Dezastru în urma ploilor la Institutul de Zoologie și Microbiologie, cuprins de flăcări în luna aprilie

Indiferență din partea autorităților, așa s-ar putea defini situația creată la blocul ASM din sectorul Telecentru. Au trecut două luni și aproape două săptămâni de la producerea incendiului din 20 aprilie 2018, care a afectat blocul din strada Academiei, nr. 1, unde sunt amplasate patru institute de cercetare – Institutul de Zoologie, Microbiologie și Biotehnologie, Ecologie și Geografie și Institutul de Fiziologie și Sanocreatologie. În ciuda acestui fapt, autoritățile nu au înreprins nicio acțiune pentru a repara acoperișul, iar potrivit directorilor celor pantru institute, în urma ploilor abundente din ultima vreme, apa a inundat etajele superioare, astfel încât în unele săli aceasta a ajuns până la nivelul genunchilor.

separator

,,Dacă a doua zi după incendiu, se spunea că blocul e într-o situație dezastruoasă, trebuie de remarcat că acum dezastrul s-a instalat cu adevărat în laboratoare. Cine-i de vină? Desigur natura, fenomenele meteorologice, care, de obicei, iau mereu omul prin surprindere. S-a adeverit, din păcate, temerea cea mai mare a directorului Institutului de Zoologie, care este și gestionarul blocului și care bătea alarma încă atunci la aversele de ploaie prognozate de meteorologi. Averse? Atunci. Acum natura s-a dezlănțuit, iar ploile torențiale din ultima perioadă au făcut ravagii în zeci de birouri, preponderent etajele patru și trei și asta pentru că până acum nu s-au făcut lucrări de reparație a acoperișului, de altfel, aceasta fiind una din solicitările primordiale ale administratorilor blocului, care anticipau un eventual pericol și distrugeri de proporții în cazul unor ploi”, se arată într-un comunicat al Academiei de Științe.

,,E greu de descris situația în care se află laboratoarele de la etajele patru și trei. Că ploua afara sau în încăpere, aproape că nu făceai mare diferență. Echipamentele din birouri, utilaje, tehnica era acoperită cu peliculă, iar cu halatele cercetătorilor erau învelite mai ales aparatele scumpe, pentru ca să nu transpire de la peliculă. Pe post de recipiente pentru a aduna apa care curgea de peste tot, erau folosite mai toate obiectele din birouri – eprubete, căldări, sticle, ghiveciuri, acvarii, dar și lighene, cratițe…Colaboratorii au adus de acasă mai tot ce e necesar pentru a strânge apa și pentru a diminua pe cât e posibil pericolul.

M.c. Elena Zubcov, şef al Laboratorului de Hidrobiologie şi Ecotoxicologie de la Institutul de Zoologie a mărturisit că a venit cu soțul și au strâns aproape toată noaptea apa din laboratorul, unde se află practic cel mai scump echipament din institut, obținut din proiecte”.

,,Într-o situație jalnică se află și Colecția de agenți parazitari, o colecție foarte prețioasă, unică chiar, care datează cu anul 1961, practic, anul fondării Academiei de Științe a Moldovei. Potrivit dr. hab., Dumitru Erhan, cercetător în Laboratorul de Parazitologie și Hermitologie, aceștia sunt agenți parazitari de la specii de animale, pești, dar și de la plante. Pericolul ca această să fie distrusă este foarte mare, dat fiind că apa se prelinge pe pereți, unde este plasată în cutii întreaga colecție. Tencuiala cade de pe pereți, iar podul este îmbibat cu apă și stă să cadă în orice clipă. Conștientizând care este prețul acestei colecții, cercetătorii s-au mobilizat și fac tot ce le stă în puteri pentru a o păstra, or, pierderile nu pot fi apreciate economic.

Dezastru și în Muzeul de Entomologie al institutului, unde se află colecţia de insecte care are mai mult de jumătate de secol. Pentru a slava colecția, cercetătorii din laborator au improvizat un tavan suspendat din peliculă, cu o scurgere către geam. În Muzeul institutului podeaua s-a ridicat de umezeala excesivă, iar acolo unde este linoleum, exista pericolul de mucegai, deși încăperile se aerisesc continuu. E greu de descris situația în care se află și Sala de protocol, care era o mândrie a institutului, apropo reparată și amenajată tot din proiecte europene”.

După prima ploaie, din 23 iunie, angajații spun că apa în birourile de la etajul patru era până la genunchi. S-a mobilizat întreg colectivul, angajații au lucrat până aproape de dimineață. „Am reușit să salvăm echipamentul cel mai scump și să micșorăm prejudiciile care puteau fi. În Laboratorul de Biologie Moleculară, echipamentul se estimează la suma de peste 8 milioane de lei, iar în Laboratorul de Hidrobiologie şi Ecotoxicologie, la peste 30 mln de lei. Deci, dacă inițial prejudiciul a fost estimat la 6,8 milioane lei pentru repararea acoperișului, doar pentru echipament respectiv pierderile ar fi fost de câteva zeci de ori mai mare”, a spus acad. Toderaș.

În numele directorilor celor 4 institute și colectivelor acestora care activează în bloc, acad. Ion Toderaș se adresează respectuos factorilor de decizie ai Republicii Moldova, să urgenteze procesul de alocare a banilor. Să identifice sursele necesare pentru a restabili acoperișul blocului de bilogie. „Cele 6 milioane nu vor avea nici o valoare, în comparație cu pericolul distrugerii echipamentului care este de peste 30 milioane lei, fără de care noi nu vom putea face nimic. Mai mult, acesta nu poate să fie evacuat și nici nu avem dreptul să o facem, este nevoie de spațiu și montaj special și nu poate fi folosit în alte proiecte”, a punctat directorul, specificând în context, că din cele 23 de proiecte câștigate, două sunt ale Institutului de Zoologie, finanțate de Uniunea Europeană, iar în situația în care utilajulnu va fi păstrat corespunzător, institutul riscă să-și piardă credibilitatea în fața organizațiilor finanțatoare europene”.

Amintim că incendiul a izbucnit pe acoperişul Institutului de Zoologie, la 20 aprilie 2018. Focul a afectat trei mii de metri pătraţi din acoperiş. Potrivit expertizelor specializate, suma prejudiciului se ridică la 6, 8 mln lei.

sursa: www.asm.md

Resurse educaționale și produse de igienă menstruală pentru 81 de școli profesionale, colegii și centre de excelență

Cele 81 de școli profesionale, colegii și centre de excelență din Republica Moldova au fost echipate cu seturi de resurse educaționale și produse de igienă menstruală în cadrul unui eveniment public de donare organizat de UNFPA Moldova, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Fiecare instituție a intrat în posesia unei boxe EduLife cu materiale educaționale interactive pentru lecțiile de dezvoltare a deprinderilor de viață și dispensere cu absorbante care vor fi instalate în blocurile sanitare din școli, cu acces gratuit pentru fete.

Investiția totală se ridică la cca 1,5 mln lei și este parte a programului „Conectăm tinerii cu piața muncii prin dezvoltarea deprinderilor de viață”, realizat de UNFPA Moldova în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova și finanțat de către Agenția Austriacă pentru Dezvoltare din fondurile programului Cooperării Austriece pentru Dezvoltare.

„Pregătind tinerii pentru viață le dezvoltăm abilități esențiale și îi susținem să devină cetățeni activi. Sunt convinsă că profesorii vor valorifica la maxim resursele incluse în boxele EduLIFE și vor contribui semnificativ la promovarea unui stil de viață sănătos în rândul tinerilor”, a subliniat Galina Rusu, Secretară de stat, Ministerul Educației și Cercetării.

UE propune un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei

În cadrul celui de-al 15-lea pachet de sancțiuni aplicate împotriva Rusiei, Uniunea Europeană își propune să impună sancțiuni împotriva a 45 de petroliere rusești, 50 de persoane fizice și 30 de companii, transmite Agenția Bloomberg, citând documente în posesia cărora agenția a intrat. Potrivit documentelor, în cadrul celui de-al 15-lea pachet de sancțiuni Comisia Europeană propune adăugarea pe listă a peste 50 de persoane fizice și aproape a 30 de persoane juridice, înghețându-le averile și introducând o interdicție de călătorie, scrie moldova1.md.

În plus, noul pachet include o interdicție asupra accesului a peste 45 de petroliere rusești în porturile europene și la serviciile europene. Sancțiunile vor afecta, de asemenea, companiile rusești implicate în transportul petrolului, precum și numeroși militari și directori de companii.

Printre altele, UE propune și introducerea de restricții comerciale împotriva a aproximativ unor organizații care ar ajuta Moscova să obțină tehnologiile necesare pentru a fabrica arme.

Potrivit documentelor, această listă include firme din Rusia, Serbia, Iran, India, Thailanda, Emiratele Arabe Unite, precum și din China și Hong Kong.

De la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia la 24 februarie 2022, UE a impus sancțiuni masive și fără precedent împotriva Rusiei.

Aceste sancțiuni se adaugă măsurilor impuse deja Rusiei încă din 2014 ca urmare a anexării Crimeei și a nepunerii în aplicare a acordurilor de la Minsk.

Sancțiunile includ măsuri restrictive specifice (sancțiuni individuale), sancțiuni economice, măsuri diplomatice și măsuri privind vizele.

Sancțiunile economice sunt menite să aibă consecințe grave asupra Rusiei în urma acțiunilor sale și să contracareze în mod eficace capacitatea acesteia de a-și continua agresiunea.

Sancțiunile individuale vizează diferite persoane care fie sunt responsabile de sprijinirea, finanțarea sau punerea în aplicare a unor acțiuni care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, fie beneficiază de pe urma acestor acțiuni.

De asemenea, UE a adoptat sancțiuni împotriva Belarusului, Iranului și Coreei de Nord ca răspuns la sprijinul acordat de aceste state Rusiei în contextul agresiunii militare împotriva Ucrainei.

În plus, UE a impus sancțiuni împotriva unor persoane și entități având în vedere deteriorarea continuă a situației drepturilor omului în Rusia și, în special, în legătură cu moartea lui Alexei Navalnîi.

Potrivit Comisiei Europene, începând din februarie 2022, UE a interzis un total de peste 43,9 miliarde euro, reprezentând valoarea unor mărfuri care ar fi fost exportate în Rusia și un total de peste 91,2 miliarde euro, reprezentând valoarea unor mărfuri care ar fi fost importate din Rusia. Aceasta înseamnă că, în comparație cu volumul exporturilor și importurilor din 2021, în prezent sunt supuse embargoului 54 % din exporturi și 58 % din importuri.

Mecanismul de confiscare a bunurilor infracționale va fi perfecționat

Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, prin care va fi îmbunătățit mecanismul de confiscare a bunurilor provenite din infracțiuni. Această inițiativă legislativă va consolida cadrul legal în domeniul urmăririi, identificării, confiscării și gestionării bunurilor infracționale, precum și responsabilitățile instituțiilor competente, așa cum stabilește Directiva (UE) 2024/1260 privind recuperarea și confiscarea activelor, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Astfel, în premieră, va fi permisă confiscarea unor bunuri echivalente sau a valorii acestora în cazul în care bunurile vizate nu pot fi confiscate, inclusiv a beneficiilor obținute, chiar dacă persoana implicată nu mai poate fi trasă la răspundere penală. Totodată, în cazul infracțiunilor economice, de mediu, de terorism și abuz sexual asupra copiilor, vor fi analizate bunurile dobândite cu cinci ani înainte sau după săvârșirea faptei, deduse judecării pentru a fi supuse confiscării. Prevederea se va aplica inclusiv în situațiile în care persoana nu poate fi trasă la răspundere penală din cauza decesului, liberării de răspundere sau de pedeapsă penală. Un aspect important este și faptul că va fi permisă confiscarea bunurilor transferate către terți, dacă terțul cunoștea că scopul transferului era de a evita măsurile de confiscare, inclusiv atunci când persoana urmărită penal păstrează controlul asupra acestora.

În faza de urmărire penală, în situația în care bunurile imobile sechestrate pot fi abandonate intenționat de către persoana care le posedă, instanța, la solicitarea procurorului, le va transmite Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) pentru administrare. Totuși, când urmărirea penală se încetează, dar sunt bunuri ce urmează a fi confiscate, procurorul va solicita instanței acest lucru. 

În etapa de judecare a cauzei, printre elementele noi este și faptul că procurorul poate solicita ARBI investigații suplimentare pentru identificarea bunurilor infracționale, atât înainte de transmiterea cauzei în instanța, cât și pe parcursul procesului în instanță. Judecătorul este cel care va dispune confiscarea bunurilor nu doar în caz de condamnare, dar și pentru  încetare a procesului penal, dacă se aplică confiscare specială, extinsă sau de la terți.

În etapa executorie, procurorul va fi cel care va coordona procesul de executare, iar Serviciul Fiscal de Stat va executa hotărârile penale, asistat de ARBI și executorii judecătorești. ARBI va fi instituția care va ține evidența bunurilor sechestrate și confiscate, dar și va gestiona repatrierea bunurilor din afara țării, precum și aplicarea hotărârilor străine de confiscare.

Această măsură legislativă reprezintă un pas important în cadrul Planului de măsuri pentru deoligarhizare și în implementarea Programului Național de Recuperare a Bunurilor Infracționale 2023–2027, asigurând o mai mare eficiență în combaterea criminalității și în protejarea intereselor statului.

Video! Ana Munteanu a lansat o piesă nouă
Articolul anterior
Structura anului școlar 2018/2019: orarul vacanțelor, sesiunilor de examene, discipline obligatorii
Articolul următor