Astăzi se împlinesc 80 de ani de la naşterea regizorului şi scenaristului Emil Loteanu!

Actorul, regizorul, scenaristul, poetul și scriitorul moldovean Emil Loteanu este una dintre cele mai de vază personalităţi ale culturii neamului. Atunci când vorbim de Emil Loteanu ne amintim de operele cinematografice Poienile roşii, Lăutarii, Şatra, Gingaşa şi tandra mea fiară, Anna Pavlova, Luceafărul. Graţie activităţii sale prodigioase, Emil Loteanu a fost declarat cel mai bun regizor al sec. XX din cinematografia moldovenească.

separator

collageRegretatul actor şi regizor Emil Loteanu s-a născut pe 6 noiembrie 1936 în Clocușna, județul Hotin, Regatul României, astăzi în raionul Ocnița, Republica Moldova. A învățat la școala din Clocușna, iar după anexarea Basarabiei de către URSS în anul 1944, Emil a rămas la Rădăuți, împreună cu tatăl său Vladimir, în timp ce fratele său, Marcel, și-a însoțit mama Tatiana la București.

A urmat apoi studii la Liceul Sf. Sava din București. În decembrie 1949, rămas orfan de tată, actorul a trecut ilegal Prutul şi s-a refugiat la casa bunicilor din Colencăuți. A fost prins și predat grănicerilor români, care l-au trimis la București, unde mama sa lucra la Ambasada Sovietică. În anul 1950, pe când familia Loteanu locuia lângă Studiourile Sahia, în casa lor s-a turnat filmul artistic „Viața învinge”.

În anul 1952, Emil Loteanu a cerut să fie repatriat și s-a reîntors la Clocușna, pentru a urma studii de cinematografie la Moscova.

„Într–una din zile, fiind cu mama la Cernăuți, a intrat la un cinematograf și a văzut un film american. I–a plăcut atât de mult, încât a fost marcat pentru o viață. Când a susținut examenul la cinematografie, la VGIK, a scris anume despre acel film pe care l–a văzut cu mama la Cernăuți”, își amintea fratele său, Marcel Loteanu.

A urmat cursuri de actorie la Școala Teatrală de pe lângă Teatrul Academic de Artă din Moscova şi de regie la Institutul Unional de Cinematografie. După absolvirea Școlii de regie, a fost angajat, în anul 1962, la studioul Moldova-Film. Ulterior, a îndeplinit funcţia de președinte al Uniunii Cineaștilor din R. Moldova.

imagesEmil Loteanu a fondat „Asociația experimentală de creație Phoenix-M”, revista de teatru și film „Lanterna Magică”, fiind și autorul emisiunii televizate „Se caută o stea”. De asemenea, a fost conducătorul cursului de actori de teatru și film la Institutul de Arte din Chișinău.

Printre tinerii actori formați de Emil Loteanu amintim pe Svetlana Toma, Grigore Grigoriu, Victor Ciutac, Maria Sagaidac, frații Victor și Mircea Soțchi-Voinicescu.

indevvx

Emil Loteanu a fost decorat cu titlul de Maestru Emerit al Artei din RSSM, Artist al Poporului din Federația Rusă, titlul de membru de onoare al Academiei Internaționale de film Nike, a primit Premiul de Stat și Ordinul Republicii.

grig-tomaÎn anul 2001, a primit Premiul pentru excelența artei regizorale, decernat la Ateneul Român din București.

Printre filmele regizate de Emil Loteanu amintim Poienile roșii (1966), Lăutarii (1971), Șatra (1975), Gingașa și tandra mea fiară (1978), Anna Pavlova (1983), Luceafărul (1986).

indccvexEmil Loteanu este autorul a peste 20 de filme, între care filme de ficţiune: A fost odată un băiat (1960), Așteptați-ne în zori (1963), Poienile roșii (1966), Această clipă (1968), Lăutarii (1971), Șatra (Mosfilm, 1975), Gingașa și tandra mea fiară (Mosfilm, 1978), Anna Pavlova (Mosfilm, 1983), Luceafărul (1986), Găoacea (1993) şi o serie de alte filme documentare.

indexÎn afară de filmele de ficțiune, Loteanu a realizat și filme de scurt metraj.

În anul 1993, Emil Loteanu a realizat ultimul său film, intitulat Găoacea, în care are în distribuție numeroși interpreți din România, precum Silviu Stănculescu, Mircea Diaconu ş.a.

Emil Loteanu a fost profesor onorific al Facultății de Arte Hyperion din București, al cărei decan, regizorul Geo Saizescu a fost interpret în ultimul film al cineastului moldovean.

Actorul s-a făcut cunoscut și ca autor de cărți de poezie și proză scurtă.

„Este infinit de trist când moare un om. Este cu atât mai trist când moare un artist! Dar este îngrozitor de trist și de împovărător când un artist al neamului nostru – cum este Emil Loteanu – moare într-un oraș, mare, e drept, la Moscova, dar moare printre străini. Și moare printre străini, pentru că noi n-am reușit încă să creăm acele condiții minime pentru ca toți fiii acestei țări să se poată întoarce, să trăiască și să moară acasă la ei”, spunea regretatul poet Adrian Păunescu, cu referire la regizorul Emil Loteanu.

Emil Loteanu a încetat din viață la data de 18 aprilie 2003, într-un spital din Moscova, fiind înmormântat în cimitirul Vagankovo din capitala Rusiei, lăsând în urma sa o bogată creaţie artistică şi literară.

Violonista Alexandra Conunova, decorată de președinta Maia Sandu cu titlul onorific de „Artist al Poporului”

Violonista din Republica Moldova, Alexandra Conunova, a fost decorată cu titlul onorific de „Artist al Poporului”. Premiul a fost înmânat de președinta Maia Sandu, pe scena Sălii cu Orgă de la Chișinău.

„Este un titlu binemeritat, Alexandra este nu doar o mare artistă a poporului nostru, ea este admirată și dincolo de hotarele țării noastre.

I-am mulțumit din numele spectatorilor noștri pentru talentul său prin care ne aduce atâta bucurie, dar și pentru că sprijină tinerele talente din țara noastră prin fundația sa, Arta Vie. Este esențial pentru copiii noștri să aibă modele adevărate, să înțeleagă că, în afară de talent, marile scene ale lumii și ale vieții pot fi cucerite prin caracter, dedicație și multă, foarte multă muncă”, susține Maia Sandu printr-un mesaj postat pe Facebook.

Potrivit șefei statului, Alexandra Conunova este cu adevărat o minunată ambasadoare muzicală a țării noastre, așa cum sunt și mulți alți artiști din Republica Moldova care, prin talentul lor, ne integrează în marea cultură europeană.

Ar putea fi o imagine cu 3 persoane, clarinet, oboi, flaut, vioară şi pian

În Chișinău va fi inaugurat Muzeul Bisericesc, în locul unde a fost descoperită casa mitropolitului Gavriil Bănulescu Bodoni

Administrația Capitalei planifică deschiderea Muzeului Bisericesc la Chișinău. Instituția va deveni filială a Muzeului de Istorie a Orașului și va fi amplasată pe strada Grigore Vieru 11, unde a fost descoperită casa mitropolitului Gavriil Bănulescu Bodoni.

Muzeul Bisericesc din Chișinău: Ce exponate vor putea fi admirate

Muzeul va conține o expoziție permanentă și altele tematice, care vor cuprinde materiale documentare, vestigii importante și relevante specifice serviciului liturgic, cărți sfinte, obiecte liturgice, veșminte preoțești, fotografii de epoca și unele exponate identificate în timpul săpăturilor arheologice din anii 2021-2023, transmite realitatea.md.

Potrivit Consiliului Municipal Chișinău, obiectivele muzeului sunt colecționarea, păstrarea, dezvoltarea, conservarea, valorificarea științifică, expozițională și instructiv-educativă a bunurilor culturale semnificative de patrimoniu pe care le va deține. 

De asemenea, se menționează că sediul „Muzeului Bisericesc” va fi înființa în pivnițele fostei clădiri a Muzeului Bisericesc.

„Specificăm că în perioada anilor 1942-1944 Casa Eparhiala e găzduit Muzeul Bisericesc, organizat de preotul Paul Mihail”, potrivit Consiliului Municipal Chișinău.

Se preconizează ca noul muzeu din Chișinău să funcționeze începând cu anul 2025. Cheltuielile pentru administrarea instituției vor fi acoperite din bugetul municipiului Chișinău, cel al Direcției generale cultură și patrimoniu cultural, precum și din alte surse neinterzise de cadrul normativ.

Maia Sandu, de Ziua Drapelului Republicii Moldova: Să fim mândri când privim spre tricolor

Astăzi, 27 aprilie, este marcată Ziua Drapelului Național al Republicii Moldova. Cu această ocazie, în fața Casei Guvernului s-a desfășurat o ceremonie festivă.

În cadrul evenimentului a participat și președintele Republicii Moldova, Maia Sandu. Șefa statului a afirmat într-un discurs că atunci când cineva privește tricolorul, trebuie să-și amintească de valorile care ne definesc pe noi – dorința de libertate și de bună înțelegere, dragostea față de pământul nostru, atașamentul față de cultura și tradițiile noastre, transmite realitatea.md. 

„Marcăm în fiecare an Ziua Drapelului de Stat cu urarea: „Onor la tricolor!” – o urare care nu doar celebrează steagul nostru, dar reprezintă și un îndemn la contemplare. Cum onorăm noi în viața cotidiană acest simbol al statului nostru, care este o fereastră deopotrivă spre trecut, dar și spre viitor? Cum ne arătăm respectul față de drapelul ce servește drept ancoră și reper, amintindu-ne că împreună putem depăși orice obstacol? Răspunsul este simplu – să răspundem nu doar o dată pe an, ci în fiecare zi chemării la unitate, solidaritate și speranță care se reflectă în cele trei culori ale drapelului nostru”, a declarat Maia Sandu.

De asemenea, în cadrul evenimentului au participat și prim-ministrul Republicii Moldova Dorin Recean, miniștri, președintele Parlamentului Igor Grosu. 

Au avut loc prestații ale Orchestrei Prezidențiale, ale Gărzii de Onoare, ale Batalionului cu Destinație Specială „Fulger”, ale studenților Academiei de Poliție „Ștefan cel Mare” și ale mai multor coruri de copii.

Târgul de caritate Ask a Mom a adunat peste 80.000 lei!
Articolul anterior
Dan Bălan a cântat aseară la nunta a doi fraţi din Chişinău, care s-au căsătorit în aceeaşi zi!
Articolul următor