L-a primit înapoi pe soțul ei, care a înșelat-o timp de patru ani cu prietena sa cea mai bună

20/11/2021

Mulți bărbați înșală, se știe, și fiecare femeie trădată are povestea ei. O femeie povestește ce s-a întâmplat în cazul ei și cum a ajuns să își ierte soțul, după mai mulți ani de căsnicie, chiar dacă a fost rănită.

,,Chiar înainte de a aniversa 25 de ani de căsnicie, soțul meu mi-a făcut o confesiune sfâșietoare: a recunoscut că a fost infidel în timpul căsătoriei noastre, dar lovitura de grație era una și mai dureroasă decât destăinuirea în sine. Soțul meu, omul căruia i-am jurat și mi-a jurat credință în fața lui Dumnezeu, a trăit o relație în paralel cu prietena mea cea mai bună. Am 52 de ani și am trăit o viață lângă soțul meu. După ce toată confuzia de la început a trecut, am hotărât să îl iert și să ne continuăm relația. Cum am decis acest lucru? Îți voi spune.

L-am cunoscut pe bărbatul visurilor mele, pe vremea când amândoi eram studenți. El intrase la facultate și a decis să se mute aici pe perioada studenției. Într-o seară am mers în barul din campus și am cunoscut acest tip amuzant, vesel și foarte șarmant. Părea sincer și genul de bărbat alături de care cu siguranță vrei să îți întemeiezi o familie.

Doi ani mai târziu de la acea întâlnire, pe când aveam 25 de ani amândoi, am decis să ne căsătorim și să ne luăm un apartament în Cluj. Era perfect, viața la care orice femeie visează încă din copilărie. Eram atât de încântată de viitorul alături de el… La un an de la nuntă s-a născut fiul nostru, Robert și, pe măsură ce anii au trecut, relația s-a consolidat și mai mult. Fiul nostru a crescut și, după ce a fost suficient de mare încât să nu mai aibă în permanență nevoie de supravegherea noastră, am avut ocazia să petrecem din nou timpul împreună și să reaprindem focul pasiunii.

În fiecare an ne făceam vacanțele alături de mai mulți prieteni și chiar glumeam cu fetele din grup că pot să-l las pe Răzvan al meu o noapte întreagă la bar, fără să-mi fac griji că va flirta cu vreo domnișoară. Pur și simplu nu eram deloc genul suspicioasă, nu îi controlam buzunarele, telefonul, nu îl întrebam niciodată ce a făcut dacă a întârziat. Jobul său presupunea călătorii de afaceri frecvente și, îmi aduc aminte că într-un an, a venit complet schimbat acasă. Atunci ne-am oprit din a face sex regulat și pe moment am crezut că este ceva normal într-o relație lungă. Credeam că mariajul înseamnă mai mult decât sex, însă acum mă simt vinovată că nu am văzut acele semne incipiente ale trădării.

Tot în acea perioadă, am avut o inspirație de moment și m-am decis să urmez cursuri pentru a deveni terapeut de cuplu. Mânată de dorința de a condimenta puțin lucrurile între mine și soțul meu, am crezut că dacă mă calific în acel domeniu mă va ajuta și pe plan personal. Tot atunci, fiul nostru a intrat la facultate, Răzvan își deschisese o a doua firmă de investiții imobiliare. Deci viața noastră era foarte ocupată și parcă uitasem că nu mai făceam sex deja de mult de timp.

Pe măsură ce am prins experiență în domeniul terapiei de cuplu și am întâlnit mulți clienți cu povești interesante, mi s-au aprins mai multe beculețe și mi-am dat seama că mariajul meu are probleme serioase. Așadar, i-am propus lui Răzvan să mergem chiar noi la un psiholog și să ne rezolvăm problemele. După multe insistențe din partea mea, a acceptat ideea de a ne stimula fizic, emoțional, dar și din punct de vedere al intimității de cuplu. Am plecat la București pentru a merge la terapie. Prima ședință a fost grozavă, am vorbit deschis despre mariajul nostru și m-am simțit mai apropiată ca oricând de soțul meu.

Însă după a patra ședință a fost incredibil de tăcut pe drumul spre camera de hotel, iar când am ajuns acolo a început să îmi spună lucruri șocante. „Am avut multe aventuri de o noapte, chiar am avut o relație timp de patru ani cu prietena ta cea mai bună, Iulia”, mi-a spus soțul meu.

Cuvintele lui erau ca niște pumnale către inima mea, mi-au sfâșiat sufletul. Mă uitam la omul pe care credeam că îl cunosc, dar mi-am dat seama că nu mai știu deloc cine e. Am plecat din cameră, m-am dus în recepția hotelului unde am izbucnit în lacrimi. Ulterior, am pus toate piesele puzzle-ului la loc și am realizat că totul avea sens, doar că eu am fost prea ignorantă să îmi dau seama.

Eram un terapeut de cuplu care își petrecea timpul sfâtuind alte femei cum să reacționeze la auzul veștii că soții le înșală și, uite-mă, nu știam ce să fac cu propria mea relație. Ceea ce m-a durut cel mai mult a fost că a avut o legătură cu prietena mea cea mai bună. Iulia mi-a fost alături în multe momente grele ale vieții mele, atunci când tatăl meu s-a stins, când rămăsesem fără job… Nu-mi venea să cred că mă mințise cu nerușinare și își făcuse de cap chiar cu soțul meu. M-am simțit ca o fraieră, luată peste picior de oamenii cei mai dragi.

El nu și-a cerut niciodată scuze, în schimb, a spus că știe că a făcut o mare greșeală și că este dispus să îmi răspundă la toate întrebările. Am trăit stări ciudate, acum plângeam, iar în minutul următor îmi venea să sparg ceva.

De ce l-am primit înapoi?

Când am ajuns acasă, i-am spus fiului nostru adevărul și că urmează să luăm o decizie în privința căsniciei noastre. Apoi, am plecat pentru câteva zile din oraș. Am realizat că în toți acei ani eu am fost obsedată de control, am vrut să fac totul singură, inclusiv cu fiul nostru sau treburile casnice. Am vrut să îi controlez lui Răzvan orice mișcare și probabil că soțul meu s-a simțit rănit de comportamentul meu, însă nu mi-a spus niciodată.

După ceva timp, a început să mi se facă dor de el și parcă toți nervii, lacrimile și suferința păleau în fața amintirilor frumoase pe care le aveam. Am construit multe împreună și pur și simplu nu am vrut să renunț la tot. M-am întors acasă în scurt timp și, imediat cum am intrat pe ușă, Răzvan m-a îmbrățișat, am mers în dormitor și am făcut dragoste ca doi adolescenți. Căsnicia noastră avea acum parte de un început nou, în care adevărul și sinceritatea aveau să primeze. Mulți m-au judecat pentru decizia de a-mi ierta soțul. Știu că sunt multe femei care mă arată cu degetul, dar știi ceva? Eu cred că această experiență ne-a consolidat relația și acum suntem mai puternici ca oricând”.

sursa: www.divahair.ro

Psiholog, despre cuplurile care divorțează, deși sunt compatibile: „Pe scurt, divorțează din cauza celorlalți”

Un subiect abordat des în societatea noastră este divorțul, adesea dureros și cu suflete nevinovate la mijloc, copii acolo unde este cazul. Dar câte dintre aceste despărțiri se produc pentru că dragostea chiar dispare? Nu te-ai gândit vreodată că doi oameni care se despart pot să se iubească în continuare? Sau că atracția și compatibilitatea dintre ei nu dispare, chiar dacă au decis să o ia pe drumuri separate?

Doctorul Cristian Andrei este unul dintre cei mai apreciați psihoterapeuți din România. Invitat în emisiunea „La Măruță”, specialistul a vorbit despre posibilitatea existenței unor sentimente ce rămân în urmă, în ciuda producerii unui divorț.

Ei bine, doctorul Cristian Andrei a avut ocazia să analizeze astfel de cazuri și să își dea seama care sunt factorii ce îi îndepărtează pe soții ce ajung să devină, în cele din urmă, foști soți. Iată explicația expertului:

„Pe scurt, divorțează din cauza celorlalți. În timp ce oamenii se iubesc, sunt în dragoste, cei din jur nu sunt în dragostea aceasta. De obicei, lumea nu prea e de acord cu dragostea ta. E o intimitate, nu simt ceilalți ce simți tu față de persoana cealaltă. Ei bine, acești detractori – exemplul clasic este soacra, sunt cei care spun „nu, nu cu ea/nu cu el, nu așa, nu acum, stai să vedem” – aceștia așteaptă acest moment, când există dificultatea între cei doi. Și ei funcționează ca niște catalizatori în despărțirea celor doi și le spun „Vezi? Vezi că o să îți ia asta, să nu te lași mai fraier decât celălalt”.”

Potrivit spuselor doctorului Cristian Andrei, sentimentele rămân, doar că ele ajung să ia altă formă. Practic, dragostea se transformă în ură și o relație ce a fost cândva frumoasă devine un război greu de gestionat sau de oprit.

„Și se ajunge bineînțeles la aceeași pasiune, pentru că dragostea nu se termină pe 26 mai sau pe 30 iunie când se pronunță divorțul. Ea continuă, dar din cauză că lumea din jur începe să demonteze această dragoste, ea se transformă tot într-o pasiune și anume, ura, conflictul. Este același sentiment, practic, aceeași intensitate, numai că este interpretată nociv. Și îi vezi pe ăștia doi cum își dau întâlnire la tribunal, la notar, ei s-ar duce cu floricele, s-ar mai pupa un pic, dar stai că suntem în divorț. Și judecătorii cu experiență știu, cei de la civil, da? Știu că nu se prezintă la termen sau vrea neapărat să-l aducă pe celălalt pentru nu știu ce partaje prelungite. Doar, doar s-or mai vedea ăștia doi că se iubesc.

Știi cum era la școală, dacă mai ții minte, băiatul X și cu fata Y se urau între ei, dar lumea din jur știa că ei se iubesc. Și așa este și la cazurile de divorț. Ei în continuare mai au ceva, cel puțin unul dintre ei mai tânjește după celălalt, dar lumea din jur nu și nu. Trebuie scandal, trebuie împărțeală, trebuie ură, trebuie răzbunare, defăimare și așa mai departe. Și sunt și niște copii pe undeva pe acolo, care nu înțeleg nimic. Cum s-a întors frumusețea pe fața cealaltă între părinții noștri? Că asta este problema, de fapt.”

Pentru că este medic neuropsihiatru pentru copii și adolescenți, a văzut multe cazuri în care copiii au fost cei mai afectați de aceste rupturi dureroase.

Fetiță blondă care a rupt un desen în care se află părinții ei care s-au despărțit

„Nu este ok să faci confuzia între problema de cuplu, cu sexualitatea, cu toate lucrurile alea, dacă nu-s pentru copii și să bagi copiii ca argument în așa ceva. Majoritatea bagă copiii la divorț ca parte de negociere, ca răzbunare: „Lasă că îți arăt eu ție, îți iau copiii”. Așa ceva trebuie să înceteze în această țară, de dragul copiilor. (…) Există divorț/despărțire în cuplu, dar nu trebuie să existe și față de copii. Nu trebuie să existe aceleași argumente și față de ei.”, a mai explicat psihologul în cadrul emisiunii, potrivit divahair.ro.

Specialistul a oferit mai multe exemple de posibile motive pentru care partenerii se pot îndepărta, deși se iubesc în continuare. Iată ce a zis:

„Geloziile de genul gelozia soacrei, fratelui sau a surorii, gelozia prietenilor, gelozia prietenilor de băieți – „Ce, mă, te însori? Păi și cu noi ai terminat-o? Ești sub papucul nevestei?” Și fără să își dea seama, acești bărbați, acești băieți subminează cuplul acestui om – „Hai, vino și duminica asta, hai că nu stai mult!” și îi dau lui senzația că trebuie să fie un bărbat adevărat, nu să facă ce zice nevasta.”

Ce înseamnă asta? Că există șanse mari ca unele căsnicii ajunse în pragul divorțilui să fie reparate dacă soții lasă orgoliul în spate și nu mai apleacă urechea la vorbele celor care fac tot posibilul pentru a-i îndepărta.

„Dacă între soții care spun că vor să divorțeze mai există și ură, înseamnă că, de fapt, mai există pasiune și că dacă ar fi sinceri unul cu altul, ar putea să se împace. Și trebuie să știți că ura dintre voi doi este, de fapt, a celor din jur. Pentru că sunt sentimente, dar sunt interpretate altfel din cauza celor din jur.”, a concluzionat doctorul Cristian Andrei.

Ce femei nu au voie să meargă la Înviere!

Sfânta noastră Tradiţie, păstrată neschimbată de două mii de ani, spune că femeia este specială în perioada lunii când sângerează din organul născător de prunci. Clericii sfătuiesc femeile să se roage acasă și să nu intre în Biserică până în ziua a opta.

Nici in curte nu poţi asculta Liturghia lipită de zidul Bisericii, pentru ca curtea oricărei Biserici este sfinţită de episcopul locului, conform cuviosului Ilarie, potrivit antenastars.ro.
De asemenea, în această perioadă femeia nu are voie: să se împărtăşească, să ia anafură, să bea apă sfinţită, să se împreuneze cu bărbatul. Iată cuvintele lui Dumnezeu, aşa cum apar ele la scriptură, în Levitic 15, versetele 19-28.
„Mulţi vor zice că asta e legea veche, dar Măicuţa Domnului a respectat-o, deşi era pururea curată fecioară! De aceea, tu ca femeie trebuie să urmezi acest exemplu, să nu vii la Biserică şi să nu te atingi de cele sfinte atunci când borhotul pântecelui se revarsă. Nerespectarea acestei rânduieli este mare păcat, pentru care vei da seamă”, scrie cuviosul Ilarie pe blogul personal.

sursa: antenastars.ro

„Degeaba ignorăm instinctul”. Cum ştii că eşti în relaţia nepotrivită. Sfaturile unui parapsiholog

Viața de cuplu nu este mereu roz, iar atunci când vine vorba despre aceasta, unele semne te pot ajuta să îţi dai seama că eşti în relaţia nepotrivită. Iată ce sfaturi are un parapsiholog.

„Sunt multe semne care ne arată că nu este locul nostru acolo. Noi vom vorbi despre patru moduri în care putem afla. De pildă, când unul din ei stă de vorbă la telefon şi celălalt se învârte în jurul lui şi vrea să discute.

Atunci când zâmbeşti din ce în ce mai rar. Pe faţa oamenilor se pune tristeţea, dispare sclipirea. Oamenii când sunt fericiţi, atunci când sunt iubiţi, le sclipesc ochii. Când începe să îţi dispară sclipirea din ochi şi nu mai zâmbeşti atât de mult cât zâmbeai, trebuie să îţi pui întrebarea dacă eşti lângă persoana potrivită. Dacă te face să zâmbeşti, dacă te face să râzi, dacă te face să te simţi iubit, dacă îţi dă atenţie. E valabil şi viceversa. Nu numai femeile au sclipici în ochi.

Te confrunţi în mod constant cu o stare de agitaţie. Atunci când îşi găseşte lucruri de făcut. Ar pierde timpul oriunde şi cu oricine, numai să nu ajungă acasă. E un semn. Când începe să facă chestia asta, e un semn. Şi femeile au chestia asta de a se simţi anxioase în prezenţa bărbatului. Când li se pune lor pata pe ceva, încep să devină nervoase şi anxioase.

Un alt lucru este legat de insomnii. Oriunde te-ai duce, chiar dacă dimineaţa te aşezi să bei cafeaua, ele se aşează pe marginea ceştii şi se uită în ochii tăi. Alea sunt gândurile tale.

Cea din urmă, dar nu ultima, este atunci când simţi că ceva nu este în regulă. Instinctul tău ştie de cele mai multe ori. Degeaba ignorăm instinctul. Este primul care sesizează toate schimbările, toate energiile, toată starea, simţim când minte, când nu minte, când e agitat partenerul, când ascunde ceva.

Dacă eşti într-o relaţie fericită, instinctul doarme. Pentru că nu simţi acea formă de alarmă. Instinctul nostru simte alarma. Senzorii noştri spun ceva. Dacă simţim chestiile astea trebuie să vorbim, să discutăm. Dacă eu am o suspiciune, dacă am o stare de agitaţie. Discută, nu lăsa lucrurile la interpretarea altora, pentru că pe ceilalţi nu îi interesează.

Acestea sunt lucrurile pe care le putem vedea înainte de a fi parteneri de viaţă. Tocmai atunci, la început, trebuie bătut fierul cât e cald, când e îndrăgostirea maximă. E bine că eşti orb, pentru că te înveţi cu unele lucruri pe care partenerul tău le face şi le iei ca atare.

Sunt multe cupluri în care, după zece ani, oamenii sunt perimaţi. Aşa că, văzut, plăcut, luat. E o loterie, dar noi simţim care este partenerul nostru, noi simţim care poate fi tatăl copiilor noştri. Şi bărbatul simte cine poate fi mama copilului lui. Asta se vede de la început”, a povestit Lidia Fecioru, bioenergoterapeut, în cadrul emisiunii Adevăruri ascunse, potrivit antena3.ro.