Prima poză cu Antonia după naștere

Liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a confirmat pentru prima oară, că trupele ucrainene au început o operaţiune în Regiunea Belgorod din Rusia, după modelul Kursk. Scopul principal al unei astfel de mişcări: protejarea comunităţilor din nord-estul Ucrainei. Scopul secundar: reducerea presiunii asupra liniilor principale ale frontului. Scopul simbolic: ducerea războiului acolo de unde a venit, scrie tvrmoldova.md.

Volodimir Zelenski: Comandantul Armatei, Oleksandr Syrskyi, a prezentat rapoarte despre situaţia de la linia frontului, despre prezența noastră în regiunea Kursk și prezența noastră în regiunea Belgorod. Continuăm operațiunile active în zonele de frontieră ale inamicului, iar acest lucru este absolut justificat. Războiul trebuie să se întoarcă de unde a venit.

Este pentru prima dată când Zelenski a menționat clar prezența militară ucraineană în regiunea Belgorod, ținta mai multor incursiuni armate și bombardamente mortale în ultimii trei ani, potrivit TVR Info.

Armata rusă a raportat că s-a confruntat cu atacuri la sol ucrainene în regiune în martie, în timp ce forțele Kievului se retrăgeau în regiunea vecină Kursk.

Potrivit site-ului specializat DeepState, apropiat de armata ucraineană, trupele Kievului controlează doar o mică zonă de 13 kilometri pătrați în regiunea Belgorod, în jurul satului de graniță Demidovka.

Comisia Europeană a propus luni aplicarea unor taxe vamale cuprinse între 10% şi 25% pentru importuri de produse americane în UE, ca răspuns la taxele impuse de Administraţia lui Donald Trump pentru oţelul şi aluminiul din Uniunea Europeană, conform unui document la care a avut acces EFE, transmite Agerpres.

Este prevăzut ca statele membre să se pronunţe miercuri în legătură cu acest prim răspuns al blocului comunitar la taxele anunţate de Washington, dar pentru a bloca taxele europene va fi nevoie de o majoritate calificată.

Documentul, concret, face distincţie între produsele pentru care UE va aplica taxe începând din 15 aprilie, dacă statele membre vor valida miercuri lista propusă de Executivul comunitar, şi produsele care vor fi taxate începând din 16 mai.

Primul grup include produsele pe care blocul comunitar le-a taxat deja la criza comercială din 2018, dar dintre acestea a ieşit, de exemplul, whisky-ul bourbon, care era taxat anterior.

Formal, ceea ce face UE cu acest prim grup de produse este să nu extindă suspendarea taxelor cu care răspunsese cu ani în urmă la primul război comercial declanşat de Donald Trump.

Pe această listă variată se află, de exemplu, porumbul dulce sau orezul, trabucurile, ţigările, uleiurile esenţiale, încălţămintea, diverse tipuri de mobilier, sticla securizată sau optică.

În al doilea rând, Comisia Europeană propune o altă listă extinsă de produse americane pentru care se vor aplica taxe de până la 25% începând cu 16 mai, pentru a respecta termele de comunicare stabilite de Organizaţia Mondială a Comerţului.

Această listă include de la minerale şi concentrat de cupru, la elemente foarte specifice utilizate în construcţii de inginerie civilă, precum şine cu fante, diferite tipuri de ţevi metalice, până la găini ouătoare, diverse tipuri de carne de pasăre, sau cafea, printre altele.

UE va lăsa pentru 1 decembrie începerea taxării pentru o listă foarte scurtă de cinci produse precum migdale şi soia.

Comisia Europeană a scos, în cele din urmă, whisky-ul bourbon de pe lista produselor din SUA cărora li se vor aplica taxe, deşi se afla pe lista iniţială elaborată în martie.

Bruxelles răspunde astfel solicitărilor unor state care au cerut retragerea bourbon-ului, după ce Donald Trump a ameninţat cu impunerea unor taxe de 200% pentru vinul şi alte băuturi alcoolice europene dacă acest tip de whisky va fi inclus pe lista comunitară.

Această primă rundă de represalii răspunde doar taxelor de 25% pe care Statele Unite le aplică, de la mijlocul lui martie, importurilor de oţel şi aluminiu provenite din UE.

Cele 27 de state membre au avut o discuţie politică luni, la nivel de miniştri ai Comerţului, în legătură cu rundele de contraatac pentru a răspunde la taxele pe care Administraţia Trump le califică drept „reciproce”.

Varianta preferată de UE este negocierea cu Washington şi în această logică se încadrează oferta europeană de a elimina toate taxele în ceea ce priveşte comerţul cu produse industriale, dar subliniază „că menţine toate opţiunile pe masă” în cazul în care Guvernul american ţine închis dialogul.

Kremlinul a declarat luni că nu va exista nicio încetare a focului cu Ucraina până când nu vor fi rezolvate problemele care stârnesc preocuparea Rusiei, subliniind în acelaşi timp că există o înţelegere comună între Rusia şi SUA pentru continuarea contactelor între cele două părţi, relatează EFE, Reuters şi Interfax, preluate de Agerpres, scrie digi24.ro.

Președintele rus Vladimir Putin susține în continuare ideea unui armistițiu în Ucraina, însă Rusia nu a primit încă răspunsuri la întrebările-cheie pe care le are în legătură cu un armistițiu propus de administrația președintelui american Donald Trump, a declarat Kremlinul luni. „Vladimir Putin sprijină într-adevăr ideea necesităţii unei încetări a focului. Dar mai întâi va trebui să se răspundă la o serie de întrebări”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, în cadrul conferinţe sale zilnice de presă.

Putin susţine o încetare a focului în Ucraina, dar Moscova nu a primit răspunsuri la întrebările cheie privind o posibilă încetare a focului, a insistat Peskov, citat de Reuters. „Aceste întrebări sunt în aer, nimeni nu a răspuns la ele”, a subliniat el. În acest sens, Peskov a menţionat planurile de militarizare ale Kievului şi existenţa, potrivit Kremlinului, a unor detaşamente ultranaţionaliste „care nu ascultă de (ordinele) Kievului”.

„Acestea sunt probleme care rămân pe agenda zilei”, a spus el. Rusia a respins până în prezent o încetare a focului pe uscat, pe mare şi în aer şi doar a declarat la 18 martie un armistiţiu de 30 de zile privind atacurile asupra infrastructurii energetice, la care Kievul s-a alăturat o săptămână mai târziu. Referitor la continuarea reuniunilor cu SUA, Peskov a declarat că acestea ar trebui să continue, întrucât există o „înţelegere” în această privinţă.

Potrivit lui Kirill Dmitriev, emisarul rus pentru afaceri economice care a vizitat Washingtonul săptămâna trecută, Rusia şi SUA vor avea o nouă rundă de negocieri săptămâna aceasta. „Cred că colegii noştri americani înţeleg că este necesară restabilirea dialogului cu Rusia şi că Rusia a rezistat încercării administraţiei preşedintelui (Joe) Biden de a-i fi provocată o înfrângere strategică”, a declarat el la sfârşitul săptămânii pentru televiziunea rusă. Dmitriev, şeful Fondului suveran de investiţii al Rusiei, a afirmat că „gheaţa a fost spartă”, dar a denunţat în acelaşi timp că în rândurile guvernului american „există încă o mulţime de duşmani ai Rusiei”.

„Ei nu au plecat nicăieri. Ceea ce noi numim «deep state» este încă acolo”, a spus el. „Îl cunoaştem pe preşedintele Trump ca pe un lider foarte puternic şi cu siguranţă face ceea ce trebuie”, a adăugat el. Totodată, Kremlinul susţine că armata sa nu a vizat „infrastructuri” civile în cursul atacului cu rachetă de vineri asupra Krivoi Rog, imputat de Kiev Rusiei, care s-a soldat cu cel puţin 20 de morţi, între care nouă copii, potrivit AFP.

ONU a denunţat atacul, spunând că acesta s-a soldat cu cel mai mare număr de copii ucraineni ucişi de la începutul conflictului. Ministerul rus al Apărării a raportat despre o „lovitură cu o rachetă de înaltă precizie asupra unui obiectiv unde avea loc o reuniune cu comandanţi şi instructori străini într-unul din restaurantele din Krivoi Rog”, oraşul natal al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, şi despre un presupus bilanţ de 85 de ofiţeri ucraineni şi occidentali morţi, conform agenţiilor oficiale ruse de presă. Statul Major General al armatei ucrainene a denunţat falsurile Moscovei, afirmând că „Ministerul rus al Apărării încearcă să-şi acopere crima cinică prin «minciuni de înaltă precizie»”, potrivit Unian.