Ileana Rusu, despre ultima cucerire amoroasă!

23/02/2017

de Ileana Rusu

Rafinatul Alexandru este ultima mea cucerire amoroasă. Mai exact, a fost până mai deunăzi, dar din cauza unui borș roșu cu sfeclă și varză am rămas numai cu strachina… goală. Elegant, discret, taciturn, blond, ochi albaștri pe care, indiferent de intensitatea soarelui de afară, îi ascunde sub o pereche de ochelari de soare, zâmbește puțin, vorbește lent, se simte personalitatea și caracterul autoritar. Nu se uită la femei când bea cu mine ceai și cafea. Îmi zice că vrea să construiască o relație, că are nevoie de un prieten. Ah, Alexandru, ești exact opusul meu. Dacă stau să judec, rațional, nu cu sufletul, ne-am potrivi de minune. A fost căsătorit, are o fiică, a stat ani de zile prin Grecia, a făcut afaceri. Om cu simțul practicii, ceea ce mie îmi cam lipsește.

Mă suna des, întreba, în maniera-i lentă, ce mai fac, dacă mă simt bine, dacă nu mă doare nimic. Nu mă doare, blondule. Mă bucuram că mă suna, ne vedeam rar, dar parcă se cuibărise, nu știu cum, la sufletul meu păcătos și dornic (sau nedornic? Zău că nu mai știu ce vrea sufletul meu!) de iubire și de stabilitate emoțională. Nu se grăbea să facă promisiuni, și am apreciat asta. Ori, alde turuie-vânt câtă frunză și iarbă.

Odată am servit o șampanie la balcon. Am fumat, și atunci rafinatul meu și-a dat frâu liber limbii. Ia mai ploua cu expresii din gura lui! Încerca să mă convingă cavalerul meu că, într-o familie modernă, infidelitatea nu poate fi un impediment și că o relație-model, din punctul lui de vedere, este cea a unei familii regale, unde cei doi se respect atât de mult încât nici urmă de ros creierii și gelozii. Dragul meu băiat, care regină? Eu și familia regală! Eu și lipsa de gelozie! Eu și modelele mondene. Eu sunt fată simplă, încercam să îi explic, eu vreau fidelitate, eu vreau ceartă sinceră, vreau emoții, lacrimi, patimi, vreau să știu că mă trezesc dimineață lângă tine. Eu nu vreau regi și palate, Alexandru! Eu vreau să fiu femeie bună, cuminte și iubită. Sigur, spunea el, dar trebuie să mă iubești și să mă faci fericit.

Și m-am gândit să îl fac. Pornind de la premiza că un bărbat de-al nostru trebuie hrănit bine și sănătos, într-o seară, când știam că va veni în vizită (era 10 seara, venisem de la muncă și de la câteva întâlniri), am scos găina din frigider și aida, Ilenuță, la gătit. Curăț ceapă, morcov, toc varza, pun sfecla la fiert odată cu carnea. Între timp, zic, fac și un sos de roșii cu ardei grași. Mmmm, îl servesc cu ceva de-al casei. În bucătăria mea – potopul, de la miros, căldură, ceaune, tigăi. Și eu îmbrăcată în niște pantaloni până la genunchi, lungi și largi, un tricou scos la întâmplare din dulap. Altfel zis, un sex-appeal înăbușit sub capac, prăjit cu ceapă, trecut prin răzătoare odată cu roșiile. Evident, dacă mă priveam dintr-o parte, numai a excita nu-mi era. Faci borș?, a întrebat el cu o grimasă ca a unui leu deranjat de muște. Da, fac, dar nu mai durează mult. Nu a vorbit aproape deloc. Mă privea cu dispreț în timp ce eu încercam să îi explic, fluturând prosopul, care este condiția femeii din R. Moldova, că am mai multe joburi, că am o odraslă care trebuie să mănânce, că în altă zi nu reușesc să mă învârt la cratiță, că nu am un bărbat să mă întrețină. Scuze, Alex, că nu te-am așteptat într-o rochiță sexy și pe tocuri. Dar mă vei aștepta așa, zise el.

Puțin probabil să mă fi înțeles, pentru că mi-a reproșat că… pleacă și vine cumva altădată, când voi fi singură. Pentru că exact în acea seară venise în vizită verișorul meu, un bărbat înalt și bine făcut, sânge de-al meu, diferit de cel rafinat, care curge prin venele epavei din viața mea. Și văru’ l-a incomodat pe bebica de 37 de ani. A ieșit din casă supărat nevoie mare. Și-a luat GPS-ul, că mi-l împrumutase să merg la munte cu băiatul și o prietenă, a mai zis ceva în sinea lui (pot doar să presupun ce), a urcat în mașină… și dus a fost. Eu, flămândă, enervată, deranjată că nu am fost apreciată, mi-am turnat o strachină din borșul meu magic. Mâncam și plângeam. Ce era dacă servea și el cu mine o farfurie? Aveam și smântână, și ardei iute, și mămăligă era gata să fac.

Rafinatul meu nu a mai apărut. Nici la telefon, nici la ușă, nici la balcon. Mai târziu, i s-a plâns unei prietene de „primirea mea” fierbinte și la propriu, și la figurat. Păcat. Pentru că, dacă mai șlefuia un pic în mine, ajungeam și eu aidoma unei regine. Sau nu? Nu mai știu. Cert este că încă mult timp după acel rendez-vous din bucătăria cu aburi nu am mai preparat nici borș, nici ciorbă.

Psiholog, despre cuplurile care divorțează, deși sunt compatibile: „Pe scurt, divorțează din cauza celorlalți”

Un subiect abordat des în societatea noastră este divorțul, adesea dureros și cu suflete nevinovate la mijloc, copii acolo unde este cazul. Dar câte dintre aceste despărțiri se produc pentru că dragostea chiar dispare? Nu te-ai gândit vreodată că doi oameni care se despart pot să se iubească în continuare? Sau că atracția și compatibilitatea dintre ei nu dispare, chiar dacă au decis să o ia pe drumuri separate?

Doctorul Cristian Andrei este unul dintre cei mai apreciați psihoterapeuți din România. Invitat în emisiunea „La Măruță”, specialistul a vorbit despre posibilitatea existenței unor sentimente ce rămân în urmă, în ciuda producerii unui divorț.

Ei bine, doctorul Cristian Andrei a avut ocazia să analizeze astfel de cazuri și să își dea seama care sunt factorii ce îi îndepărtează pe soții ce ajung să devină, în cele din urmă, foști soți. Iată explicația expertului:

„Pe scurt, divorțează din cauza celorlalți. În timp ce oamenii se iubesc, sunt în dragoste, cei din jur nu sunt în dragostea aceasta. De obicei, lumea nu prea e de acord cu dragostea ta. E o intimitate, nu simt ceilalți ce simți tu față de persoana cealaltă. Ei bine, acești detractori – exemplul clasic este soacra, sunt cei care spun „nu, nu cu ea/nu cu el, nu așa, nu acum, stai să vedem” – aceștia așteaptă acest moment, când există dificultatea între cei doi. Și ei funcționează ca niște catalizatori în despărțirea celor doi și le spun „Vezi? Vezi că o să îți ia asta, să nu te lași mai fraier decât celălalt”.”

Potrivit spuselor doctorului Cristian Andrei, sentimentele rămân, doar că ele ajung să ia altă formă. Practic, dragostea se transformă în ură și o relație ce a fost cândva frumoasă devine un război greu de gestionat sau de oprit.

„Și se ajunge bineînțeles la aceeași pasiune, pentru că dragostea nu se termină pe 26 mai sau pe 30 iunie când se pronunță divorțul. Ea continuă, dar din cauză că lumea din jur începe să demonteze această dragoste, ea se transformă tot într-o pasiune și anume, ura, conflictul. Este același sentiment, practic, aceeași intensitate, numai că este interpretată nociv. Și îi vezi pe ăștia doi cum își dau întâlnire la tribunal, la notar, ei s-ar duce cu floricele, s-ar mai pupa un pic, dar stai că suntem în divorț. Și judecătorii cu experiență știu, cei de la civil, da? Știu că nu se prezintă la termen sau vrea neapărat să-l aducă pe celălalt pentru nu știu ce partaje prelungite. Doar, doar s-or mai vedea ăștia doi că se iubesc.

Știi cum era la școală, dacă mai ții minte, băiatul X și cu fata Y se urau între ei, dar lumea din jur știa că ei se iubesc. Și așa este și la cazurile de divorț. Ei în continuare mai au ceva, cel puțin unul dintre ei mai tânjește după celălalt, dar lumea din jur nu și nu. Trebuie scandal, trebuie împărțeală, trebuie ură, trebuie răzbunare, defăimare și așa mai departe. Și sunt și niște copii pe undeva pe acolo, care nu înțeleg nimic. Cum s-a întors frumusețea pe fața cealaltă între părinții noștri? Că asta este problema, de fapt.”

Pentru că este medic neuropsihiatru pentru copii și adolescenți, a văzut multe cazuri în care copiii au fost cei mai afectați de aceste rupturi dureroase.

Fetiță blondă care a rupt un desen în care se află părinții ei care s-au despărțit

„Nu este ok să faci confuzia între problema de cuplu, cu sexualitatea, cu toate lucrurile alea, dacă nu-s pentru copii și să bagi copiii ca argument în așa ceva. Majoritatea bagă copiii la divorț ca parte de negociere, ca răzbunare: „Lasă că îți arăt eu ție, îți iau copiii”. Așa ceva trebuie să înceteze în această țară, de dragul copiilor. (…) Există divorț/despărțire în cuplu, dar nu trebuie să existe și față de copii. Nu trebuie să existe aceleași argumente și față de ei.”, a mai explicat psihologul în cadrul emisiunii, potrivit divahair.ro.

Specialistul a oferit mai multe exemple de posibile motive pentru care partenerii se pot îndepărta, deși se iubesc în continuare. Iată ce a zis:

„Geloziile de genul gelozia soacrei, fratelui sau a surorii, gelozia prietenilor, gelozia prietenilor de băieți – „Ce, mă, te însori? Păi și cu noi ai terminat-o? Ești sub papucul nevestei?” Și fără să își dea seama, acești bărbați, acești băieți subminează cuplul acestui om – „Hai, vino și duminica asta, hai că nu stai mult!” și îi dau lui senzația că trebuie să fie un bărbat adevărat, nu să facă ce zice nevasta.”

Ce înseamnă asta? Că există șanse mari ca unele căsnicii ajunse în pragul divorțilui să fie reparate dacă soții lasă orgoliul în spate și nu mai apleacă urechea la vorbele celor care fac tot posibilul pentru a-i îndepărta.

„Dacă între soții care spun că vor să divorțeze mai există și ură, înseamnă că, de fapt, mai există pasiune și că dacă ar fi sinceri unul cu altul, ar putea să se împace. Și trebuie să știți că ura dintre voi doi este, de fapt, a celor din jur. Pentru că sunt sentimente, dar sunt interpretate altfel din cauza celor din jur.”, a concluzionat doctorul Cristian Andrei.

Ce femei nu au voie să meargă la Înviere!

Sfânta noastră Tradiţie, păstrată neschimbată de două mii de ani, spune că femeia este specială în perioada lunii când sângerează din organul născător de prunci. Clericii sfătuiesc femeile să se roage acasă și să nu intre în Biserică până în ziua a opta.

Nici in curte nu poţi asculta Liturghia lipită de zidul Bisericii, pentru ca curtea oricărei Biserici este sfinţită de episcopul locului, conform cuviosului Ilarie, potrivit antenastars.ro.
De asemenea, în această perioadă femeia nu are voie: să se împărtăşească, să ia anafură, să bea apă sfinţită, să se împreuneze cu bărbatul. Iată cuvintele lui Dumnezeu, aşa cum apar ele la scriptură, în Levitic 15, versetele 19-28.
„Mulţi vor zice că asta e legea veche, dar Măicuţa Domnului a respectat-o, deşi era pururea curată fecioară! De aceea, tu ca femeie trebuie să urmezi acest exemplu, să nu vii la Biserică şi să nu te atingi de cele sfinte atunci când borhotul pântecelui se revarsă. Nerespectarea acestei rânduieli este mare păcat, pentru care vei da seamă”, scrie cuviosul Ilarie pe blogul personal.

sursa: antenastars.ro

„Degeaba ignorăm instinctul”. Cum ştii că eşti în relaţia nepotrivită. Sfaturile unui parapsiholog

Viața de cuplu nu este mereu roz, iar atunci când vine vorba despre aceasta, unele semne te pot ajuta să îţi dai seama că eşti în relaţia nepotrivită. Iată ce sfaturi are un parapsiholog.

„Sunt multe semne care ne arată că nu este locul nostru acolo. Noi vom vorbi despre patru moduri în care putem afla. De pildă, când unul din ei stă de vorbă la telefon şi celălalt se învârte în jurul lui şi vrea să discute.

Atunci când zâmbeşti din ce în ce mai rar. Pe faţa oamenilor se pune tristeţea, dispare sclipirea. Oamenii când sunt fericiţi, atunci când sunt iubiţi, le sclipesc ochii. Când începe să îţi dispară sclipirea din ochi şi nu mai zâmbeşti atât de mult cât zâmbeai, trebuie să îţi pui întrebarea dacă eşti lângă persoana potrivită. Dacă te face să zâmbeşti, dacă te face să râzi, dacă te face să te simţi iubit, dacă îţi dă atenţie. E valabil şi viceversa. Nu numai femeile au sclipici în ochi.

Te confrunţi în mod constant cu o stare de agitaţie. Atunci când îşi găseşte lucruri de făcut. Ar pierde timpul oriunde şi cu oricine, numai să nu ajungă acasă. E un semn. Când începe să facă chestia asta, e un semn. Şi femeile au chestia asta de a se simţi anxioase în prezenţa bărbatului. Când li se pune lor pata pe ceva, încep să devină nervoase şi anxioase.

Un alt lucru este legat de insomnii. Oriunde te-ai duce, chiar dacă dimineaţa te aşezi să bei cafeaua, ele se aşează pe marginea ceştii şi se uită în ochii tăi. Alea sunt gândurile tale.

Cea din urmă, dar nu ultima, este atunci când simţi că ceva nu este în regulă. Instinctul tău ştie de cele mai multe ori. Degeaba ignorăm instinctul. Este primul care sesizează toate schimbările, toate energiile, toată starea, simţim când minte, când nu minte, când e agitat partenerul, când ascunde ceva.

Dacă eşti într-o relaţie fericită, instinctul doarme. Pentru că nu simţi acea formă de alarmă. Instinctul nostru simte alarma. Senzorii noştri spun ceva. Dacă simţim chestiile astea trebuie să vorbim, să discutăm. Dacă eu am o suspiciune, dacă am o stare de agitaţie. Discută, nu lăsa lucrurile la interpretarea altora, pentru că pe ceilalţi nu îi interesează.

Acestea sunt lucrurile pe care le putem vedea înainte de a fi parteneri de viaţă. Tocmai atunci, la început, trebuie bătut fierul cât e cald, când e îndrăgostirea maximă. E bine că eşti orb, pentru că te înveţi cu unele lucruri pe care partenerul tău le face şi le iei ca atare.

Sunt multe cupluri în care, după zece ani, oamenii sunt perimaţi. Aşa că, văzut, plăcut, luat. E o loterie, dar noi simţim care este partenerul nostru, noi simţim care poate fi tatăl copiilor noştri. Şi bărbatul simte cine poate fi mama copilului lui. Asta se vede de la început”, a povestit Lidia Fecioru, bioenergoterapeut, în cadrul emisiunii Adevăruri ascunse, potrivit antena3.ro.