Pentru orice mamă, nașterea bebelușului este un moment plin de emoție, aşteptat cu îngrijorare dar şi cu bucurie pentru că foarte multe lucruri se schimbă și sentimentele care apar în viața părinților sunt fără egal. La aproape 6 luni de când a devenit pentru prima oară mamă, Dorina Cojocaru-Filipschi, jurnalista și directoarea Școlii de Televiziune din Moldova, își aduce aminte cu drag de prima întâlnire cu Hector! Tânăra mămică ne-a dezvăluit, în exclusivitate, detalii despre experiența nașterii – un moment unic pentru orice mamă, cu lacrimi, bucrurie, griji, temeri și vise mari.
,,Sentimentele și instictele de mamă mi s-au activat, cred, încă înaintea apariției lui Hector – un rezultat al vârstei coapte la care a ajuns în viața mea, al relației pline cu nepoții mei, și poate a domeniului în care activez , alături de copiii de la Școala de Televiziune. Cu toate astea, nu pot nega faptul că sarcina, nașterea și marea întâlnire cu fiul meu ,,au resetat” fiecare centimentru din mine, făcându-mă mai intensă în tot ce înseamnă bucurie, tristețe, putere, neputință, frică sau speranță. Un copil este de o potrivă zâmbet și lacrimă, frică și curaj, început și sfârșit. Iar copilul meu pentru mine este reflectarea zâmbetului și a lacrimii fiecărui copil din această lume”, ne dezvăluie jurnalista Dorina Cojocaru.
În timpul sarcinii, Dorina Cojocaru a stabilit un record pe care puține mame s-ar încumeta să îl realizeze. Viitoarea mămică ,,a lăsat deoparte” micile probleme de sarcină și a călătorit pe trei continente alături de soțul ei, Alex Filipschi.
,,Nu am avut o sarcină tocmai ușoară, dar nici nu am luat prea în serios complicațiile care pot apărea în urma unui regim extrem de activ cum ar fi călătorile spre trei continente, sau proiectele ce ar fi putut zăbovi, dar le-am setat pe verde fără excepție. Am mizat pe intuiție, pe încrederea medicului în glasul meu lăuntric și paza Domnului în toate”, ne spune jurnalista.
Atunci când vine vorba despre experiența nașterii, un moment delicat și plin de responsabilitate, probabil că mulți dintre părinți ar spune că planurile de acasă nu le-au coincis cu cele din spital. Ei bine deși s-a mizat mult pentru o naștere naturală, bebelușul ,,a ales” să vine pe lume ajutat de către medic.
,,Am fost programată pentru o naștere naturală, însă travaliul a culminat cu o cezariană inevitabilă, care mi-a amânat cu două ore întâlnirea cu fiul meu. În schimb, i-a dat tatălui posibilitatea să rămână în intimitate cu fiul și să îi comunice într-un extaz de emoții tot ce poate simți un tată în pragul celei mai responsabile sarcini din viața lui”.
Prima întâlnire cu Hector a fost atât de înduioșătoare, încât dezvăluirile mamei ne-au emoționat simțitor char și pe noi.
,,I-am găsit în lacrimi pe amândoi, în emoții ce nu au tremen de valabilitate nici măcar în amintiri, iar prima noastră noapte în trei a fost cel mai intens moment trăit de mine vreodată, nu știu să-l descriu și nici nu vreau să insist, cert este faptul că teremnul de NOI, abia atunci și-a atins majoratul. În contextul acesta, aș vrea să spulber mitul femeilor care se conving că își doresc un copil pentru ele, și cumva se amăgesc naiv, că momentul poate fi plin fără prezența tatălui, o mână bărbătească pe frunte, un sărut tandru de recunoștință, o privire scăldată într-o emoție ce o întregește pe a ta, într-un moment ca acesta!”.
Despre Hector…
Hector este zglobiu și vesel și te cucerește pur și sincer. Și după cum era de așteptat, a umplut cu o bucurie nemărginită viața părinților și a bunicilor săi. O copilărie împlinită, pe care și-o dorește orice copil, alături de asemenea ființe dragi.
,,Hector e un copil minunat, de altfel ca fiecare copil la vârsta aceasta. E special prin expresia feței, plină de curiozitate, prin felul în care rezonăm atunci când ne jucăm, dialogăm, sau chiar și atunci când alegem să tăcem împreună. Hector adoră muzica, cerul, iarba și apa. Pe 21 mai, împlinim 6 luni și, practic, mama poate respira un pic mai ușurată, pentru că a reușit să-l mențină sănătos și activ, pe parcursul uneia dintre cele mai importante perioade în dezvoltarea sa”.
