Un bebeluș s-a născut în tren, în centrul Parisului. Traficul a fost întrerupt timp de 45 de minute

De Ziua Europei, pe 9 mai, comisarul european pentru buget și administrație, Johannes Hahn, va efectua o vizită la Chișinău. Potrivit Delegației Uniunii Europene la Chișinău, oficialul european va susține un discurs alături de șefa statului Maia Sandu, la inaugurarea Orășelului European în Piața Marii Adunări Naționale.

Ultima dată comisarul european Johannes Hahn a fost la Chișinău în septembrie 2022. În ianuarie 2024, președinta Maia Sandu a avut o convorbire telefonică cu Johannes Hahn, transmite radiomoldova.md. 

În acest an, Ziua Europei are genericul „Libertate, Pace, Prosperitate – Europa ești tu!”. Tradiționalul Orășel European va fi inaugurat la Chișinău pe 9 mai și la Bălți pe 19 mai. Activitățile dedicate Zilei Europei vor avea loc pe tot parcursul lunii mai.

30 de proiecte finanțate de UE, care acordă asistență în varii domenii, precum dezvoltare rurală, economică, socială, vor oferi vizitatorilor Orășelului European din Chișinău informații despre activitățile derulate, despre cine sunt sau pot deveni beneficiari concreți ai acestei asistențe.

De asemenea, reprezentanți ai 18 state membre ale Uniunii Europene vor împărtăși tradițiile lor culturale și culinare pe Aleea „Echipa Europa”, unde se vor desfășura diverse concursuri și lecții de limbi străine.

Pe parcursul zilei, în cadrul Orășelului European vor fi organizate și activități interactive și educative pentru copii de toate vârstele, organizate pe parcursul întregii zile, cum ar fi: pictură pe față; jocuri de societate; concursuri de desen; activități sportive; spectacole de dans susținute de cluburile de creație ale copiilor în fața scenei principale.

Seara va culmina cu un concert, la care vor evolua : ambasadorul Uniunii Europene Jānis Mažeiks, Cristi Aldea-Teodorovici, Lupii lui Calancea și Kalush Orchestra din Ucraina, câștigătorii Eurovision Song Contest 2022.

Calendarul evenimentelor este disponibil pe site-ul https://eu4moldova.eu/ru/den-evropy-2024/

În România, alegerile locale de anul acesta vin și cu situații comice. De exemplu, fotoliul de primar în comuna Gogoșu din județul Mehedinți este disputat de doi soți aflați în proces de divorț. Hotărâtă să îi dea o lecție și pe plan politic, soția actualului primar Jean Rogoveanu, susținut de PSD, și-a anunțat candidatura la primărie. Codruța Rogoveanu candidează din partea PNL.

Comuna Gogoșu, județul Mehedinți, este una bogată, cu ieșire la Dunăre și încasări record în județ, din taxe și impozite, fiind frontieră fluvială între România și Serbia, scrie digi24.ro. Anul acesta, fotoliul de primar este unul râvnit de doi soții Rogoveanu, aflați în plin proces de divorț. Mai exact, Jean Rogoveanu, actualul primar al comunei, vrea să candideze pentru al patrulea mandat din partea PSD, iar contracanditatul său este chiar soția, candidat susținut de PNL.

”Sincer, n-am crezut că poate să aibă atâta nebunie, să vină să se contreze cu mine și la alegeri. Se contrează cu mine prin instanțe, prin astea, dar nu m-am gândit că vine și la alegeri. Deși ar fi trebuit să știe că șansele ei sunt foarte mici. Treaba ei! Din răzbunare sau răutate vrea să candideze, vrând să demonstreze nu știu ce”, spune Jean Rogoveanu.

Și dacă soțul o acuză de răzbunare, soția spune că face totul pentru binele comunității.

”Proasta administrație pe care o face la nivel de comună. A fi primar într-o comună de nivelul comunei Gogoșu, din județul Mehedinți, asta înseamnă că de dimineață, de la orele 08, până la orele 16, să-ți respecți în totalitate programul de muncă și, mai mult de atât, trebuie să fii prezent în comună tot timpul, nu doar în campania electorală, când se apropie alegerile.

L-am ajutat enorm de mult vis-a-vis de fiecare proiect. Inclusiv proiectul de asfaltare care se derulează la momentul acesta în satul Gogoșu are și amprenta mea pe el. Șansele sunt de 100%. Am încredere în cetățeni, vor schimbare!”, spune Codruța Rogoveanu.

Din fotoliul de edil, primarul spune că nu are emoții, că va câștiga și o etichetează pe femeie ca fiind „recalcitrantă”.

”Nu are ea caracter pentru a fi primar, ea e o fire mai recalcitrantă, mai repezită, mai… Ori aici vin tot felul de oameni, trebuie să îi asculți pe toți, nu după cum ai toane. M-am simțit trădat în momentul în care am aflat faptele ei și atunci chiar m-am simțit trădat. A fost o perioadă foarte grea pentru mine. N-am emoții fiindcă știu că mi-am făcut treaba”, spune primarul. Cei doi s-au căsătorit în 2009 și au împreună o fată de 16 ani, iar pe 15 mai se va pronunța divorțul.

Există câteva alimente de post interzise în Săptămâna Mare, potrivit clericilor. Este vorba, în special, despre alimente care sunt simboluri ale patimilor lui Iisus.

În drumul Său către Golgota, dealul pe care a fost răstignit, Iisus a fost bătut de către iudeii păgâni cu urzici. După ce a fost răstignit, Mântuitorul a cerut, la un moment dat apă, dar soldații, ca să-și bată joc de El, i-au dat oțet. Și pe rănile sângerânde de la mâini și de la picioare, pe unde pătrunseseră cuiele, soldații i-au aruncat oțet.

Acesta este motivul pentru care, în Săptămâna Mare, nu se consumă deloc urzici și oțet, acestea fiind simboluri are chinului lui Iisus Hristos.

Credincioșilor li se recomandă de către preoți ca, dacă nu s-au abținut deloc de la alimente de origine animală deloc de la începutul Postului, măcar în Săptămâna Patimilor să o facă. Lucru destul de lesne, de altfel, ținând cont de varietatea produselor care nu conțin ingrediente provenite de la animale și pe care le găsim din belșug pe rafturile supermarketurilor.

Cum țineau strămoșii noștri postul

Spre deosebire de vremurile actuale, în vremurile de demult înaintașii noștri consumau alimente uscate, fructe și legume în postul Paștelui și nici măcar ulei nu consumau. Cele 40 de zile erau prilej de purificare de păcate.

”În niciun caz nu era îngăduită consumarea alimentelor de proveniență animală: carne, lapte, brânză, ouă. Mai mult decât atât, viețuitorilor din mănăstiri li se recomanda să ajuneze, adică să nu consume niciun fel de mâncare până la ceasul al IX-lea din zi (aproximativ ora 15.00), cu excepţia zilelor de sâmbătă şi duminică, în care se putea consuma mâncare uscată.

Astăzi, deși varietatea alimentelor ne facilitează postul, oamenii poartă tot mai des amprenta timpurilor moderne și nu mai găsesc liniștea și emoţiile generate de apropierea marelui praznic al Paștilor. Ar trebui ca fiecare dintre noi să ne luam timp pentru a privi înapoi, spre înaintașii noștri, care s-au născut și au (supra)viețuit în jurul Bisericii”, spune părintele profesor Nicolae Necula, potrivit Doxologia.