Un tânăr din Moldova a inventat holograma pentru prevenirea accidentelor provocate de ceaţă

Tânărul şi-a pus deja amprenta pe două proiecte de cercetare importante. A participat la recrearea virtuală a centrului istoric al oraşului Galaţi şi a inventat un dispozitiv care proiectează o hologramă pentru prevenirea accidentelor de circulaţie, notează adevarul.ro. Daniel Plângău, originar din Republica Moldova, are 20 de ani și este student în anul al II-lea la Facultatea de Inginerie din Galaţi.

separator

Daniel este pasionat de când se ştie de programare şi simulare pe calculator, iar în următorul an de studii îşi va alege informatica aplicată ca specializare.

Tânărului nu îi este ruşine să ne spună că munceşte ca ospătar pentru a se întreţine la facultate. „Sunt alte condiţii în Moldova faţă de cele de aici, iar părinţii mei nu îşi pot permite să îmi dea bani. Nici nu mi-am permis să le cer şi muncesc ca să mă întreţin“, spune acesta.

Şansa lui a fost cercul ştiinţific de Informatică Aplicată în Ingineria Materialelor, care funcţionează în cadrul Facultăţii de Inginerie din Galaţi şi este coordonat de profesorul Florin Marin Bogdan, unde şi-a dezvoltat abilităţile în proiectare pe calculator.

Cea mai mare realizare a sa de până acum este un sistem holografic care se poate monta pe maşini, punându-i în gardă pe şoferii care se apropie că au un autoturism din faţă.

„Dispozitivul este fixat pe maşini, iar când este ceaţă, proiectează un scurt mesaj sau semnale luminoase folosind ceaţa ca un ecran, astfel încât conducătorii auto care se apropie să fie avertizaţi şi să reducă viteza“, detaliază Daniel.

A făcut zeci de simulări pe calculator ale sistemului holografic pentru a analiza ce poate fi îmbunătăţit, urmând să îl testeze în viitorul apropiat în condiţiile reale de trafic. Tânărul a plecat de la ideea că în prezent se produc extrem de multe accidente de circulaţie pe ceaţă, multe cu consecinţe tragice, în special în zonele unde şoferii intră brusc dintr-o zonă cu vizibilitate bună într-una în care nu mai văd aproape nimic din cauza ceţii.

„Vreau ca acest dispozitiv să fie montat inclusiv pe maşinile de Poliţie şi ambulanţe, pentru că se deplasează în zona accidentelor de circulaţie pentru a dirija traficul şi a salva vieţi omeneşti, dar de multe ori ajung şi ei victime ale altor accidente pentru că nu sunt văzuţi la timp de alţi şoferi. Sistemul va emite nişte spoturi luminoase, care creează un element 3D pe ceaţă“, punctează studentul.

Acesta a pornit de la mai multe studii ştiinţifice, care au arătat că ceaţa este mai densă în apropierea pământului, rarefiindu-se pe măsură ce urcă spre straturile mai înalte ale atmosferei. Mergând pe această idee, Daniel a stabilit ca razele luminoase ale sistemului său holografic să fie proiectate la o înălţime de aproximativ 20 sau 30 de metri, astfel încât să fie vizibile de orice maşină care se apropie de autovehiculul unde acesta va fi montat.

Sistemul holografic al lui Daniel a fost deja premiat de Apan în cadrul salonului cercetării şi inovării UGAL Invent, organizat de Universitatea ”Dunărea de jos”, cu ”premiul pentru creşterea siguranţei conducătorilor auto şi pietonilor”.

Galaţiul în 3D La doar 20 de ani, a făcut parte din grupul de studenţi care a reconstruit virtual clădirile vechi din centrul oraşului Galaţi, pentru ca strada Domnească să fie transformată într-un centru turistic important în viitorul apropiat.

Poți citi articolul integral pe adevarul.ro.

În cinci ani, Republica Moldova ar urma să aibă un stadion național

În cinci ani, Republica Moldova ar urma să aibă un stadion național. Anunțul a fost făcut de prim-ministrul țării, Dorin Recean, care s-a întâlnit cu jucătorii naționalei de fotbal la Centrul de Pregătire de la Vadul lui Vodă, scrie tvrmoldova.md.

DORIN RECEAN, prim-ministru, Republica Moldova: „În cinci ani, vom avea un stadion de categoria patru UEFA, cu o capacitate de 20-25 mii de spectatori. Realist vorbind, din punct de vedere tehnic, toate etapele pe care trebuie să le realizăm, în cinci ani vom avea stadionul conform standardelor UEFA.”Totuși, Dorin Recean nu a oferit alte detalii, iar pe rețelele sociale a notat că săptămâna viitoare, Dan Perciun, ministrul Educației, și Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii, vor prezenta mai multe informații despre acest proiect.Acum, naționala de fotbal a Republicii Moldova își desfășoară meciurile de acasă pe stadionul „Zimbru” din Chișinău, pe care Federația îl administrează din 2016. Contractul de chirie ar urma să expire peste doi ani.Arena „Zimbru”, cu o capacitate de aproximativ zece mii de spectatori, va fi gadza și următoarelor două partide ale „tricolorilor”. Pe 8 și 11 iunie, echipa pregătită de Serghei Cleșcenco va juca cu Cipru și Ucraina. Ambele dueluri sunt amicale și reprezintă o etapă de pregătire înainte de campania din Liga Națiunilor.Reprezentativa Republicii Moldova se află în ultima divizie valorică a turneului continental, alături de Malta și Andorra. Pentru a promova în eșalonul următor, „tricolorii” trebuie să ocupe fotoliul de lider sau să se claseze pe treapta secundă, dar într-un astfel de scenariu va trebui să treacă de partida de baraj cu una dintre ultimele echipe din a treia divizie.

Moldova, în statistica penitenciarelor din Europa

Republica Moldova face parte din grupul de țări cu cea mai mare rată de încarcerare la 100.000 de locuitori – 242 (conform datelor din 31 ianuarie 2023).

Cele mai multe persoane în detenție sunt în Turcia (408), Georgia (256) și Azerbaidjan (244), după care vine și Republica Moldova, citează IPN un comunicat al Consiliului Europei întocmit în baza Anuarului statisticii populației din penitenciare.

Fără a ține cont de țările cu o populație mai mică de 500.000 de locuitori, cele mai scăzute rate de încarcerare s-au înregistrat în:

  • Finlanda (52), 
  • Țările de Jos (52), 
  • Norvegia (55), 
  • Germania (69), 
  • Slovenia (68), 
  • Danemarca (71), 
  • Elveția (73), 
  • Armenia (79), 
  • Suedia (80),
  • Irlanda (85).

Republica Moldova este cap de listă în statistica țărilor cu o populație mai mare de 500.000 de locuitori, unde rata încarcerării a crescut cel mai mult: +52,1% față de anul trecut. Moldova e urmată de:

  • Macedonia de Nord (+25,5%), 
  • Cipru (+24,8%), 
  • Turcia (+15%), 
  • Azerbaidjan (+12,5%), 
  • Irlanda (+11,7%), 
  • Muntenegru (+11,3%), 
  • Armenia (+10,6%), 
  • Croația (+10,4%), 
  • Ungaria (+8,7%), 
  • Irlanda de Nord (Marea Britanie) (+8,3%),
  • Georgia (+8,2%), 
  • Bulgaria (+8,1%), 
  • Austria (+6,8%), 
  • Italia (+5,7%),
  • Suedia (5,1%).

Doar administrațiile penitenciare din Lituania, Estonia și Grecia au raportat o scădere a ratelor de încarcerare (-8,9%), (-8,8%) și, respectiv, (-5,2%).

Cât privește vârsta medie a deținuților, Moldova face parte din țările cu deținuți relativ tineri (35 de ani), alături de Bulgaria (33), Suedia (34), Danemarca (35), Macedonia de Nord (35) și Franța (35). 

Numai 1,5% dintre aceștia sunt cetățeni ai altor state, în timp ce per total, în Europa, la 31 ianuarie 2023, 27% din populația penitenciarelor era străină.

Companiile japoneze, invitate să investească în Moldova

Valorificarea oportunităților economice și investiționale, ultimele evoluții din regiune și consolidarea relațiilor apropiate cu Japonia au fost discutate la întrevederea prim-ministrului Dorin Recean cu viceministrul pentru Afaceri Internaționale în cadrul Ministerului Finanțelor din Japonia, Masato Kanda, aflat într-o vizită de lucru la Chișinău, în perioada 5-6 iunie.

Șeful Executivului a apreciat susținerea consecventă pe care Japonia o acordă țării noastre de-a lungul anilor, ceea ce ajută Republica Moldova să realizeze obiectivele de creștere a calității vieții oamenilor. În acest sens, premierul a accentuat cooperarea în domeniul agricol, cel al sănătății, dar și alte sectoare cheie pentru modernizarea țării. În același timp, premierul Dorin Recean s-a referit la importanța valorificării potențialului de cooperare economică dintre cele două state, reiterând interesul țării noastre pentru atragerea de noi investiții nipone în sectorul IT și industria creativă, industria auto, energia regenerabilă, producerea și prelucrarea produselor agricole, medicină și electronică. „Guvernul construiește infrastructura și condițiile necesare pentru antreprenorii care vin să investească în Republica Moldova. Suntem o țară sigură pentru dezvoltarea unor afaceri prospere, oferim acces la piața Uniunii Europene și muncim pentru a face activitatea de afaceri cât mai simplă și profitabilă”, a spus prim-ministrul Dorin Recean. Oficialii s-au mai referit la cooperarea în domeniul turismului și la succesele înregistrate în domeniul comercial. În anul 2023, volumul comerțului bilateral moldo-nipon a crescut, iar exporturile de produse moldovenești pe piața japoneză s-au majorat cu 27%. Printre mărfurile exportate se regăsesc articolele textile, vinurile, iar din cele importate fac parte autoturismele pentru transportul persoanelor, echipamentul agricol și medical. 

Potrivit premierului Dorin Recean, participarea Republicii Moldova la Expo Osaka 2025 va impulsiona promovarea produselor „Made in Moldova” pe piața japoneză și va face mai cunoscute oportunitățile de afaceri din Moldova pentru mediul de afaceri nipon.

Rudele unei moldovence stabilite în Italia cer ajutor! Femei a dispărut de acasă de cinci zile
Articolul anterior
„ Mama, îți mulțumesc pentru tot ce ai făcut pentru mine” – a scris fiul Valeriei Bobocel pe contul său de Facebook
Articolul următor