care ar putea să suplimenteze forța de muncă, cu cetățeni aduși din Asia, fiind unica soluție pe care o vede pentru a putea să-și desfășoare activitatea în continuare.

„Noi am căutat variante din țările asiatice, să aducem încoace muncitori, că de altfel nu mai este chip. Mai cu seama în legumicultură, că aici trebuie multă muncă manuală. Am găsit o firmă, care să ne aducă nouă de prin Bangladesh, să facă selectare. Care o să mai rămână în agricultură, va fi neapărată nevoie să aducă de acolo. La noi în țară ăștia bătrâni nu vor să mai lucreze, cei tineri nu au nevoie de agricultură și se duc la oraș. Pe o bună pate dintre cei de prin sate i-am deprins cu ajutoarele sociale și nu se grăbesc să vină la lucru, iar asta e o problemă mare.”

Agricultura, un domeniu afectat de seceta prelungită, boli și calamități, este vulnerabilă și la criza de muncitori. Fermierii sunt tot timpul în căutarea brațelor de muncă, pentru că nu peste tot activitatea pe câmpuri este tehnologizată. Mai puțin sunt afectați de lipsa lucrătorilor cei care dețin afaceri mai mici, pentru că se descurcă datorită rudelor și prietenilor.

În ciuda eforturilor autorităților și a campaniilor de conștientizare, utilizarea incorectă sau excesivă a antibioticelor continuă să reprezinte un risc major, nu doar pentru sănătatea individuală, ci și pentru întreaga comunitate. În acest context, medicii îi atenționează pe oameni să nu folosească antibiotice fără prescripție, pentru că astfel sporește rezistența bacteriilor la acestea, scrie moldova1.md.

„Riscurile rezistenței la AB pot fi echivalate cu pierderi de vieți omenești și dacă spunem pe glob mor din cauza infecțiilor rezistente la AB, vorbim despre 700 de mii, dar dacă continuăm ritmul ăsta nerațional, riscăm ca în 2050 să creștem cifra la 10 milioane și asta se întâmplă pentru că ne-am obișnuit să considerăm că AB este o pastilă magică, care ne rezolvă toate întrebările”, a declarat asistentul universitar de la USMF, Valeria Cotelea.

Anume rezistența la antibiotice face ca infecțiile comune să devină din ce în ce mai greu de tratat. Și mai complicată devine situația când oamenii practică auto-medicația și tratează diverse simptome cu antibiotice fără a consulta un specialist, de multe ori bazându-se pe recomandările din cercul de prieteni sau pe informații de pe internet.

„Omul la orice infecție apelează la AB, dar infecția este și virală, majoritatea sunt virale, antibioticul este anume pentru bacterii. Aș vrea că oamenii să înțeleagă că luând un antibiotic în virus, face presiune pe bacteriile rezistente și luând AB nimicim toate bacteriile care sunt străjeri, sunt bune, de protecție”, a apus Valeria Cotelea.

Potrivit datelor statistice, antibioticele constituie peste 10 la sută din numărul total de medicamente administrate de moldoveni.