Ceapa verde, leguma care alungă microbii și mănâncă zahărul din organism

04/02/2019

Consumată crudă sau gătită în supe şi tocăniţe, ceapa verde este un aliment perfect pentru întărirea imunităţii. Astfel, o cură cu ceapă verde are efect diuretic, depurativ, antialergic şi are capacitatea de a regla activitatea endocrină a organismului.

„Ceapa este un aliment foarte bogat în vitamina C, fibre, acid folic, vitamina B6 şi magneziu şi este săracă în grăsimi saturate, sodiu şi colesterol. Astfel, ceapa are valori nutritive perfecte pentru a scăpa de grăsimea în exces şi de colesterol şi în acelaşi timp vă ajută să aveţi o sănătate de fier. Ceapa mai are în compoziţie şi carbohidraţi, dar şi importante cantităţi de potasiu, calciu, fosfor, zinc, iod, cupru, vitamina A, E, C, complexul de vitamina B, precum şi substanţe cu proprietăţi antiseptice.”, spune medicul din România, Deniza Zaharia.

De asemenea, doctorița spune că, ceapa verde reglează glicemia şi este recomandă diabeticilor în cure de lungă durată. Se mai poate spune că reglează eficient activitatea renală, mai ales dacă este asociată cu un consum mare de lichide. Ceapa verde este ideală şi pentru cei care au afecţiuni dermatologice, ca urmare a efectului detoxifiant puternic adus de cantitatea mare de sulf.

„Ceapa este şi un diuretic ce favorizează eliminarea sodiului din organism şi are şi proprietatea de a calma tusea şi de a desfunda căile respiratorii. De asemenea, este bine cunoscut faptul că ceapa este un somnifer natural foarte bun, fără efecte secundare, care nu dă dependenţă de niciun fel, explică specialistul. Ceapa este considerată a fi cel mai puternic detoxifiant natural, deoarece curăţă organismul de toxinele din corp. Pentru a-şi păstra proprietăţile minunate pe care le-a primit de la natură, ceapa trebuie consumată în stare crudă, fie că vorbim de ceapă roşie, de ceapă albă sau de ceapă galbenă, sau chiar de ceapă verde”, a mai menționat dr. Deniza Zaharia.

Iată care sunt cinci beneficii ale acestei legume minune:

Întăreşte sistemul imunitar: Conţine mulţi compuşi cu rol antioxidant, precum carotenii, vitaminele A, E, C şi antioxidantii quercetina, zeaxanthina, care cresc rezistenţa organismului în faţa microbilor, dar şi a radicalilor liberi, acei produşi toxici exogeni sau proveniţi din metabolism.

Antiinflamator: Quercetina, un antioxidant regăsit în ceapa verde, are proprietăţi antiinflamatorii şi antihistaminice. Aceasta face ca ceapa verde să fie benefică în alergii.

Scade colesterolul: Consumul de ceapă verde duce la creşterea colesterolului bun, cu efect antiaterosclerotic. Compuşii cu sulf se transformă în alicina, o substanţă care inhibă enzima hepatică necesară pentru sinteza de colesterol.

Scade glicemia: Dacă glicemia ta a atins cote mult prea mari, atunci ar fi bine să consumi zilnic ceapă verde, în paralel cu tratamentul medicamentos. Ceapa verde este un aliment puternic hipoglicemic, are proprietăţi diuretice şi reglatoare endocrine.

Medicament natural: Bogată în vitamine şi minerale, tonifiantă şi gustoasă în acelaşi timp, ceapa verde creşte rezistenţa organismului la efort fizic şi intelectual, mult mai bine decât o ceaşcă de cafea.

Sursa

Căsnicia triplează riscul de obezitate la bărbaţi, dar nu afectează femeile

Căsătoria triplează riscul de obezitate la bărbaţi, dar nu afectează femeile, potrivit unui studiu preluat de The Guardian. și citat și de News.ro.

Rata obezităţii la nivel mondial a crescut de peste două ori din 1990, peste 2,5 miliarde de adulţi şi copii fiind consideraţi supraponderali sau obezi. La nivel mondial, se preconizează că mai mult de jumătate dintre adulţi şi o treime dintre copii vor fi supraponderali sau obezi până în 2050.

Deşi se ştie că alimentaţia necorespunzătoare, lipsa de activitate, genetica, toxinele din mediu şi afecţiunile subiacente cresc riscul, oamenii de ştiinţă de la Institutul Naţional de Cardiologie din Varşovia, Polonia, au dorit să studieze dacă şi alţi factori sunt relevanţi.

Cercetătorii au examinat datele medicale şi starea generală de sănătate a 2.405 persoane cu o vârstă medie de 50 de ani. Analiza statistică a fost utilizată pentru a stabili legăturile dintre creşterea greutăţii corporale şi vârstă, starea civilă, sănătatea mintală şi alţi factori.

Studiul, prezentat la Congresul European privind Obezitatea din acest an de la Malaga, Spania, a constatat că bărbaţii căsătoriţi aveau de 3,2 ori mai multe şanse să fie obezi decât bărbaţii necăsătoriţi, dar nu a existat nicio creştere a riscului de obezitate în cazul femeilor căsătorite. Căsătoria a crescut, de asemenea, riscul de a fi supraponderal cu 62% la bărbaţi şi cu 39% la femei.

Constatările au venit după ce un studiu efectuat în China, în 2024, a constatat că IMC-ul bărbaţilor creşte în primii cinci ani după căsătorie, din cauza unui aport caloric mai mare şi a mai puţin exerciţiu fizic. Studiul a constatat că mariajul a fost asociat cu o creştere cu 5,2% a bărbaţilor supraponderali şi cu o creştere cu 2,5% a bărbaţilor obezi.

Obezitatea, legată de un cumul de factori

Un studiu anterior realizat de Universitatea din Bath a constatat că, în medie, bărbaţii căsătoriţi erau cu 1,4 kg mai graşi decât cei necăsătoriţi.

Cercetarea de la Varşovia a arătat că vârsta este, de asemenea, un factor care influenţează creşterea în greutate, fiecare an de creştere a vârstei crescând riscul de a fi supraponderal cu 3% la bărbaţi şi cu 4% la femei, iar riscul de obezitate cu 4% la bărbaţi şi cu 6% la femei.

Oamenii de ştiinţă au declarat că unii factori par să afecteze riscul de obezitate doar la femei. Depresia a dublat riscul ca femeile să fie obeze, iar cunoştinţele inadecvate în domeniul sănătăţii l-au crescut cu 43%, în timp ce obezitatea a fost mai frecventă în rândul femeilor care locuiau în comunităţi mai mici. Niciunul dintre aceşti factori nu a crescut riscul bărbaţilor.

De ce se îngrașă mai mult bărbații decât femeile după ce s-au căsătorit

Katharine Jenner, director al Obesity Health Alliance, a declarat: „Acest studiu reaminteşte încă o dată că excesul de greutate este determinat de un amestec complex de factori sociali, psihologici şi de mediu mai larg, nu doar de o alegere personală. Cu fiecare an care trece, riscul de a trăi cu exces de greutate sau obezitate creşte, în special pentru femei. Între timp, legătura dintre căsătorie şi obezitate la bărbaţi evidenţiază modul în care modificările stilului de viaţă, obiceiurile şi aşteptările societăţii ne modelează sănătatea”.

Cercetarea sugerează, de asemenea, că bărbaţii pot fi mai susceptibili de a lua în greutate după căsătorie din cauza unor factori precum creşterea dimensiunilor porţiilor, alimentaţia socială şi o scădere a activităţii fizice, în timp ce femeile rămân poate mai conştiente de greutatea corporală din cauza presiunilor societăţii.

„În loc să dăm vina pe indivizi, avem nevoie de politici care să facă alegerile sănătoase alegerile uşoare – prin medii alimentare mai bune, educaţie şi sprijin în fiecare etapă a vieţii”, au mai transmis specialiștii.

Aproape 300 de cazuri de gripă, înregistrate într-o singură săptămână

Agenția Națională pentru Sănătate Publică informează că, pe parcursul săptămânii trecute, morbiditatea prin infecțiile acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS) s-a manifestat la un nivel de intensitate joasă, cu 25% mai puțin față de săptămâna precedentă a acesteia și o descreștere de 17% comparativ cu perioada similară a sezonului anterior. În total, au fost înregistrate 5240 de cazuri de IACRS, majoritatea fiind la copii (54%), informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Totodată, în perioada 10 – 16 martie curent, au fost înregistrate 278 de cazuri de gripă sezonieră (mun. Chișinău – 193 de cazuri; Edineț – 13 cazuri; Ialoveni – 12 cazuri; Bălți, Călărași și Dondușeni – câte 7 cazuri; Strășeni – 6 cazuri; Ungheni – 5 cazuri; Orhei și Rezina – câte 4 cazuri; Glodeni – 3 cazuri; Comrat, Criuleni, Drochia și Telenești – câte 2 cazuri; Anenii Noi, Briceni, Căușeni, Fălești, Florești, Hâncești, Ocnița, Sângerei și Ștefan-Vodă – câte 1 caz), în descreștere cu 40% față de săptămâna precedentă.

De la începutul perioadei de monitorizare (30.09.2024 – 16.03.2025) au fost înregistrate 3736 de cazuri de gripă, 139 973 cazuri de IACRS și 12 439 cazuri de infecții respiratorii acute severe.

De asemenea, pe parcursul săptămânii trecute, a fost raportat un caz de COVID-19, la un copil, comparativ cu 4 cazuri, înregistrate în săptămâna anterioară a acesteia.

ANSP recomandă în continuare respectarea măsurilor de protecție: păstrarea distanței sociale, evitarea locurilor aglomerate; respectarea regulilor de igienă, inclusiv igiena mâinilor, igiena respiratorie; respectarea măsurilor sanitare la locul de trai, la locul de muncă, de educație și învățământ, cu aerisirea spațiilor închise; purtarea măștilor în instituțiile medicale; adresarea la medicul de familie la apariția primelor simptome ale infecției respiratorii; menținerea unui stil de viață sănătos, care să includă o alimentație bogată în legume și fructe, odihnă adecvată și exerciții fizice regulate.

Un focar de rujeolă a fost înregistrat la Cimișlia. Opt copii, infectați

Agenția Națională pentru Sănătate Publică anunță despre un focar de rujeolă la Cimișlia. Astfel, opt copii din diferite localități din raion s-au infectat cu această boală contagioasă, în perioada 7 februarie – 14 martie 2025, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Fiecare caz suspect la rujeolă este raportat și supus investigațiilor de laborator pentru confirmarea sau infirmarea bolii. Astfel, în perioada 1 ianuarie – 14 martie 2025, au fost înregistrate 20 de cazuri de rujeolă, dintre care 5 de import (România și Ucraina). Prin investigații de laborator, au fost confirmate 14 cazuri (6 – Chișinău și 8 – Cimișlia). Vârsta persoanelor afectate este cuprinsă între 8 luni și 17 ani. Astfel, sunt afectați copii de diferite vârste, inclusiv un copil de până la un an, care nu au încă vârsta potrivită pentru imunizare împotriva rujeolei și organismul micuților nu a reușit să producă anticorpi pentru a fi protejați. Menționăm că în anul 2024, au fost înregistrate 216 cazuri confirmate de rujeolă, în 2023 – 3 cazuri de rujeolă, iar pe parcursul anilor 2021 și 2022 nu au fost înregistrate cazuri.

Totodată, informăm despre un focar de rujeolă înregistrat în raionul Cimișlia. În perioada 7 februarie – 14 martie 2025, în raion au fost înregistrate 8 cazuri confirmate de rujeolă la copii din satele Porumbreni – 3 cazuri, Zloți – 3 cazuri, Codreni și Sagaidacul-Nou – câte un caz, alte 6 cazuri suspecte sunt în proces de investigare epidemiologică. Cazurile confirmate au fost înregistrate la copii cu vârste cuprinse între 2-17 ani.

În contextul înregistrării focarului, de către specialiștii ANSP au fost întreprinse mai multe acțiuni:

Măsuri de prevenire a răspândirii rujeolei în focar, prin stabilirea contacților, verificarea statutului vaccinal și supravegherea medicală.
Supravegherea epidemiologică la nivel teritorial, prin colectarea și analiza datelor cu privire la cazurile de rujeolă, cu actualizarea lor zilnică.
Verificarea statutului și vaccinarea copiilor care nu au vaccinarea ROR.
Asigurarea diagnosticului de laborator al rujeolei, în laboratorul ANSP.
Menținerea măsurilor de supraveghere în teritoriul afectat și cele aferente.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică atenționează că rujeola este o infecție virală extrem de contagioasă care poate duce la complicații grave și îndeamnă părinții să vaccineze copiii, ținând cont de situația epidemiologică la nivel național și regional. Rujeola este de 6 ori mai infecțioasă decât gripa și poate dezvolta boli grave, sau complicații, cum ar fi: infecția urechii, pneumonie, surditate permanentă, encefalită, sau deces. Aceasta se răspândește foarte rapid, dacă nu este menținută imunitatea de grup ce poate fi obținută prin vaccinare. În condițiile de acoperirea joasă la vaccinare, înregistrată la nivel național (mult sub 90% pentru vaccinarea ROR la vârsta de 1 an), rezistența anti vaccinală, care persistă mai mult între membrii confesiunilor religioase și persoanele de etnie romă, există riscul de emergență a maladiilor prevenibile prin vaccinări, în prezent a rujeolei, având rată foarte înaltă de contagiozitate, cu urmări grave de sănătate. Menționăm că tratament specific contra rujeolei nu există, dar boala poate fi prevenită prin VACCINARE. Vaccinurile împotriva rujeolei sunt sigure și efective.

În Republica Moldova, vaccinarea se efectuează gratuit, cu 3 doze de vaccin ROR, la vârstele de 12 luni, 6-7 ani și 15-16 ani. În cazul în care copiii nu au beneficiat de vaccin la vârstele corespunzătoare, îndemnăm părinții să meargă la instituția medicală, unde medicul de familie va propune o schemă individuală de vaccinare.

Potrivit OMS, Regiunea Europeană raportează cele mai multe cazuri de rujeolă din ultimii 25 de ani. Astfel, 127.350 de cazuri de rujeolă au fost raportate în Regiunea Europeană a OMS pentru 2024, un număr dublu față de cazurile raportate în 2023 și cel mai mare număr din 1997, potrivit unei analize a OMS și UNICEF. Mai mult de 40% din cazurile raportate sunt copii cu vârsta sub cinci ani, iar mai mult de jumătate din cazurile raportate au necesitat spitalizare. Potrivit datelor preliminare din 6 martie 2025, au fost raportate 38 de decese.

in raion s-au infectat cu această boală contagioasă, în perioada 7 februarie – 14 martie 2025.