La mulți ani, Chișinău! Capitala împlinește 582 de ani

Anul acesta, pe 17 iulie, s-au împlinit 582 de ani de la prima atestare documentară a orașului Chișinău, iar pe data de 14 octombrie este sărbătorit hramul orașului, când este prăznuită sărbătoarea bisericească Acoperământul Maicii Domnului, așa cum fiecare oraș sau comună din Moldova sărbătorește hramul localității într-o anumită zi din an.

separator

Pentru prima dată, Chişinăul a fost atestat la 17 iulie 1436, iar a doua menţiune documentară datează din 1466. Este vorba de un document de proprietate semnat de Ştefan cel Mare, prin care voievodul i-a dat unchiului său, Vlaicu, o selişte la Chişinău, la Fântâna Albişoarei, moşie cumpărată de la Toader, feciorul lui Fedor, cu 120 de arginţi tătărăşti. Documentul mai spune că Chişinăul, cu întreaga sa moşie şi cu moara, este dat boierului Vlaicu şi tuturor urmaşilor săi. Istoricii presupun că aşezarea număra 5-10 gospodării ţărăneşti.

Ce semnifică numele „Chișinău”? „Chişinăul este unul din puţinele oraşe al cărui nume nu a suferit schimbări majore de-a lungul timpului. Unii cercetători spun că denumirea Chişinăului provine de la cuvântul ucrainean Chişeni, ceea ce înseamnă „buzunar”, mărturisește cercetătorul Andrei Eșanu. Pe timpuri, Chișinăul era un important centru de comerț, unde se adunau negustori ucraineni, armeni, evrei şi moldoveni.

Alte date spun că numele Chişinău provine de la Keşene, din limba tătărească – capelă pe mormânt, sau Keşen – mănăstire. Această teorie s-ar baza pe un act din 1420, care spune că în Chişinău erau în vremurile de atunci mai multe mănăstiri.

Arheologii au descoperit pe teritoriul Chișinăului mai multe aşezări umane, care datează încă din epoca de piatră. Asemenea aşezări au fost identificate pe teritoriul cartierelor din sectorul Telecentru, în zona străzii Malina Mică.

Dintre cele mai vechi localităţi din zona istorică a Chişinăului face parte şi satul Buecani, sectorul Buiucani de astăzi, care exista cel puţin încă din timpul lui Ştefan cel Mare. Ulterior, în vecinătatea acestuia au apărut și alte sate, Gheţioani, Vovinţeni, Munceşti, Schinoasa. Istoria Chişinăului de mai târziu este strâns legată de cea a satelor menţionate. Acestea, pe parcursul sec. al XVIII-lea – al XIX-lea, au devenit suburbii ale Chişinăului.

alte Articole interesante

Alte Articole interesante