Impresionant! De aici a început istoria Chișinăului, de la Cheşenăul lui Acbaş

Prima mențiune documentară a Chișinăului de astăzi a fost atestată pe 14 iulie 1436. La Băc, ,,de cealaltă parte, pe valea ce cade în dreptul Cheşenăului lui Acbaş, la Fântâna unde este Seliştea Tătărească în dreptul păduricii”.

separator

Repere istorice: Ștefan cel Mare și Vlaicu Pârcălab

A doua menţiune documentară despre Chişinău datează din 1466. Cancelaria domnească a lui Ştefan cel Mare, prin care voievodul i-a dat unchiului său Vlaicul o selişte la Chişinău, la Fântâna Albişoarei, moşie cumpărată de la Toader feciorul lui Fedor, cu 120 de arginţi tătărăşti. Aşezarea număra 5-10 gospodării ţărăneşti, cu oameni care se îndeletniceau cu agricultura şi măcinau grâul la moara din partea locului. Mai bine de 100 de ani moşia a fost stăpânită de urmaşii lui Vlaicu Pârcălab.

În 1576 o strănepoată de-a lui Vlaicu Pârcălab vinde moşia cu 500 de galbeni tătăreşti, ceea ce denotă că satul Chişinău a crescut şi s-a dezvoltat cu mult, i-a crescut preţul având şi mai multe mori pe Bâc.

Vasile Lupu, domnul Ţării Moldovei

În 1641 Chişinăul devine moşie mănăstirească, când Vasile Lupu, domnul Ţării Moldovei, trece moşia Chişinău în stăpânirea Mănăstirii Sfânta Vineri din Iaşi. Chişinăul a rămas în proprietatea acestei mănăstiri până în secolul 19.

În secolul XVII – Chişinăul devine un important centru comercial, în care se consolidează comerţul permanet, de iarmaroc, cârciumele şi dughenele, creşte şi se diversifică asortimentul mărfurilor negustorilor locali. În urma răboiului ruso-turc din 1812, când spaţiul dintre Prut şi Nistru este anexat la Imperiul rus, centrul regiunii Basarabiei e stabilit la Chişinău.

În secolul XIX, Chişinăul se extinde teritorial spre actualul bulevardul Ştefan cel Mare, numit pe atunci strada Moskovskaia. În 1830-36 este înălţată Catedrala cu clopotniţa şi pusă baza unei grădini publice. Creşterea oraşului a făcut ca satele Buiucani, Schinoasa, Tăbăcăria, Mălina să devină suburbii ale Chişinăului în anii 1830-40.

Chişinăul şi-a schimbat mult aspectul general în anii 50-70 ai sceolului al XIX-lea, când l-a avut ca arhitect al oraşului pe Alexandr Bernardazzi. Oraşul capătă un aspect românesc după proclamarea Unirii cu România în 1918. Aici sunt deschise mai multe şcoli, tipografii, biblioteci, teatre.

În anii 1941-1945 – este distrus în proporție de 60%. În perioada postbelică, reconstruit și amenajat, dezvoltat după planurile cincinale fixate prin Planurile Urbanistice din acea perioadă.

Anul 2019, Chișinăul la vârsta de 583 de ani de la fondare.

Sursa: Agentia de Inspectare si Restaurare a Monumentelor din Republica Moldova

alte Articole interesante