„I’m from Moldova!” Tânăra care a străbătut Pământul pentru a aduce pește proaspăt în România și Moldova

04/04/2019

Mereu în mișcare, plină de idei, neînfricată, implicată sută la sută și pasionată de tot ce face, Alesea Brînzilă conduce de 11 ani departamentul de Import și Comunicare, din cadrul Ocean Fish, o companie care aduce pește proaspăt din toate colțurile globului pământesc în România și Republica Moldova. Tot ea, pentru a fi sigură de originea peștelui importat, a străbătut cinci din cele șapte continente. Două au rămas nedescoperite de ea – Antarctida și Australia, pe ultima și-a promis să o viziteze când se va pensiona.

Unii dintre voi au auzit de „avocata Alesea Brînzilă” acum șase ani, când ea nu a putut rămâne indiferentă față de povestea Anastasiei Mironaș, 85 de ani. Bătrâna a fost evacuată forțat din apartamentul său de nepoata soțului său, decedat în urmă cu mai mulți ani. Alesea a convins-o pe nepoată să o lase pe bătrână în casă și s-a oferit să plătească datoriile pe serviciile comunale, doar ca Anastasia Mironaș să nu rămână iarăși pe drumuri.

Felul de a fi al Alesei Brînzilă nu s-a schimbat nici când aceasta a devenit parte a companiei lideră pe piața peștelui în România și Republica Moldova. „La Ocean Fish m-am regăsit din start. M-am diluat așa. Sunt foarte încăpățânată, workaholică și foarte curioasă”, spune Alesea.

„Young lady” cu tupeu

Venind din domeniul juridic, pentru a fi sigură că nu-i scapă nimic, Alesea a studiat a-fir-a-păr tot ce ține de pește. Ce-i somonul? De unde vine? Câte denumiri latine are? Cât somon vine din crescătorii, cât – din Oceanul Pacific? Cine sunt cei mai mari jucători pe piață? Alesea Ea trebuia să știe toate răspunsurile. „Habar nu aveam că există atâtea specii de pește și că este un domeniu atât de interesant și cunoscut în lumea internațională.”

În primii doi ani ai activității sale în cadrul Ocean Fish, era deseori refuzată de potențiali parteneri. „Cine sunteți voi? România? Cât somon importați? 20 de tone? Come on, young lady! România nu e interesantă. Republica Moldova – nici atât.”

După refuzul din primul an, Ocean Fish a crescut cantitatea – până la 4 camioane de somon de Atlantic, pe săptămână. „Atunci am prins la curaj și mai mult, la tupeu, cum îi zic eu. Am mers iarăși la respectiva companie, le-am zis că am crescut cantitățile, că și Europa de Est consumă pește. Doar trebuie să ne ajute să avem contracte bune, prețuri corecte…”, povestește directoarea departamentului de Import din cadrul Ocean Fish.

Acela a fost unul dintre primele succese atinse de Alesea Brînzilă. „Liderul de piață internațional a decis să deschidă un birou în Europa Centrală. Managerul lor ne-a vizitat și am semnat un gentlemen’s agreement. Deci, timp de trei ani, am ridicat consumul de somon la 3000 de tone pe an”, își amintește femeia Alesea entuziasmată.

„Păi e Africa, cine să se ducă în Africa?”

În 2014, îndrăzneala și încrederea în capacitățile companiei pe care o reprezintă au adus-o pe Alesea pe continentul african. Pe atunci, Ocean Fish era deja un mare importator de pește, însă nu de la prima sursă, pentru unele tipuri de pește. „M-am întrebat de ce vânzătorul nostru este din Olanda sau din Franța. „Păi, olandezii sunt negustorii de la naștere, ei au investit în Africa, bunăoară ca italienii și francezii.” Și de ce nu putem aduce noi din Africa? „Păi e Africa, cine să se ducă în Africa?” Mă duc eu. De ce, nu?”, povestește zâmbind Alesea. Pentru ea era important să controleze întreg traseul peștelui, iar fiind conștientă de prejudecățile răspândite despre continentul african, și-a propus să le spulbere. Astfel a aflat că și acolo contează foarte mult prima impresie. „Dacă vii cu o companie puternică în spate, ai o prezentare bună, vorbești despre standardul tău, le insufli încredere, cred că poți să ai parteneri pe ani înainte”, asigură Alesea.

Totuși, în deplasările sale prin țări bogate în pește, tânăra nu promova doar interesele Ocean Fish. Ea nu a ratat nicio șansă să povestească localnicilor despre originile sale. „I am from Moldova, a very small country, but very beautiful. We have some wine cellars.” Puțini au fost cei care mai auziseră până atunci de țara noastră, iar asta trezea în Alesea naționalismul și dragostea de patrie, o provoca să povestească la cât mai mulți despre Moldova și bogățiile sale. „Mă mândresc că, în momentul în care povestim despre zona noastră, oamenii devin cumva curioși. Odată, printr-o coincidență, l-am cunoscut pe fratele președintelui Ugandei. Și el a avut aceeași reacție. „Da, am auzit ceva, nu cred că aveți ambasador pe acolo, dar știu că putem dezvolta, știu că aveți cereale, știu că aveți ulei, știu că importați foarte multă cafea.” Dac-aș putea, aș contribui maxim la stabilirea relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu tot mapamondul. Pentru că avem de toate, credeți-mă”, spune mândră Alesea Brînzilă.

De ce e nevoie de „Traseul peștelui”

Timp de 11 ani de când , de când face parte din boardul companiei, Alesea Brînzilă a revoluționat felul în care se întâmplau lucrurile acolo. Și-a propus să educe consumatorii de pește arătându-le cât de important este să cunoască originea produselor pe care le consumă. Anume așa s-a născut „Traseul peștelui”. „Ne-am luat o misiune pe care vrem ducem la bun sfârșit. De aici vine sloganul „Am adus peștele de la Polul Nord și în Republica Moldova” sau „Consumă pește. Fii responsabil”. Când te afli la raftul unui magazin și ai un produs în mână, foarte mult contează să știi în ce condiții se procesează”, îndeamnă Alesea Brînzilă.

Potrivit acesteia, campania de informare și promovare, în Republica Moldova, este abia la început. Totuși, cazul furnizării alimentelor alterate în instituțiile preșcolare din municipiul Chișinău a motivat cetățenii Republicii Moldova să fie consumatori mai responsabili. „În momentul când o bubuit scandalul, m-am bucurat că autoritățile s-au sesizat, în sfârșit, în privința celor care transportă peștele din transnistria, din Ucraina, fără a-l vămui, fără a-l transporta în condiții corespunzătoare. Nu e normal să transporți peștele congelat pentru grădiniță, într-o camionetă în care transporți cărămidă sau ciment sau cartof”, declară revoltată Alesea.

„Hai să devenim furnizorul Casei Regale”

Cunoscută deja printre colegi pentru ambiția sa, a reușit totuși să-i uimească pe toți când și-a propus să pună peștele Ocean Fish pe masa Familiei Regale a României. „Sunt genul ăla de om – dacă nu eu, cine? Așa mi-am propus să devenim furnizorul Casei Regale. Asta ce i-a făcut pe mulți să se uite la mine ca și cum aș fi de pe altă planetă. Nu. Păi cum să fii tu furnizor al Casei Regale?! Păi de ce nu? Dacă suntem totuși o companie dotată cu de toate și respectăm toate standardele? De ce nu?” Zis și făcut. Ocean Fish a devenit principalul furnizor de pește al Casei Regale din România în 2016. Gama de produse livrată de Ocean Fish este una foarte bogată – de la somon, păstrăv românesc, dorada la produsele semipreparate din gama premium, precum somonul norvegian afumat și caviar din somon sălbatic. Tonul afumat, somonul fume, fructele de mare asortate sunt preferate de către Principesele Margareta și Maria.

„Asta înseamnă o mare pasiune pentru ce faci, asta înseamnă implicare. Dacă muncești, ești prietenul meu. Dacă văd că ai suflet în ceea ce faci, ești prietenul meu pentru viață, dacă nu, îți strâng mâna și drumurile noastre se separă”, ne spune Alesea Brînzilă.

Articol realizat în parteneriat cu compania Ocean Fish

Vinerea Mare! Ziua cu o însemnătate puternică pentru credincioși

Vinerea Mare sau Vinerea Paştilor, Vinerea Seacă, Vinerea Patimilor, este o zi de mare doliu a întregii creştinătăţi pentru că în această zi a fost răstignit şi a murit Mântuitorul lumii, Iisus Hristos.

Vinerea Mare

Este ziua cu o însemnătate puternică pentru credincioși, deoarece este ziua care marchează momentul suferințelor lui Hristos. Este ziua în care Mântuitorul a îndurat toate durerile în drum spre muntele Golgota, acolo unde a fost răstignit.

În această zi se face pomenire de sfintele, mântuitoarele şi înfricoşătoarele Patimi ale Mântuitorului. Este ultima vineri din Postul Paştilor şi, potrivit tradiţiei, este zi de post negru, adică nu se bea decât apă toată ziua. Conform tradiţiei, în Vinerea Mare nu este bine să mănânci urzici şi nu e bine să fie folosit oţetul, pentru că pe cruce Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele Mântuitorului au fost udate cu oţet, notează crestinortodox.ro.

Vinerea Mare este zi aliturgică, adică nu se săvârşeşte niciuna dintre cele trei Sfinte Liturghii. Ceremonia principală din această zi este scoaterea Sfântului Epitaf din altar şi aşezarea lui pe o masă în mijlocul bisericii. Din străbuni se ştie că prin scoaterea Sfântului Epitaf retrăim coborârea de pe Cruce a lui Hristos şi pregătirea Trupului Său pentru înmormântare.

Din strămoşi se spune că pe cei ce trec de trei ori pe sub Sfantul Aer nu-i doare capul, mijlocul şi salele în cursul anului, iar dacă îşi şterg ochii cu marginea epitafului nu vor suferi de dureri de ochi.

În acestă zi de vineri, seara, se cântă Prohodul şi se înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf, care simbolizează trupul Mântuitorului. După procesiunea din jurul bisericii, Sfântul Epitaf este aşezat pe Sfânta Masă din altar, unde rămâne pănă la Înălţare. Punerea pe Sfânta Masă reprezintă punerea Domnului în mormânt.

La terminarea slujbei se seară din Vinerea Mare, femeile obişnuiesc să meargă la morminte, unde aprind lumânări şi-şi jelesc morţii. La sfârşitul slujbei, preotul împarte uneori florile aduse, care erau considerate a fi bune de leac. În trecut, lumea pleca acasa cu lumânările aprinse pe drum, ca să afle şi morţii de venirea zilelor mari. Aceştia ocoleau casa de trei ori şi, atunci când intrau, se închinau, făceau câte o cruce cu lumânarea aprinsă în cei patru pereţi sau doar la grinda de la intrare şi păstrau lumânarea pentru vremuri negre.

Din moşi strămoşi se crede că dacă plouă în Vinerea Mare anul va fi mânos, iar daca nu, nu va fi roditor. Unii consideră că, daca se scufundă în apă rece de trei ori în această zi, vor fi sănătoşi tot anul.

Unii obişnuiesc să afume casa cu tămâie în Vinerea Mare, înconjurând-o de trei ori, în zorii acestei zile, pentru ca gângăniile şi dihaniile să nu se apropie de casă şi de pomi scrie crestinortodox.ro.

Iată ce nu ai voie să faci în acestă zi sfântă:

În Vinerea Mare trebuie să se evite lucrările agricole, în special mersul pe câmp, semănatul sau alte activităţi asemănătoare. Această zi mai poartă şi numele de Vinerea Seacă şi asta pentru că tot ceea ce se seamănă nu rodeşte.

În acestă zi nu se sacrifică păsări sau animale, aşa că dacă doriţi să sacrificaţi un animal sau păsări pentru a avea produse din carne de Paşte, este bine să faceţi acest lucru din timp.

În Vinerea Mare este interzis spălatul. De asemenea, în această zi nu se coase şi nu se face curăţenie.

În această zi nu se merge la frizer. Cei mai superstiţioşi evită să se tundă în Vinerea Mare, deoarece se spune că le va muri cineva din familie. Cu toate acestea, există anumite zone, cum e cazul Moldovei, unde oamenii cred că vor fi feriţi de anumite afecţiuni şi boli dacă merg la frizer.

Numărul de studenți scade dramatic în Moldova

Numărul de studenți scade dramatic, de la an la an, la universitățile din capitala Republicii Moldova, Chișinău, scrie evz.ro.

Astfel, în ultimul deceniu, numărul de studenți la universitățile din Republica Moldova s-a redus de la 78.000 la 42.000, la nivelul studiilor de licență.

Dar în ultimii cinci ani numărul studenților pare că se stabilizează, fără a depăși însă nivelul de 43.000. Este un prag peste care învățământul superior din Republica Moldova se pare că nu mai poate trece, avâd în vedere situația demografică a țării.

De asemenea, a scăzut și numărul de înmatriculări în anul I de studii. De exemplu, în anul 2020 au fost înmatriculați 14.000. Potrivit ministrului Educației, Dan Perciun, pare că aceasta este cifra maximă anuală pe care pot să mizeze universitățile și pentru anii următori.

Sunt puțini absolvenți de liceu

Ministrul a declarat, la o întâlnire cu rectorii universităților din Republica Moldova, că în fiecare an sunt în jur de 12.000 de absolvenți de clasa a XII-a, dintre care doar 92% susțin examenul de Bacalaureat. Cifra este, după cum se vede, mai mică decât numărul de studenți înmatriculați în anul I.

În aceste condiții, în ciuda oricăror eforturi, cel mult 10.000 de absolvenți de liceu rămân în Repulica Moldova. Iar dintre cei circa 6.000 de absolvenți de colegii, aproximativ 70% își continuă studiile la universitate, a mai explicat Dan Perciun.

Ministrul Educației considră însă că un alt fenomen este îngrijorătr, și anume rata de absolvire a instituțiilor de învățământ superior. Comparând numărul de înmatriculați cu cel al absolvenților, se pare că din cei admiși în 2014, au absolvit 82%, în timp ce dintre cei înmatriculați în anii 2019 și 2020, doar 50% și-au finalizat studiile de licență.

O altă problemă a învățământului superior din Republica Moldova este rata mică de angajare a absolvenților cu licență, care a fost calculată pentru prima dată începând cu anul 2020. Astfel, între 2020 și 2023, rată medie de angajare a fost de 42%. Spre comparație, în România această rată e în jur de 70%, iar în Uniunea Europeană ajunge la 86%.

Isprava unui tânăr s-ar putea încheia cu închisoare după ce a răpit o mașină de lux

Un tânăr din capitală a fost reținut de polițiști la scurt timp după ce ar fi răpit o mașină.

Poliția a fost sesizată de un bărbat de 46 de ani, care a comunicat că pe timp de zi i-a fost sustras din parcarea subterană din sectorul Ciocana un automobil de marca ,,Toyota”, în valoare de 60 000 de euro. Ca urmare a măsurilor de investigație întreprinse de polițiști, automobilul a fost depistat în apropierea raionului Strășeni, accidentat, totodată fiind identificată și persoana care a sustras mijlocul de transport.

Acesta s-a dovedit a fi un tânăr de 23 de ani din capitală, anterior cercetat penal pentru diverse infracțiuni. Pe caz a fost pornită o cauză penală pentru jaf, iar tânărul a fost arestat pentru 30 de zile. Conform legii penale, persoana vinovată de asemenea infracțiune riscă închisoare de la 5 la 7 ani.