Vești bune! Se pare că înghețurile de -5 grade, prognozate anterior, vor ocoli Moldova!

Guvernul turc a interzis realizarea operaţiilor de cezariană planificate în centrele medicale private, informează marţi dpa și Agerpres. Ordinul, publicat luni în Monitorul Oficial al Turciei, a provocat indignare în întreaga ţară, primele proteste împotriva noului regulament fiind planificate la Istanbul şi Ankara luni seara, scrie digi24.ro.

Ministerul Sănătăţii din guvernul islamic conservator al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan a lansat în urmă cu câteva luni o campanie împotriva operaţiilor de cezariană. Planul prevede că reducerea naşterilor prin cezariană are scopul de a „promova naşterile normale şi de a menţine creşterea populaţiei la un nivel sustenabil”.

Preşedintele Erdogan a declarat 2025 Anul Familiei, iar creşterea natalităţii este un obiectiv declarat. În timp ce femeile pot rămâne din nou însărcinate destul de repede după o naştere vaginală, se recomandă adesea o perioadă mai lungă de recuperare după o operaţie de cezariană. Dr. Ayşegül Ateş Tarla, membru în Comitetul Central al Asociaţiei Medicale din Turcia (TTB), a declarat că guvernul încearcă din toate puterile să stimuleze creşterea populaţiei şi, prin aceasta, pune o mare presiune asupra femeilor.

Ea a spus că regulamentul lasă impresia că femeile aleg cu uşurinţă operaţiile de cezariană. Centrele private de sănătate sunt mici clinici care sunt răspândite în toată Turcia, dar mai ales în oraşe. Potrivit Straits Times, Turcia are cea mai mare rată de naşteri prin cezariană din cele 38 de ţări membre ale OCDE, conform ultimelor date disponibile, datând din 2021. Potrivit World Population Review, în 2021 s-au înregistrat 584 de astfel de proceduri la fiecare 1.000 de bebeluşi născuţi vii.

Poliția de Frontieră lansează un apel către cetățenii care doresc să contribuie activ la securitatea frontierei și a comunității. Dacă ești responsabil, disciplinat și vrei să te implici direct în protejarea valorilor democratice, poți deveni voluntar, scrie noi.md.

Cine poate deveni voluntar?

Cetățenii cu vîrsta între 16 și 65 de ani, apți din punct de vedere medical și psihologic, fără antecedente penale și care nu au pierdut anterior statutul de voluntar în cadrul instituției.

Ce beneficii ai?

Vei obține experiență practică în asigurarea regimului zonei de frontieră, fluidizarea traficului transfrontalier, colaborarea cu parteneri de cooperare și societatea civilă; o diplomă de voluntariat; o caracteristică oficială utilă pentru admiterea la studii superioare; participare la instruiri și sesiuni de pregătire profesională; dezvoltarea abilităților de comunicare, cooperare și gestionare a situațiilor de criză; șansa de a lucra alături de profesioniști și de a avea un impact real în comunitate.

De ce să te implici?

Pentru că siguranța se construiește împreună, iar voluntariatul înseamnă responsabilitate civică și implicare directă în sprijinul societății.

Ce ai nevoie pentru înscriere?

Copia buletinului de identitate, formularul de înscriere completat și CV-ul personal.

Unde te poți înscrie?

Formularul se depune personal, de luni pînă vineri, la una dintre direcțiile regionale: Nord – mun. Edineț, str. Independenții nr. 60, 0246 29011 | sape.nord@border.gov.md Sud – mun. Cahul, str. Garoafelor nr. 40, 0299 31262 | spcp.cahul@border.gov.md Vest – mun. Ungheni, str. Națională nr. 33, 0236 29157 | sp.ungheni@border.gov.md Est – or. Ștefan Vodă, str. Grigore Vieru nr. 3, psiholog.est@border.gov.md

Încep lucrările la primul pod peste Prut construit după Revoluție, iar alte patru sunt în faza de proiectare, afirmă Sorin Grindeanu, ministru al transporturilor și infrastructurii din România . Pe 26 aprilie, la Ungheni, va fi lansată oficial construcția Podului de Flori, un nou punct de legătură rutieră între Republica Moldova și România, transmite IPN.

Evenimentul este unul simbolic și marchează începutul unui proiect de infrastructură așteptat de zeci de ani. Podul de la Ungheni va fi primul dintre cele cinci noi poduri planificate între cele două maluri ale Prutului. Autoritățile din ambele țări subliniază atât importanța practică, cât și valoarea istorică și simbolică a acestei construcții.

Ministrul transporturilor și infrastructurii din România, Sorin Grindeanu, a declarat că începerea lucrărilor reprezintă un moment important. Proiectul presupune construirea a două poduri rutiere, câte unul pentru fiecare sens de mers, cu termen de finalizare estimat pentru a doua jumătate a anului 2026. Aceste poduri vor continua traseul autostrăzii A8, care va lega Chișinăul de Iași și mai departe de Pașcani și Târgu Mureș, facilitând astfel conexiunea cu rețeaua rutieră europeană.

„Dar mai vreau să anunţ un lucru, avem încă patru poduri la stadiul de proiectare. Anul viitor se va termina proiectarea şi, odată cu ele, vom avea cinci noi poduri peste Prut, ceea ce e un lucru bun”, a adăugat oficialul român.

Sorin Grindeanu afirmă că finalizarea acestora va consolida conectivitatea transfrontalieră și va stimula dezvoltarea regională.

Vicepremierul Republicii Moldova, Vladimir Bolea, ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale, a subliniat că podurile devin simboluri ale apropierii dintre Moldova și Europa și contribuie la siguranța rutieră, mobilitatea populației și dezvoltarea economică.