Cine a câştigat premiul Nobel pentru medicină în 2016

Anul trecut, premiul Nobel pentru medicină şi fiziologie a fost împărţit de trei oameni de ştiinţă, fiind decernat pentru descoperiri in domeniul luptei contra malariei şi infecţiilor cauzate de viermi intestinali. În acest an, japonezul Yoshinori Ohsumi a câştigat premiul Nobel pentru fiziologie şi medicină, pentru descoperiri privind mecanismele de autofagie, adică procesul de consumare a propriilor componente celulare de către un organism, relatează BBC News.

separator

nobel-2016-yoshinori-ohsumi-a-castigat-premiul-nobel-pentru-medicina-18551401Specialistul în biologie celulară va primi prestigiosul premiu, în valoare de 8 milioane de coroane suedeze, adică 718.000 de lire, pentru descoperirile sale în domeniul mecanismelor autofagiei.

Autofagia este, în mod esenţial, programul de reciclare internă a corpului – celule neviabile sunt identificate, iar părţi folositoare sunt descompuse pentru a genera energie sau pentru a crea noi celule. Este un proces crucial în prevenţia dezvoltării cancerului şi, menţinând un metabolism sănătos, ajută la protejarea de boli precum diabetul.

Perturbările din procesul autofagiei au fost legate de boala Parkinson, diabetuld e tip 2, cancer şi alte afecţiuni care apar odată cu îmbătrânirea. Mutaţiile produse în genele autofage pot cauza boli genetice. Cercetări intense au loc în prezent pentru a dezvolta medicamente care să declanşeze procesul autofagiei în diferite boli.

Cuvântul autofag provine din două cuvinte greceşti care înseamnă „auto-devorare”. Acest concept a apărut în anii ’60, când cercetatorii au observat că celula îşi poate distruge propriile conţinuturi prin împrejmuirea în membrane, formând vezicule sub formă de săculeţi, care erau transportate într-un compartiment de reciclare, numit Lizozom, pentru degradare.

Au existat dificultăţi în studierea fenomenului, deoarece procesul nu era cunoscut integral, până când, după o serie de experimente inovatoare de la începutul anilor 1990, specialistul în biologie celulară Yoshinori Ohsumi a folosit drojdie de panificaţie pentru a identifica gene esentiale în mecanimul autofagiei. Cercetătorul a elucidat apoi mecanismele care stau la baza procesului de autofagie şi a arătat că procese sofisticate similare idetificate datorită experimentelor cu drojdie se petrec şi în organismul uman, la nivel celular.

big-premiul-nobel-pentru-medicina-2016-a-fost-castigat-de-yoshinori-ohsumi-pngAutofagia nu era un subiect la modă când cercetătorul se afla la începutul carierei sale, subliniază Ohsumi.

„Nu sunt foarte competitiv, aşa că am căutat mereu subiecte noi de studiu, chiar dacă nu erau atât de populare”, a declarat cercetătorul într-un interviu din 2012. „Dacă ai un soi de bază pentru cercetare, anume studii noi, vei avea mult de lucru”, adaugă Ohsumi.

Anul trecut, premiul Nobel pentru medicină şi fiziologie s-a acordat ex aequo. Premiul, împărţit de trei oameni de ştiinţă, a fost decernat pentru descoperiri care au ajutat medicii în lupta împotriva malariei şi infecţiilor cauzate de viermi intestinali.

Specialistul în chimie Tu Youyou a fost recunoscut pentru descoperirea artemisininei, unul dintre cele mai eficiente tratamente pentru malarie, iar alţi doi cercetatori, Satoshi Omura, un expert în studierea microbilor solului de la la Universitatea Kitasato, şi William Campbell, un medic infecţionist (parazitolog) irlandez de la Drew University din New Jersey, au împărţit premiul cu Tu Youyou, pentru descoperirea medicamentelor din seria Avermectin, un tratament împotriva viermilor intestinali.

Yoshinori Ohsumi (născut pe 9 februarie 1945) este un biolog japonez specializat în autofagie. Este profesor la Centrul de Cercetare Frontier din cadrul Institutului Tehnologic din Tokyo. În 2012 a primit Premiul de la Kyoto pentru Basic Science.

În cursul acestei săptămâni vor fi anunţaţi câştigătorii premiilor Nobel pentru fizică (4 octombrie), chimie (5 octombrie) şi pace (7 octombrie), iar cel pentru economie va fi anunţat, luni, 10 octombrie.

sursa

A fost înregistrat primul caz de gripă sezonieră

Agenția Națională pentru Sănătate Publică continuă supravegherea infecțiilor respiratorii și monitorizarea circulației virusurilor gripale și SARS-CoV-2 la nivel național. Astfel, în perioada 18.11.2024-24.11.2024, au fost înregistrate 4889 de cazuri de infecții respiratorii, majoritatea fiind la copii (60%). Datele indică o creștere cu 1% față de săptămâna precedentă și o descreștere cu 24,1% în comparație cu perioada similară a sezonului precedent, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

În perioada menționată, a fost înregistrat un caz de gripă sezonieră, de tip B, la o femeie în vârstă de 33 de ani, din raionul Criuleni. Persoana nu a fost vaccinată împotriva gripei.

Pe parcursul săptămânii trecute, au fost înregistrate 30 de cazuri de COVID-19 (inclusiv 6 în regiunea transnistreană), fiind o creștere cu 3,5% comparativ cu săptămâna precedentă a acesteia. În rândul copiilor de până la 14 ani, au fost raportate 6 cazuri.

Semnele care indică agravarea unei infecții respiratorii

Odată cu instalarea sezonului rece crește numărul infecțiilor respiratorii, în cele mai multe cazuri fiind vorba despre răceală și gripă. Deși în majoritatea situațiilor astfel de afecțiuni pot fi tratate la domiciliu, conform recomandărilor oferite de medicul de familie sau de medicul infecționist, în unele cazuri manifestările clinice se pot agrava și atunci este necesară prezentarea într-un compartiment de primiri urgențe, scrie digi24.ro.

Persoanele care au un risc crescut de a dezvolta o infecție respiratorie și complicații ulterioare sunt cele cu un sistem imunitar slăbit, copiii, femeile însărcinate, pacienții cu boli cronice și vârstnicii. În unele situații, pe lângă manifestările clinice obișnuite în infecțiile respiratorii, precum tuse, strănut, congestie nazală, rinoree, o stare generală de rău și dureri musculare, pot să apară semne și simptome care indică agravarea acestei afecțiuni. Printre semnalele de alarmă se numără dispnee, adică dificultăți de respirație, wheezing sau respirație șuierătoare și febră persistentă. Indiferent de tipul infecției respiratorii, boala nu trebuie neglijată sau tratată necorespunzător, deoarece pot apărea complicații severe, precum pneumonia, sinuzita acută, bronșiectazia sau sindromul de detresă respiratorie la adult. Consultul medical este foarte important, pentru stabilirea diagnosticului corect și a tratamentului corespunzător, evitând astfel declanșarea acestor complicații. În cazul în care acestea totuși apar, este esențial ca pacientul să se prezinte de urgență la spital.

Crește numărul cazurilor de pneumonii și viroze la copii în Capitală

În municipiul Chișinău crește numărul cazurilor de bronhopneumonii, pneumonii acute, precum și viroze la copii. Despre aceasta a anunțat șefa-adjunctă la Direcția generală asistență medicală și socială, Marina Buga, în cadrul ședinței Primăriei, transmite Moldova1.

Potrivit Marinei Buga, cazuri de gripă nu au fost înregistrate.

Situația epidemiologică s-a caracterizat prin prezența maladiilor infecțioase specifice perioadei sezonului rece. Este îmbucurător că nu sunt înregistrate cazuri de gripă. Motivele adresărilor sunt diverse, însă se atestă o creștere a adresărilor legate de bronhopneumonii, pneumonii acute, precum si virozele în mod special în rândul copiilor”, a declarat Marina Buga.

Conform datelor prezentate, în cadrul unităților de primiri urgente a spitalelor clinice municipale pe parcursul săptămânii trecute au fost înregistrate 3240 de adresări.

Lucia Roșca:”Mi-e frică să ies doar eu și ei la plimbare”!
Articolul anterior
Oxana Mihalciuc: “Voi rămâne în Moldova pentru totdeauna, sunt campionul ţării mele!”
Articolul următor