O asistentă de neonatologie a dezvăluit lucruri șocante despre anumite practici folosite în maternitatea unde a activat o perioadă. Aceasta susține că nou-născuții care plângeau erau sedați cu medicamente, în loc să fie duși la mamele lor.
Iată scrisoarea asistentei:
,,Dragi viitoare mamici, sunt asistenta la o sectie de neonatologie intr-o maternitate din Romania si am decis dupa indelungi framantari, sa fac ceva pentru noi mamele si pentru copilasii nostri. Nu mai pot sa tac….constiinta nu-mi da voie. Voi scrie aici ceea ce-mi sta pe suflet, pentru ca este vorba de sanatatea fizica, psihica si emotionala a copiilor vostri. Si sper ca aceste informatii sa ajunga la cat mai multe mame….ca sa nu-si dea nou-nascutii de langa ele, atunci cand ii vor aduce pe lume.
Când am ales meseria de asistent medical, am ales-o pentru ca imi făcea plăcere să ajut. Am urmat specializarea de asistent medical generalist și am “prins” un post în compartimentul neonatologie. Ce frumos, nu? Să lucrezi cu mamici și nou-născuti. Respect indicațiile medicilor, ca orice asistentă bună, dar am ajuns la concluzia ca sunt multe indicatii greșite, depășite si traumatizante atat pentru proaspata mamica, cat si pentru nou-nascut. Toate pleacă de la organizarea secției de neonatologie și anume de la existența saloanelor separate pentru nou-născuți în care aceștia isi petrec minim 3-4 zile, in solitudine separati de mamele lor, sedati si indopati cu lapte praf ca sa taca. Toti, fara exceptie. Nu conteaza ca sunt sanatosi, ca se nasc din mame sanatoase si perfect capabile sa ii ingrijeasca si sa-i alapteze.
De ce cred ca aceasta practica este gresita? Pentru ca in primele zile de viata nou-nascutul se adapteaza mult mai usor prin contactul cat mai apropiat cu mama sa, chiar piele pe piele tot timpul si nu doar o data la 3 ore cateva minute…cand de obicei doarme…pentru ca a fost “linistit” cu forta…
In primele minute dupa nastere, temperatura corpului, bătăile inimii si ritmul respiratiei se regleaza cel mai usor in bratele mamei, mai firesc, mai bine si mult mai rapid decat in orice incubator din lumea aceasta. Asta n-o spun eu, ci studii intregi care vorbesc de dezvoltarea mai armonioasa a nou-nascutului in bratele mamei.
In maternitatea in care lucrez eu, ti se ia copilul pentru ingrijiri si monitorizari in mai putin de 1 minut de la nastere. Il mai vezi peste 6 ore, asta daca esti in stare sa ajungi pe picioare pana la salonul de alaptare….aflat la un alt etaj… Daca ai avut cezariana poate ti-l aduce asistenta, dupa lungi insistente, sau doar cand te poti mobiliza sa mergi la celalalt etaj ca sa ajungi sa il alaptezi cateva minute.. Iar practicile astea nu sunt normale si nu au niciun beneficiu real.
Alaptarea se face la program, din 3 in 3 ore, de 7 ori pe zi,cu aberantul „repaos” digestiv de 6 ore de la miezul noptii pana dimineata la 6….o practica depasita si inumana…ca doar laptele praf cu care sunt indopati pentru completare, se digera in 6-7ore…. si de fapt de acolo nevoia de repaos….offf de ati stii, de ce nu se ataseaza ei la san…
Turele de zi sunt grele pentru ca cele mai multe nasteri sunt operatiile de cezariana ale mamicilor pacalite ca nu pot, nu au voie sau cica nu e sanatos sa nasca natural. Celelalte mamici mai curajoase care au reusit sa-si mentina cu eforturi uriase “pozitia” pe natural, au parte de nasteri medicalizate, induse, augmentate, si grabite ca sa mearga ca pe banda, cu orice pret…fara niciun fel de respect, sau omenie. Sunteti tratate ca niste vite la abator….stiu….
Dar ziua trece cumva cu agitatia asta multa, nu-i bai. Noaptea in schimb e cumplita. Nou-nascutii urla si urla si urla…si asta pe buna dreptate, pentru ca sunt separati de mame, flamanzi de imbratisari si lapte matern, singuri pe lume…
Si trist este cand vine medicul de garda si iti indica fenobarbital pentru acel copil agitat si care nu se mai opreste din urlat. Pentru ca e „agitat”. Și pentru ca e o singura asistenta care are responsabilitatea sa vegheze simultan doua saloane cu câte 5-6 nou-născuți…si pentru ca trebuie sa fie liniste.
Natural, uman si foarte corect ar fi sa chemam mama sa il alapteze, nu sa il drogam noi ca sa taca. Pentru ca mama oricum nu poate dormi noaptea si se gandeste tot timpul oare ce face micutul ei fara ea..? Inca o data subliniez cat e de gresit faptul ca nou-nascutul nu este lasat langa mama. Ea ar putea sa il supravegheze si daca e nevoie sa ma cheme sa intervin. Daca plange, sa il ia in brate si sa il puna la san. De asta are nevoie un nou-nascut! Nu sa urle pana ce eu ma ocup de o alta nastere sau pana ii vine randul la schimbat si biberon sau fenobarbital.
Din pacate, toate maternitatile din Romania au genul acesta de organizare, cu saloane de nenonatologie separate de saloanele proaspetelor mamici, desi varianta de rooming-in ar fi mai benefica atat pentru mama si nou-nascut cat si pentru bugetul spitalului”.
