Anumite obiceiuri și superstiții de Crăciun s-au păstrat de-a lungul timpului, în special în zonele rurale. Pentru ca în anul care vine să fie frumoase și bogate, femeile pun un ban de metal și o nucă în apa în care se spală. Aduce ghinion să porți pantofi noi de Crăciun.
Dacă este un cer senin de Crăciun va fi un an roditor. Ciobanii așeaza sub pragul casei un drob de sare învelit, pe care îl lasă în acel loc până în aprilie, la „Alesul oilor”. Atunci îl scot, îl macină și, amestecat cu tărâțe, îl dau oilor, pentru ca turma să sporească.
În noaptea de Ajunul Crăciunului se priveghează. Pe masă se pune un colăcel, iar masa, așezată în seara de Ajun, trebuie să rămână întinsă toata noaptea, iar cine are cămin lasă focul aprins. De Crăciun, pâinea se așează sub masă, ca să atragă norocul, iar sub fața de masă se pune pleava de grâu, pentru belșug. Până la Crăciun, toata lumea trebuie să se împace cu dușmanii.
O superstitie spune ca, de Ajun, pentru a fi protejat de deochi și de farmece, se pun în cele patru colțuri ale mesei usturoi și semințe de mac. Ca să le vină pețitori, din Ajunul Crăciunului și până la Iordan (Boboteaza), fetele mătura casa de la prag înspre răsărit. În aceste două săptămâni este bine ca fetele mari să nu dea gunoiul afară din casă.
În Ajun, fetele pot face vrăji ca să își afle ursitul. Fata trebuie să posteasca toata ziua. Seara, prima îmbucătura luată în gura trebuie să o pună în brău, iar când se duce la culcare trebuie să întindă brâul pe jos și să facă trei mătănii peste el. Noaptea își va visa ursitul.
Tradiția spune că de Craciun se deschide cerul și este vazut, de către cei buni, Dumnezeu stând cu sfinții și îngerii la masă. Copiii născuți de Crăciun sau de Anul Nou sunt norocoși.
Sfintirea mesei de Ajun și vestirea Nașterii Domnului este o datină veche îndeplinită de preoți și însoțitorii acestuia. În popor se spune că Ajunul Crăciunului presupune un post aspru. E indicat chiar să se ajuneze până se iveste prima stea de seară, care amintește de steaua observata de magii de la Răsărit. Până atunci nu trebuie să se manance nimic și astfel omul va avea mult noroc și va fi mai demn pentru Sfânta Împărtășanie.
Existăă credința că în Ajunul Crăciunului cerurile se deschid și de acest moment nu se pot bucura decât oamenii buni, iar cetele îngerești pot fi auzite doar de cei curați la suflete. Deschiderea cerului permite oricărui creștin să își pună o dorință, care cu certitudine se va îndeplini.
În seara lui Ajun, stăpânii caselor au datoria să adune de prin sat toate lucrurile împrumutate pentru ca locul lor este acasă. De asemenea, fetele nemăritate roagă mamele să-l determine pe preot să zăbovească un timp pe laiță și să mănânce câte ceva, că astfel pețitorii lor să nu întârzie. Femeia care se ocupă de colacii pentru Crăciun se duce în grădină sau în livadă și cu mâinile pline de aluat spune: măr, astfel rodnic să fii cum stă aluatul pe mâinile mele. Alte gospodine, după ce dau pâinea în cuptor, nu uită imediat să spună: cum e cuptorul, lopata plină de pâine, așa să fie copacii, pomii plini de poame.
În Ajunul Crăciunului, copiii de toate vârstele se pregătesc pentru a umbla cu colindatul.
sursa: bzi.ro
