Vitrinele magazinelor abundă în produse din icre, comercializate ca atare ori, mai ales, sub forma unor așa-zise ,,salate de icre”. Însă, mare atenție! Acest produs este unul dintre cele mai falsificate și pline de chimicale alimente din comerț. În timp ce conținutul icrelor de pește, în majoritatea acestora, nu este mai mare de 6%-11%, ,,salatele de icre” nu reprezintă altceva decât un amestec de zeci de chimicale și grăsimi vegetale procesate care să imite gusturi și arome artificiale. Experții au APC au cercetat compoziția ,,salatelor de icre” și vin cu un avertisment foarte dur – aceste produse trebuie evitate, pentru că ne îmbolnăvesc!
Ce au constatat specialiștii?
„Icrele (ovulele nefecundate ale peștilor ovipari) prezintă mare valoare comercială; după recoltare se spală, se sărează, se scurg de excesul de sare și se ambalează; de mai multă vreme, se practică pasteurizarea icrelor (la 65 grade Celsius, minimum trei ore), pentru prelungirea duratei de păstrare. Se disting: icre de calitate superioară (icre de sturioni – „icre negre“ sau „caviar“ și icre roșii sau „de Manciuria“- în general de la somon) și icre comune (în ordine valorică descrescătoare: știucă, crap, caras, hering, macrou, cod etc.). Icrele comune care se păstrează neseparate de ovar, sărate, se numesc icre tarama. Icrele negre și cele roșii se consumă ca atare; celelalte se prepară mai ales ca salată de icre, prin frecare cu ulei și zeamă de lămâie”, afirmă prof. univ. Dr. Ion Schileru.
Ceea ce vedem în comerț, însă, nici pe departe nu prezintă produse din icre veritabile și sănătoase pentru consum.
În cadrul studiului realizat de APC România, care a analizat 51 de sortimente de salate de icre s-a constatat că:
/* (c)AdOcean 2003-2017, promo.fish.Unica.md.All. InPage_Mobile */
ado.slave(' adoceanrosdcfepomos', {myMaster: 'CkunqTStlx7YoevtfueBX_vh. kxuKTu_pRhoaa8Sml..17' });
– 80% din produsele analizate conțin conservanți.
– 69% din sortimentele analizate conțin acid citric.
– 52% din sortimentele analizate conțin agenți de îngroșare.
– 52% din produsele analizate conţin între 5 şi 7 aditivi alimentari.
– 32% din sortimentele analizate conțin carmin.
– la 49% dintre sortimentele analizate conținutul de icre variază între 6% și 11%.
– 55% dintre sortimentele analizate conțin icre tarama.
Icrele tarama sunt icre de calitate inferioară, care provin de la mai multe specii de pești (cod, capelin, hering, novac, sanger etc), acestea se amestecă, se presează, se sărează și se păstrează în butoaie.
54% din produsele analizate conţin, în acelaşi timp, benzoat de sodiu şi acid ascorbic. Benzoatul de sodiu este un conservant sintetic care, în reacție cu acidul ascorbic, generează benzen, substanță toxică cancerigenă. Benzoatul de sodiu poate produce reacții alergice, hiperactivitate și lipsă de concentrare la copii (ADHD).
Arome – sunt adăugate produselor alimentare pentru a le da sau modifica mirosul și/sau gustul.
E 120 – Carminul este un colorant roşu strălucitor produs din insecte, coșenile, specie de gândac din America de Sud, uscate şi zdrobite. Carminul nu este recomandat în alimentaţia copiilor pentru că poate produce hiperactivitate şi deficienţe de concentrare. Poate produce astm, alergii şi rinite.
E202 – sorbat de potasiu, conservant. Este un aditiv ce irită pielea, ochii şi mucoasele. Poate fi genotoxic și mutagen pentru celulele sângelui uman.
E262 – acetatul de sodiu se folosește ca acidifiant fiind sarea de sodiu a acidului acetic, un acid natural, prezent în multe fructe.
E300 – Acidul ascorbic este un agent antioxidant obținut din glucoză și care, în cantități mari, poate produce diaree, atacă smalțul dinților și duce la formarea calculilor la rinichi.
E330 – Acidul citric este un agent de reglare a acidității. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalţului dentar, acesta favorizând apariţia cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor. Nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.
E412 – gumă de guar, agent de îngroșare. Poate provoca alergii.
E415 – guma de xantan este produsă prin fermentarea glucozei, sucrozei sau lactozei de bacteria Xanthomonas campestris. Poate provoca balonare, flatulență, diaree, crampe abdominale și scăderea glicemiei.
„Salata de icre realizată în sistem industrial este un produs cu un conținut scăzut de icre de calitate superioară, cu o încărcătură chimică mare, constituită din conservanți, agenți de îngroșare, coloranți și acidifianți”, susține Conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC.
,,Este binecunoscut faptul că în ultimii ani, tot mai multe persoane au început să sufere de afecţiuni digestive sau imunitare, precum infecţiile gastrointestinale, sindromul colonului iritabil, alergiile, intoleranţele alimentare sau dermatita atopică. Din nefericire, consumul salatelor de icre conservate cu aportul substanţelor chimice de sinteză (ex. conservanţi, arome, agenți de îngroșare, acidifianţi etc) este asociat în mod direct cu perturbarea florei intestinale, rezultată ca urmare a creşterii nivelului de toxicitate regăsit în tractul intestinal”, spune și nutriţionistul Dumitru Balan.
Prin urmare, ,,salatele de icre” sunt doar un amestec de chimicale ,,aromate și plăcute la gust”, care ne afectează sănătatea. Nu au nici pe departe valoare nutritivă (vitamine, minerale, uleiuri bune), ar fi absurd! Acest aliment nu aduce sațietate, în schimb îngrașă, pentru că conține multe grăsimi vegetale procesate. Decide singur dacă mai mănânci așa ceva!